Constructorul, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 40-44)

1971-10-02 / nr. 40

„Șantierul, unit ca o singură echipă, ca o familie harnică..." De bună seamă că salariații Fa­bricii de antibiotice, Uzinei de fi­bre sintetice, Fabricii de mase plastice din Iași au găsit locurile lor de muncă, halele și laboratoa­rele așa cum se află ele și astăzi: cochete, elegante. Nici nu le pot concepe altfel, decit așa cum sînt. Constructorii privesc însă instala­țiile trepidinde, clădirile, cu o dra­goste pătimașă și nostalgică. Fiind­că le știu de cînd... nici nu existau, fiindcă fiecare grindă, fiecare fundație ascunde și o păr­ticică din hărnicia, din inteligența, din viața lor... Cei mai mulți dintre oamenii care au trasat primele obiective de pe platforma chimică ieșeană sunt și astăzi pe șantier. Pină și lor le vine greu să creadă că de atunci au trecut cinci ani. Ciudat, nici unul n-a uitat că pe locurile unde astăzi chimia modernă își etalează virtu­țile era un fel de paradis al broaș­­telor și țințarilor. „Vedeți, intr-un anumit fel, fi­delitatea memoriei față de prima impresie ține, poate, și de orgoliul nostru profesional. Fiecare din noi, cind ne despărțim de vreo lucrare, încercăm un sentiment de tristețe, dar și o neasemuită mindrie, gîn­­dindu-ne la ceea ce am găsit și la ceea ce lăsăm în urma noastră...“ Inginerul Constantin Orhei, șeful șantierului nr. 2, nu-i o fire senti­mentală. Și totuși, cind încearcă să evoce momentele dificile cărora a trebuit să le facă față cu „echipa" sa, glasul său capătă dintr-o dată unduiri grave și-și găsește anevoie cuvintele. „Cum să nu recunosc ? Necazuri, greutăți au fost, și mai sunt încă și acum destule — mai mari, mai mici, că așa-i pe șantier. Fiecare obiectiv «vine» cu problemele sale: se mai intîmplă, apoi, să ne lip­sească ba una, ba alta. Să ne poticnim de greutăți ? Omul tre­buie să știe că are puterea să le­­învingă. Bunăoară, cind s-a turnat structura de rezistență la obiecti­vele din etapa a ll-a a U.F.S.-ului, n-aveam destule cadre tehnice. Ce •ra să facem ? Să oprim lucrarea 7 "•maistrul Ion Butnaru și inginerul Nicolae Croito­ru au stat pe placă. ..continuu, patruzeci și­ opt de ore, ură să închidă un ochi. Le-a fost greu, dar trebuia — și au stat. Im­­­­ v­rijiHire. •­ "v­ . urma urmei, din munca de fiecare zi — uneori aspră — izvorăsc bucuriile și demnitatea noastră, de aici sentimentul împlinirii datorii­lor noastre profesionale, cetățenești, patriotice..." In cinci ani — lucrări in valoa­re de circa 1,2 miliarde de lei! In cinci ani — aproape toate obiecti­vele predate cu 1—6 luni înainte de termen! De înțeles minciria oa­menilor cărora le vine greu să se desprindă de locurile acestea, in care au investit atîta muncă, atîta pasiune. S-au strins aici, in toamna lui 65 , ing. Constantin Orhei venit Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) Sinteză I și sinteză II — două capa­­cități noi care vor spori cu 283 t/an producția de sinteze organice a Uzinei de medicamente din București. Lucră­rile, executate de T.C.I. – București și sub antreprizele de specialitate, au atins stadii avansate. Dar până la sfir­­șitul anului va fi predată, conform prevederilor, doar ,­­sinteza I“ , pentru „sinteza II“ (în fotografie) încă nu sunt procurate toate echipamentele teh­nologice. în pregătire, pentru 1972 INVESTIȚII NOI IN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII DE „In ceea ce privește planul de in­vestiții ” apreciază ing. Sorin RO­­TARU, director tehnic al întreprin­derii de servicii tehnice pentru lu­crări capitale și livrări de instalații complexe în industria materialelor de construcții — se întrevăd per­spective certe de a încheia cu bine anul 1971. Faptul că în primele trei trimestre s-au realizat 77 °/6 din pla­nul valoric anual de construcții­­montaj, ca și situația actuală a fron­turilor de lucru permit să se prezu­­me că se va raporta, la 31 decem­brie, un volum suplimentar de cir­ca 50 milioane de lei. Aceasta con­stituie materializarea eforturilor demne de toată lauda ale colective­lor de constructori din unitățile Ministerului Construcțiilor Indus­triale care execută investițiile M.I.M.G., materializarea bunei cola­borări statornicite între toți factorii ce concură la realizarea acestora.1* Deocamdată — aflăm de la inter­­locatorul nostru — atenția princi­pală este îndreptată asupra obiecti­velor cu termene apropiate de pu­nere In funcțiune. In curînd iși încep producția linia a III-a de ci­ment de la Combinatul de materiale de construcții de la Aleșd, secția de tuburi de azbociment de la Fieni și prima capacitate de producție a U­­zinei de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții de la Alba Iulia (pre­dată, parțial, cu un trimestru îna­inte de termen). In ultimul pătrar al anului vor trebui să fie racordate la circuitul economic alte capaci­tății secția de plăci de azbociment de la Fieni, noile secții de produse ceramice (cu o capacitate anuală de 39 milioane de cărămizi) de la fabricile „Mondial-Lugoj și Zalău, cariera de calcar de la secția de geam tras (6,2 Medgidia, milioane mptan în echivalent de 2 mm) de la Mediaș ș.a. In linii mari, proble­mele ce condiționează intrarea la termen în funcțiune a acestor in­vestiții sunt rezolvate. O undă de îngrijorare, legată de asigurarea ul­timelor utilaje, mai planează doar asupra obiectivelor de la Fieni și Lugoj. Ținînd seama de volumul lucră­rilor ce mai sunt de executat, pot fi socotite ca apropiate și scaden­țele din trimestrul I 1972. Dacă la linia a IV-a de ciment de la Aleșd și la secția de geam duplex de la Buzău investițiile evoluează potri­vit graficelor stabilite, la combina­tul de materiale de construcții de la Câmpulung Muscel, care va tre­bui să-și înceapă activitatea cu prima linie de ciment, activitatea șantierului T.C.I.­Pitești este sus­ceptibilă de îmbunătățiri. Actualul stadiu al obiectivelor din cadrul sectorului de pregătire a materiilor prime nu oferă încă certitudinea că în luna decembrie vor putea în­cepe, așa cum s-a prevăzut, pro­bele tehnologice. In cursul anului 1872 vor mai intra în funcțiune alte noi linii de ciment și de var la Aleșd și Cîmpulung-Muscel, de Adrian CÎMPEANU (Continuare in pag. a 3-a) în finisaj, la Ploiești, două importante obiective care vor lărgi po­sibilitățile oamenilor muncii de a-și petrece în mod util timpul liber : casa de cultură a sindicatelor, pe care o realizează Trustul de con­­strucții-montaj al județului Prahova (în fotografia de sus — vedere a unei fațade laterale) și sala de sport, aflată în execuția Trustului de construcții industriale — Ploiești al M. C. Ind. (în fotografia de jos — aspect interior). PROLETARI DIN TOATE TARILE, DNITI-VA I țmimiegeiHiuiiHBBiinimsiMiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiuiiuiHiigiiv ' «• » — -—— —r tm Colectivul de constructori condus de ing. Traian Coja, șeful­ £ 2 șantierului 1 al Grupului de șantiere­ Turnu Măgurele al T.C.I.- £ 2 București a schimbat soluția executării canalizării pluviale la Fa­­­­­­brica de pupitre și tablouri electrice din Alexandria — prevăzută 2,,» !£ inițial cu bazin de retenție și stație de pompare — prin executarea 2­2 scurgerii libere la canalizarea orașului. Cu acest prilej, constructorii 2 £ au înregistrat un devans de peste 60 de zile în predarea lucrărilor, 2­2 precum și economii însemnate. Ca o măsură la fel de eficientă 2­2 se numără și înlocuirea soluției inițiale pentru Închiderea halei 2 2 principale de producție cu profile tip U.M.­Iași, prin grinzi din­­ 2 beton armat prefabricat executate în baza proprie a Grupului de 1­2­15 șantiere din Turnu Măgurele. i^IllllllllItlIlligilHIIIIIIISIBIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIUISIIIIIIlllllK? ii Redacția și administra­ția : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19121—15.10.92 forme eficace ale agitației vizuale în incinta întreprinderii de pre­fabricate „Granitul" a D.G.C.M. — București, în ultima vreme cunosc o răspindire tot mai pronunțată formele convingătoare ale agitației vizuale , au început să prindă via­ță hotăririle în această privință ale recentei plenare a comitetului de partid din întreprindere, pri­vind îmbunătățirea activității poli­tico-educative pe linia stabilită prin programul elaborat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Deosebit de expresive mi s-au părut panourile-afiș intitulate su­gestiv „Omul și faptele sale“, ca­re înfățișează în mod operativ atît elementele pozitive, cît și negati­ve din procesul de producție, din comportarea oamenilor. La loc de cinste sunt expuse fotografiile unor fruntași în întrecerea socialistă, cum sînt betoniștii șefi de echipă Gheorghe Stan, Mircea Mitea, fra­ții Gheorghe și Nicolae Tihan și mulți alții, care se afirmă cu pres­­tigiu în viața colectivului. Gazete­le satirice iau atitudine ori de câ­te ori se înregistrează nereguli în r­­ diverse sectoare ale producției ale... vieții colectivului. Am reținut, în ultima ediție a gazetei satirice „Ur­zica“, pagină satirică volantă edi­tată de organizația de bază de par­tid nr. 1 din întreprindere, critica ascuțită făcută, prin texte și cari­caturi, echipei lui Gheorghe Chirea de la atelierul de trepte, care în schimb de experiența la întreprinderea „Granitul“—București patru zile a rebutat 30 de elemen­te. Cei certați cu punctualitatea la serviciu, cei ce chiulesc în timpul lucrului, cei care — ca Vasile Cioa­­da, Constantin Gavrilă, Elena Sto­­ian — au lipsit nemotivat își văd imediat numele afișate vizibil. Un interesant panou — „Tineretul și producția" ”— este editat de către comitetul U.T.C. Comitetul sindi­catului se îngrijește acum într-un mod mai sistematic ca să fie cu­noscute pe larg de masa salariați­lor planul m.t.o., planul tematic fanual de inovații și raționalizări, regulamentul autocontrolului mun­citoresc și alte documente ce pri­vesc viața internă a întreprinderii ; ele sunt afișate la loc vizibil, în secții, la club. Un loc de frunte în cadrul agi­tației vizuale la „Granitul" îl ocu­pă punctul de documentare politi­că. Aici, salariații găsesc documen­te de partid, cuvîntările tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, Constitu­ția­ Republicii Socialiste România, Codul Muncii, articole mai impor­tante din presă. Comitetul de par­tid intenționează să facă din acest punct un adevărat centru de infor­mare și formare politico-educativă, la care pot avea acces în orice oră propagandiștii, agitatorii și toți cei ce urmează învățămînt­ui de par­tid; după cum ne informează Mir­­cea Ichim, secretarul comitetului de partid, el va fi înzestrat într-un viitor apropiat cu aparate de pro­iecție, epidiascop, magnetofon, apa­rat de fotografiat. Tot aici va lua ființă un stand de cărți, de la care vor putea fi achiziționate ultimele noutăți editoriale. Toate aceste forme și metode, vă­dind un stil de muncă viu, dina­mic, al organelor de partid, sindi­cale și de U.T.C. din întreprindere au fost prezentate — împreună cu efectele lor — la schimbul de ex­periență organizat zilele trecute la Viorel LUPU (Continuare in pag. a 4-a) „SECRETELE“ SPORURILOR DE PRODUCTIVIEATE Urmărind sporirea eficientei activității sale economice, șantie­rul nr. 13-Govora al Trustului de instalații pentru industria chi­­mică-București ai înregistrat succese remarcabile în creșterea pro­ductivității muncii. Dacă in cincinalul trecut, productivitatea muncii — în medie lunară — pe muncitor a fost de 3S 063 lei, media pe primele 9 luni din 1971 este de 23 531 lei, ceea ce reprezintă un spor de 30,26V*. Obținerea acestui succes se datorește, printre altele, creșterii indicelui de folosire a timpului de lucru, ca și extinderii salarizării In acord global la aproape 95% din lucrările in acord , ca urmare, nici indicele de îndeplinire a normelor nu înregistrează fluctuații esențiale. Demn de remarcat este și faptul că salariul tarifar orar al muncitorilor, corespunzător lucrărilor ce se execută in acord, a crescut in primele 9 luni din 1971 cu 20,22% față de media celui realizat in cincinalul trecut, adică de la 4,65 la 5.59 lei/oră. Apro­ximativ in aceeași măsură a crescut și salariul tarifar orar al mun­citorilor care lucrează in regie (de la 4,31 la 5.25 lei/oră), repre­­zentînd un spor de 21,S la/*. O expresie grăitoare a creșterii pro­ductivității muncii o reprezintă reducerea manoperei de deviz / raportul dintre manopera plătită și cea încasată a scăzut de la 69.4V* in cincinalul trecut, la 57,1 °/o in primele 9 luni ale anului 1971. Indicele manoperei ascunse — care exprimă proporția admi­sibilă de personal auxiliar (manipulanți, îngrijitori, șoferi etc.) in funcție de volumul lucrărilor de CI­M — se menține, din păcate, constant — insă reducerea lui se află in atenția conducerii șan­tierului. La economisirea unui volum important de manoperă și la creș­terea salariului tarifar orar al muncitorilor in acord contribuie extinderea metodelor avansate de muncă / acestea se bucură de o largă receptivitate din partea colectivului nostru. Lor li se adaugă efectul mecanizării unor lucrări și operații, de regulă prevăzute in documentația tehnică a fi executate manual , săparea șanțurilor in zid, implintarea diblurilor, executarea de subtraversări de drumuri, presarea papucilor și mufelor, îndoirea țevilor, tăierea tablei ș a. Economii la consumul de manoperă au rezultat de asemenea, din aplicarea unor inovații și raționalizări, care constau în adoptarea unor soluții noi de proiectare, elaborarea unor dispozitive, aparate și scule de înaltă productivitate. Eficiența activității formațiilor noastre va spori și mai mult prin extinderea acțiunii de autodotare, aflată in centrul atenției șantierului nostru. Lucrările de extindere a halei de electroliză de la Grupul in­dustrial chimic­ Rimnicu Vilcea ne-au permis elaborarea unei noi tehnologii de montare a barelor de aluminiu de 260x20 mm, repre­­zentind legătura dintre două șiruri de celule de electroliză, prin introducerea in circuitul tehnologic a unui număr par de celule noi. Aplicarea acestei importante inovații (elaborată de un colectiv de lucrători din șantier) ne va aduce, pentru două schimbări de poziție, o economie de 361000 de lei, adică 9% din totalul mano­perei de deviz ce va fi încasată pe întregul an 1971. .. Alexandru DIMITRIU tehnician la șantierul nr. 13- Govora al T.I.I.Ch.-București Cu gîndul la lunile friguroase Avînd o bună experiență in ceea ce privește executarea lucrărilor pe timp friguros. Trustul de construcții locale­ Craiova a luat încă de pe a­­cum măsuri ca activitatea șantierelor să se desfășoare normal, fără între­ruperi. Intensa dovadă în preocupare de care dau aceste zile constructorii craioveni, pentru asigurarea unor con­diții corespunzătoare de lucru pe tim­pul friguros, este pe deplin îndrep­tățită : valoarea lucrărilor ce urmea­ză a se executa în trimestrul IV/1971 este de 64 milioane de lei, iar cea din trimestrul 1/1972 — de 57,5 mi­lioane de lei — aproape cu 200% mai mare decît cea realizată in aceeași perioadă din anul trecut. Pentru în­călzirea spațiilor, in general, se op­tează pentru folosirea surselor defi­nitive existente sau care vor fi puse in funcțiune in cursul acestui tri­mestru. Pentru turnarea betoanelor în pereți, se preconizează încălzirea cu abur a cofrajelor plane universale, recurgindu-se și la încălzirea betonu­lui de monolitizare la clădirile din panouri mari. O măsură de primă urgență, asu­pra căreia au insistat și insistă con­structorii, este aceea de a aduce o­­biectivele intr-un stadiu avansat, care să permită închiderea lor definitivă sau provizorie, cu geamuri ori pa­nouri de polietilenă cu ramă de P.F.L. La 7 blocuri din cartierul Va­lea Roșie, la alte 3 din cartierul Craiovița — unde lucrările de încăl­zire se execută oe soluție definitivă — constructorii vor avea asigurate căile de acces, rețele de alimentare cu apă, de canalizare etc. închide­rea cu geamuri și încălzirea defini­tivă, sau cu arzătoare de gaze In casa scărilor, se va asigura și la două blocuri din cartierul 1 Mai, la depozitul oficiului farmaceutic și la blocul „Năvodari”. La unele obiective (blocul 30 și bufetul „Bea bere” din Craiova), unde pe timp friguros se vor executa tencuieli și lucrări de finisaj, s-a prevăzut să se realizeze instalații de Încălzire pe soluție de­finitivă sau Încălzire cu gaze în cup­toare închise in casa scărilor. Acce­sul la aceste lucrări este asigurat pe drumuri din dale prefabricate. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că lucrările de fundații pre­văzute a fi atacate peste citeva săp­­tămîni la 4 blocuri din cartierul Gra­­iovița vor fi asigurate cu betoane preparate cu apă caldă, de către sta­ția de betoane de la Cernele , lu­crările cu structură de rezistență mo­nolită ce se vor executa la complexul comercial din cartierul Valea Roșie, la blocurile 7 și 9 din cartierul 1 Mai, la blocul 5 din Piața gării si la 3 blocuri din cartierul Craiovița sunt prevăzute a fi închise cu polietilena și PFL. Măsuri corespunzătoare pentru des­fășurarea neîntreruptă a lucrului au fost luate și la șantierele Teatrului Național din Craiova, complexelor zootehnice și avicole de la Băilești, Brădești, Rojiște, fabricii de nutre­țuri combinate de la Moțăței, ca și la baza de producție de la Cernele. O atenție deosebită trebuie acordată urgentării lucrărilor de la centrala termică nr. 1, asigurării aburului ne­cesar la blocul 15 și creării condiți­ilor de montare și monolitizare a panourilor mari pe timp friguros, e­­xecutării arterei de rocadă din car­tierul Craiovița 1 In stadii îngrijo­rătoare se află insă centrala termică și canalele termice din cartierul 1 Mai. (Carol BORA, corespondent) Trustul de construcții Industriale­municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a îndeplinit planul de producție pe primele 9 luni ale anului încă de la 11 septembrie, înregistrînd la sfîrșitul trimestrului III o producție suplimentară de peste 30 milioane de lei ; realizările pe 9 luni reprezintă 85% din sarcinile valorice pe 1971. Indicatorul de productivitate a mun­cii a fost îndeplinit în proporție de 102,3%, avînd o bună corelație cu câș­­tigul mediu : la prețul de cost chel­tuielile la 1000 lei au fost reduse cu 3,6 lei ; toate punerile în funcțiune au fost devansate față de ter­men. In prezent, colectivele de muncă ale șantierelor trustului și ale sub­­antreprizelor de specialitate depun eforturi susținute pentru devansarea altor termene de punere în func- Eforturi pentru devansarea termenelor­ de punere în funcțiune tim­e — la fabrica de PAL de la Fălticeni, Fabrica de suruburi­ Bacău, fabrica de cărămizi „Zorile noi“­­Piatra Neamț, turnătoria de fontă Roman și altele. Un accent deosebit se pune pe realizarea integrală a planului la Investițiile din industria chimică. De pe acum, constructorii au creat importante fronturi de lu­cru pentru montori și instalatori la obiectivele melana IV, relon IV, acid sulfuric — de la Săvinești, moara de la Bacău, F.N.G.­Roman, CAROM­­Borzest, fabrica PAL-Comănești altele. Au început, de asemenea, pre­fi­gătiri pentru începerea lucrărilor la noi obiective din Bacău și Focșani. (Laurențiu CHIPER, șeful serviciului plan de la T.C.I.-municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej) __I i ........................... ffiWBBIIfHHWHBBBWBmHIIWWWBWHHB1 Proprietarul culant nu poate fi refuzat... „Blocul era gata, pregătit pentru re­cepție. Cheile erau la mine. Cînd să plec de pe șantier, ne relatează dirigin­tele de la O.C.L.P.P., văd că oprește în fața mea un «Tau­nus». Omul care co­boară de la volan observă că intențio­nam să plec, dar in­sistă să-și vadă a­­partamentul; în sfîr­­șit, accept. Se uită, măsoară încăperile cu privirea și, la des­părțire, în loc de mulțumesc, încearcă să-mi strecoare in mină trei sute de lei. Pur și simplu, am simțit că-mi vine rău. Scoate așa de ușor banii din buzu­nar, numai cine-i cîștigă ușor. Și, cum s-ar spune, omul m-a luat și pe mine drept un speriar ordinar..." Interlocutorul meu, un inginer construc­tor în pragul pensio­nării, fierbe și acum de sinceră indigna­re. Intr-adevăr, cei mai mulți dintre lu­crătorii de pe șan­tierele proprietate locuințelor persona­lă refuză „cîștiguri­­le” ce n-au acoperi­re printr-o muncă onestă. Cei mai mulți, dar nu chiar toți — fine să mă contrazi­că un proaspăt loca­tar. „Știu eu ce spun: în primele două luni, am scos din buzunar cîteva mii. Așa, cîte douăzeci și cinci, cîte o sută. Cum ? Sim­plu. Ca panta balco­nului să fie spre în CONTRA afară, nu spre înă­untru — o sută de lei ; înlocuirea garni­turilor prost monta­te la­ calorifere — altă sută ; ferestrele nu s-au închis cum trebuie decît după ce tîmplarul și-a luat «tainul»... Am impre­sia că unii lucrează dintr-adins de mîn­­tuială, ca să poată fi mai tîrziu... atensi cu noi*. Dacă lucrezi pen­tru stat, penalizarea, pentru nerespectarea cerințelor de calitate o suportă vinovații.6 In cazul locuințelor contractate prin O.C.L.P.P., uneori ne­glijentele constructo­rilor la proprietarii, suportă... Șantie­rul, socotesc unii me­seriași cu mentalita­te de pe vremea an­treprenorilor, este da­tor să-i plătească pentru că lucrează, iar proprietarii... ca să lucreze cum tre­buie. „Că și proprietarii ăștia de locuințe sunt din cale afară de mofturoși. Ba că le plouă prin tavan, ba că ușa-i montată strîmb, ba că nu funcționează calori­ferul. «Mărunțișuri» dintr-astea ne mai scapă și nouă, că de, oameni sîntem. Dar pînă la urmă sîntem și noi, și ei mulțu­miți..." la Ce facem ? Punem intrarea blocului un panou cu „Nu primim bacșiș ?* Emil STERESCU

Next