Constructorul, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 45-48)

1971-11-06 / nr. 45

AMPLU PROGRAM DE EDUCARE SOCIALISTA, COMUNISTĂ, A MASELOR LARGI POPULARE După ce timp de cîteva luni, în toate organizațiile și organele de partid, în toate organizațiile de masă, cu participarea întregului popor, au fost efectivă a­pe larg dezbătute și aprobate în unanimi­tate măsurile stabilite de Comitetul Executiv, cu privire la munca ideo­logică și cultural-educativă, ampla cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu ținută la Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, consacrată expu­nerii Programului P.C.R. pentru îm­bunătățirea activității ideologice, ri­dicarea nivelului general al cunoaș­terii și educația socialistă a mase­lor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza princi­piilor eticii și echității socialiste și comuniste, se află în centrul aten­ției opiniei publice din țara noas­tră. Examinarea unei asemenea pro­bleme de către întregul partid, am putea spune, fără teama de a exa­gera, de către întregul popor, indică importanța majoră, cardinală pe care o are viața spirituală în socie­tatea românească contemporană. Document de o înaltă valoare teo­retică și practică, programul dezbă­tut de Plenară se încadrează orga­nic în obiectivele stabilite de Con­gresul al X-lea pentru progresul multilateral al societății noastre, de­finește cu claritate locul și rolul activității ideologice și cultural-edu­cative în actuala etapă de dezvol­tare a țării, stabilește principalele orientări ale propagandei și agita­ției, ale cercetării în domeniul ști­ințelor sociale, ale tuturor instituți­ilor de cultură, în vederea creșterii aportului lor la amplificarea vieții spirituale, la promovarea fermă a ideologiei marxist-leniniste în toate sferele vieții sociale. De o deosebită însemnătate pentru înaltul spirit de responsabilitate, care trebuie să ghi­deze întreaga activitate ideologică, este cuprinzătoarea și magistrala expunere a secretarului general al partidului la Plenară. Demonstrînd un înalt orizont de gîndire, model de analiză marxist-leninistă a feno­menelor din societatea noastră, stră­bătută de o originală și creatoare interpretare și aplicare a principiilor comunismului științific în condițiile României socialiste, expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu consti­tuie un îndreptar pe tărîmul educării omului în spiritul marilor exigențe pe care le ridică noua­ orinduire, cartea noilor dimensiuni ale omului în societatea spirituală noastră socialistă. Expunerea relevă cu preg­nanță că în concepția partidului nos­tru, construirea societății socialiste presupune ca laturi indisolubil le­gate între ele , făurirea unei baze tehnice-materiale dezvoltate, în măsură să ofere omului un trai tot mai îmbelșugat, un trai în care munca să devină cu adevărat o ne­cesitate vitală și, totodată, crearea acelor condiții spirituale care să permită formarea unui om cult, cu­noscător al filozofiei materialist­­dialectice, al legilor dezvoltării so­ciale, precum și al îndatoririlor ce-i revin într-o orinduire în care, elibe­rat de exploatare, omul este făuri­torul conștient al propriei sale is­torii. Tocmai îngemănarea acestor componente ale procesului de edifi­care a socialismului stau la baza Programului P.C.R. pentru îmbunătă­țirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pen­tru așezarea relațiilor din societa­tea noastră pe baza principiilor eti­cii și echității socialiste și comunis­te. Și este firesc pentru că este un fapt incontestabil că epoca în care trăim are drept una dintre caracte­ristici sporirea imensă a rolului fac­torului conștient în dezvoltarea so­cietății. Este aceasta urmarea mari­lor cuceriri în toate domeniile știin­ței, inclusiv în cele sociale, ceea ce a mărit puterea omului asupra na­turii, precum și asupra vieții sale sociale. Socialismul a deschis din acest punct de vedere perspective nebănuite. Libertatea — ca necesi­tate înțeleasă — a devenit proprie omului societății socialiste. Societa­tea nouă cere astfel un om nou, și aceasta constituie, poate, sarcina cea mai grea: împlinirea ei, grăbi­rea acestui proces sunt însă pe de­plin posibile , iar așa cum dove­dește practica, pe această cale se obțin și succese mai rapide și mai durabile, în făurirea bazei tehnice­­materiale a socialismului. în fond, aici este problema esențială ridica­tă de partidul nostru în domeniul muncii ideologice și cultural-educa­tive : aceea a unei activități largi, constante, permanente, care să dea contur profilului spiritual al omului societății noastre, să concure la sădirea acelor calități morale care trebuie să-l caracterizeze în întreaga sa existență, să modeleze, conștiința omului de astăzi și de mîine al României socialiste și comuniste. „Noi ne propunem — subliniază to­varășul Nicolae Ceaușescu — să făurim o societate în care clasa muncitoare, țărănimea, intelectuali­tatea, întregul popor participă în mod conștient la făurirea propriei istorii, a propriului viitor. Dr, a crea condiții pentru o participare reală — și nu fictivă — la conducerea so­cietății, presupune a făuri oameni cu o înaltă conștiință politică, în stare să înțeleagă toate problemele care apar în dezvoltarea economico­­socială, națională și internațională, să contribuie la găsirea căilor pen­tru a asigura mersul ascendent al societății noastre, la elaborarea unei politici corespunzătoare, a unei linii generale care să țină seama de con­dițiile în continuă schimbare­. Apare astfel cu limpezime de cris­tal că acest magistral document de partid, care este expunerea secre­tarului general la Plenara C.C. al P.C.R., are marea, fundamentala ca­litate de a pune în centrul său suprema năzuință a revoluției socia­liste — Omul cu întreaga lui capa­citate de creație, cu toate suferin­țele și nădejdile lui. Această Cartă a noilor dimensiuni spirituale ale omului societății socialiste, pro­pusă întregii țări, își are izvoarele în trecutul glorios de luptă al co­muniștilor, al clasei noastre munci­toare, a partidului comunist, a în­tregului nostru popor, în tradițiile progresiste ale culturii, în gîndirea avansată a celor mai luminați căr­turari ai țării. Ea este opusă trecu­tului burghez de tristă amintire — trecutul inculturii, al exploatării ne­miloase a celor ce muncesc, al­­ mo­ravurilor corupte, al neîncrederii în capacitatea de creație a poporului român. Ea este, de asemenea, opusă practicilor negative manifestate cu ani în urmă, ilegalităților și abuzu­rilor, închistării și șabloanelor în gîndire, combătute de partid. Acest program de făurire a civi­lizației spirituale socialiste, — adînc ancorată în prezent,_ țintind _ spre perspectivele viitorului, care își pro­pune să afirme în viață principiile eticii și echității socialiste și comu­niste, să insufle spiritul muncii libere, avîntate în rîndurile tuturor catego­riilor de oameni ai muncii, în rîndu­rile tineretului, să îmbogățească ori­zontul de gîndire cu cele mai avan­sate cuceriri ale științei si tehnicii, cu comorile de artă și cultură ale (Continuare in pag. a 2-a) Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 3 noiembrie, au început lucrările Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. Plenara are la ordinea de zi: Programul P.C.R. pentru îmbună­tățirea activității ideologice, ridi­carea nivelului general al cunoaș­terii și educația socialistă a mase­lor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza princi­piilor eticii și echității socialiste și comuniste. La lucrările plenarei iau parte ca invitați șefi de secții la Comi­tetul Central, membri ai Colegiului Central de Partid, miniștri, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, cadre din conducerile Frontului U­­nității Socialiste, Uniunii le a Sindicatelor, Uniunii Genera­Națio­nale a Cooperativelor Agricole de Producție, Uniunii Tineretului Co­munist, Consiliului Național al Fe­meilor, ale consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, secretarii cu probleme de propagandă ai comitetelor ju­dețene de partid, conducerile Aca­demiei de științe sociale și po­litice și Academiei „Ștefan Gheor­­ghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de par­tid, social-politice, economice și administrației de stat, rectori ai instituțiilor de invățămînt supe­rior din Capitală și din țară, con­ducători ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, ai Ministeru­lui Învățămîntului, ai unor insti­tuții de artă și cultură, ai uniunilor de creație, directori de teatre, scri­itori, muzicieni, artiști plastici, oa­meni de știință, redactori-șefi ai presei centrale, ai presei literar­­artistice, directori de edituri, lu­crători în domeniul cinematogra­fiei și radioteleviziunii. A fost aprobată componența Co­misiei pentru elaborarea proiectu­lui de hotărîre a plenarei, consti­tuită din tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Miu Iosif Uglar, Vasile Potop, Dobrescu, Zaharia Stancu, Ștefan Voicu. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, a prezentat Expu­nerea cu privire la Programul Partidului Comunist Român pen­tru îmbunătățirea activității ideo­logice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea rela­țiilor din societatea baza principiilor eticii și noastră pe echității socialiste și comuniste. La dezbaterile pe marginea ex­punerii prezentate de secretarul general al partidului, au luat cu­­vîntul tovarășii Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Mircea Malița, mi­nistrul învățămîntului, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetu­lui județean Maramureș al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C al P.C.R., prim-vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Aurel Baranga, dramaturg, Ilie Rădulescu, secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., Constantin Dăscălescu, prim-secre­­tar al Comitetului județean Galați al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Dudaș, prim-secretar al Comitetului jude­țean Mehedinți al P.C.R., Valter Roman, directorul Editurii politice, Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Joi, 4 noiembrie, au continuat lu­crările Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân. Au luat cuvintul: Teodor Coman, prim-secretar al Comite­tului județean Tulcea al P.C.R., Constantin Drăgoescu, secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., Letay Lajos, scriitor, Ma­nea Mănescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C. C. al P.C.R., președintele Consiliului Econo­mic, general de armată Ion Ioniță, membru supleant Executiv al C.C. al al Comitetului P.C.R., mi­nistrul forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliu­lui oamenilor muncii de naționa­litate germană, Eugen Jebeleanu, poet, Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., Ștefan Voicu, redactor-șef al revistei „Lupta de clasă“, Ja­nos Fazekas, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ilie Cîșu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean Constanța al P.C.R., Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean Satu Mare al P.C.R., Roman Moraru, secretar al Comi­tetului județean Cluj al P.C.R., Marțian Dan, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Gheorghe Rădu­lescu, membru al Comitetului Ex­ecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Simion Dobrovici, prim-secretar al Comite­tului județean Vrancea al P.C.R., Titus Popovici, scriitor, Ștefan Peterfi, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Anton Breitenho­­fer, redactor șef al ziarului „Neuer Weg“, acad. Nicolae Teo­­dorescu, decanul Facultății de matematică a Universității din București, Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C. C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului Culturii și Edu­cației Socialiste, Tiberiu Grecu, director general al Uzinei de ma­șini grele­ București, Dan Hăulică, redactor șef al revistei „Secolul XX“, și Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Lucrările Plenarei Central al Partidului Comitetului Comunist Român au continuat vineri, 5 no­iembrie 1971. Redacția și administrația: București I toru|S*r'6,Grfe1efon '“l 5.19.2"-15.1 OM j I PENTRU RIDICAREA ACTIVITĂȚII DE INVESTRII­­CONSTRUCTII LA NIVELUE IMPERATIVELOR DE EFICIENTĂ ALE NOULUI CINCINAL Antrenați cu fierbinte elan pa­­triotic, cu întreaga lor capacitate creatoare în înfăptuirea programu­lui de investiții stabilit de Congre­sul al X-lea al P.C.R. și concreti­zat în Legea pentru adoptarea pla­nului cincinal de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii Socia­liste România pe perioada 1971— 1975, oamenii muncii din ramura de construcții-montaj desfășoară o însuflețită întrecere pentru înde­plinirea exemplară a indicatorilor de plan și a angajamentelor pe primul an al noului cincinal. Fo­losind tot mai bine mijloacele tehnico-materiale puse la dispozi­ție de către stat, propria lor expe­riență și capacitate organizatorică, numeroase organizații de construc­ții obțin rezultate bune. Astfel, unitățile de execuție ale Ministeru­lui Construcțiilor Industriale și-au îndeplinit încă de la 22 octombrie sarcinile la producția globală pe primele zece luni ale anului, acest fapt, ca și măsurile luate pentru menținerea unui ritm activității șantierelor in ridicat al apropia­tul sezon de iarnă creează platfor­ma nu numai pentru a încheia cu bine anul, ci și pentru a pregăti din vreme condițiile care să asi­gure executarea, în 1972, a unui volum de lucrări cu 20% mai mare. Volumul investițiilor în actualul cincinal — de o amploare fără precedent în istoria construcției socialiste din România — marchea­ză o dinamică puternic ascen­dentă. E de ajuns să evidențiem, de pildă, că în 1975 el va fi mai mare cu aproape 40% decît cel din acest an și va reprezenta, în cifre absolute, aproape dublul celui din întreaga perioadă 1951—1955, pen­tru a ne da seama de marile răs­­p­underi ce revin constructorilor în realizarea lui. Iar dacă avem în vedere faptul că o coordonată e­­sențială a pil­onului de construcții­montaj în cincinal o reprezintă creșterea productivității muncii cu 35%, rezultă clar că activitatea noastră trebuie să se înscrie în a­­ceastă dinamică pe calea unor pro­grese rapide și substanțiale în uti­lizarea judicioasă a potențialului tehnic și uman de care dispun șantierele, în ridicarea nivelului de organizare a producției și a mun­cii. Pentru aceasta, ramura noastră beneficiază din plin de sprijinul larg din partea conducerii de par­tid și de stat, personal din partea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — sprijin concretizat în orientarea de ansamblu a acti­vității noastre, în continua perfec­ționare a rezolvării problemelor de principiu ce condiționează creș­terea eficienței ei, în repartizarea unui însemnat volum de investi­ții (18,3 miliarde de lei în actua­lul cincinal) pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a indus­triei construcțiilor, în grija per­manentă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale celor ce lucrează pe șantiere, în indicațiile concrete date cu pri­lejul aprobării unor investiții im­portante ori cu prilejul vizitelor de lucru la marile platforme in­dustriale. Pe aceeași linie se înscrie, ca un document de cea mai mare însem­nătate, programul de măsuri apro­bat recent de către secretariatul C.C. al P.C.R., privind îmbunătă­țirea execuției lucrărilor de con­­strucții-montaj, creșterea gradului de mecanizare, utilizarea forței de muncă, întărirea ordinei pe șantie­rele de construcții. Elaborat pe baza unei profunde și ample analize efectuate de Con­siliul Economic împreună cu Mi­nisterul Muncii, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Construe­(Continuare în pag. a 2-a) ing. Matei GHIGIU ministrul construcțiilor industriale Pe cîmpul acoperit de zăpadă — eșalonul de mecanizatori de la T.M.B. asalt“ — puternicele buldozere pe șenile, și primele sale „care de Pentru atenuarea undei de viitură în timpul apelor mari, pentru crearea unei acumulări de apă de peste 3 milioane mc destinată irigațiilor și pentru regu­larizarea cursului, pe rîul Tur, în Țara Oașului. Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare — Oradea execută un baraj din argilă, cu volumul total de 375 ooo me, având lungimea de 758 m, înălțimea de 8,40 m, lățimea de 60 m la bază și 4 m la coronament. In con- Barajul Calinești — O ar­ diții grele, constructorii au realizat pînă la finele trimestrului trecut devierea inului, depunerea a 150 000 mc de mate­rial în corpul barajului, turnarea a 15 000 mc de beton la tunelul de fugă, golirea de fund și anexe ; ei sînt hotăriți ca pină la sfîrșitul anului să Încheie a­­ceastă lucrare, care va spori Suprafețele agricole irigate cu 3880 hectare. (Titus PINTEA, corespondent}. \\\­m\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^ BILANȚ LA 31 OCTOMBRIE Ministerul Industriei Materialelor de Construcții a îndeplinit producției globale pe 10 luni planul in proporție de 101,2%. In această peri­oadă s-au produs peste prevederile planificate peste 2100 mc prefabri­cate din beton, 4484 mc panouri mari pentru locuințe, 18,1 km tuburi din beton precomprimat, 15 861 mp ele­mente de planșeu, 609,4 mii mp geam tras și 1842 mii mp geam la­minat, 188 mii mp plăci de faianță, 15 390 mii blocuri din diverse agre­gate, 165 mii mp plăci din azboci­ment, 179 mii mp împîslitură din fibre de sticlă etc. Intre centralele industriale ale ministerului cele mai însemnate realizări la producția globală a ob­ținut C.I.P.B. (104,5%), urmează în ordine : C.I.C.C.M. (104,2%), C.I.A.P.S. (103,2%) și C.I.L.A. (100,9%). Numai C.I.G.M.I. se situează cu 0,8% sub sarcinile pe 10 luni. In primele 10 luni ale anului, Mi­nisterul Construcțiilor Industriale a realizat 85,3% din planul valoric de construcții-montaj pe 1971. Față de sarcinile aferente acestei perioade, s-au executat lucrări suplimentare în valoare de 135 milioane de lei. Cu realizări pesta media pe minister se prezintă Centrala de lucrări de con­strucții agrozooteh­ice (91,5% din pla­nul anual), T.C.I. — Constanța (90,3%), T.I.L.I. — București (89%), T.I.M. — București (89,2%), T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (88,7%) și T.L.S. — București (87,5%). A 54-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ! UZINE PE BANDĂ RULANTĂ ! --------------------------------------------------------------1 Interviu cu ministrul construcției de întreprinderi pentru industria­­ grea al U.R.S.S., Nikolai GOLDIN,­­ consemnat de ziaristul sovietic Aleksandr FEODOROV­­ . Ministerul nostru e un mi­nister tînăr. El nu are decît pa­tru ani. Dar este deja un minis­ter format, dispunînd de o pu­ternică bază de construcții , zeci de trusturi, combinate, uzine, or­ganizații științifice. Activitatea noastră se distinge prin aceea că noi creăm întreprinderi pen­tru cele mai diverse ramuri ale economiei U.R.S.S. Alături de giganți siderurgici, mine, uzine ale petrochimiei, construim în­treprinderi care dau oamenilor încălțăminte, haine, produse a­­limentare — întreg complexul de mărfuri și obiecte de larg con­sum. In sfîrșit, noi construim și ansambluri de locuințe în cen­trele industriale, cu teatre, școli, așezăminte pentru copii și lăca­șuri de cultură, centre comer­ciale și întreprinderi de prestări de servicii. Directivele Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. au sporit programul nostru, în compara­ție cu cincinalul trecut, de 1,5 ori. Volumul construcțiilor va crește, după cum Vedeți, conside­rabil. El va fi însă realizat fără a se spori numărul muncitori­lor. Această posibilitate ne-o o­­feră aplicarea pe scară largă în producție a realizărilor științei, folosirea de utilaje perfecționate și de automate. — Unde și ce obiective industriale se vor construi în acești cinci ani ? — Nu e ușor de enumerat toate construcțiile noi, pentru că sunt foarte multe. Ele vor apare în Ural și Siberia, în Extremul O­­rient și Kazahstan, în centrul Rusiei și în Ucraina, în Iakuția, Republicile Baltice și Regiunea Polară. Mă voi opri numai asu­pra celor mai mari dintre ele și mai importante pentru indus­tria sovietică. Iată, bunăoară, furnalul cu un volum de 5000 metri cubi. Astfel de jurnale nu există încă în nici o altă țară din lume. Da­tele lui tehnice stîrnesc admira­ția specialiștilor , toate procesele sunt complet mecanizate și auto­matizate, incintele de turnare sunt pentru prima oară echipate cu macarale inelare. Furnalul (Continuare în pag. a 2-a) :&m\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\m\\\\\\\\\\\\\w^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA 1 INDUSTRIE LA HOGINZ In prezența tovarășului Constantin Dragon, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Brașov­ la 2 noiembrie tovarășul ing. Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale a deschis șantierul unei mari investiții a actualului cincinal — combinatul de materiale de construcții de la Hoghiz, județul Brașov. Au participat, de asemenea, ing. Ștefan Dima, adjunct al ministrului con­strucțiilor industriale, și conducerea Trustului de construcții industriale­ Brașov, antreprenorul general al lucrării Aproape prin definiție, începutul de drum este emoționant. Pe platoul acoperit de prima zăpadă a acestei ierni au prins a se aduna cei dîntîi membri ai colectivului care va mun­ci aici mai bine de patru ani de zile. Evident, deocamdată nu-i pen­tru reporter, nimic sau aproape ni­mic de văzut: doar un mănunchi de oameni și primele utilaje. Onoarea de a deschide marele șantier de la Hoghiz a revenit meca­nizatorilor de la T.M.B. Interlocutor — ing. Aurel Zevedei, inginer șef adjunct al S.U.T. — Brașov. — Primele utilaje ale eșalonului nostru ! 25 de autobasculante, 5 bul­dozere, un autogreder, un excavator, un ciocan Diesel pentru piloți. Asta-i numai așa, pentru început. — Servanții­ ? — Oameni din elita mecanicilor noștri: buldozeriștii Marin Cîrstea,­ Vasile Ezaru, Adolf Wolfel, exca­­vatoristul Vlad Gavrilă... meseriași cu vechi state de serviciu pe șan­tierele din Brașov, Arad, Copșa Mică... Sfidînd frigul și zăpada, mecani­zatorii sînt grăbiți.. N-au timp de pierdut. Pînă se va pune la punct baza de producție, s-au montat cîte­va barăci metalice și s-a adus la fața locului un autoatelier mobil, pentru operațiile de întreținere cu­rentă a utilajelor. In luna aceasta, eșalonul S.U.T. are de executat 25 000 mc de săpături,­­ iar în de­cembrie — 35 000 mc. Așa că lu­crările au început din prima zi. Proiectat de I.P.I.M.C., Combina­tul de materiale de construcții de la Hoghiz este unul din principa­lele obiective care va contribui ca în 1975, producția de ciment a țării să atingă 16,5 milioane de tone. Cea mai mare parte din utilaje și in­stalațiile pentru cele două linii teh-Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) PORȚILE DE FIER, la întreaga capacitate! Cu două luni înainte de termen, lucrătorii de la șantierul Turnu Se­verin al întreprinderii „Energomon­­taj" au pus în paralel, la sistemul energetic național, cel de-al șaselea și ultimul agregat al hidrocentralei românești din cadrul Sistemului hi­droenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Cea mai mare uzi­nă electrică din țară și prima noas­tră hidrocentrală de pe Dunăre a intrat, astfel, în funcțiune cu în­treaga capacitate de 1050 MW, eve­niment ce a încununat munca de 7 ani a constructorilor de la Grupul de șantiere al I.C.H. și a montori­­lor. Colectivele marelui șantier au trimis Comitetului Central al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, o telegramă prin care se angajea­ză să lucreze cu același avînt la obiectivele energetice ale noului cincinal. Dacă mi-ar sta în putere — ne scrie un cititor — și aș avea și toate elementele la îndemîna, m-aș prinde să fac un calcul al cîștigului pe care l-ar realiza societatea, dacă, ală­turi de diplomă, ar exista și un act care să atesta gradul de conștiință al indivi­dului. la Așa ar ști omul de bun început cît preț să pună pe a­­vizul lui x­ori y, care poartă titlul de specialist. Și să știți că nu-i un gărgăune al meu. Ideea mă frămîntă de cîteva săptămîni. Cum mi-a venit ? Trebuia să fac lucrare. După ce am­­ terminat-o, am pre­zentat-o serviciului de resort. De aici am primit aviz favo­rabil. Bucuros, am vrut să-mi iau lucra­rea și să plea Avizul .— Stai, nu se grăbi, îmi spune șeful serviciului. Mai trebuie un aviz, cel al specialistului în materie. Lucrarea i-o trimitem noi. — Mă rog, dacă trebuie, cu plăcere. După obișnuita CONTRA anticameră, iată-mă în biroul specialistu­lui, căruia abia i se zăreau cîteva fire de păr din dosul unor maldăre de to­muri și reviste... în­tre timp, secretara mă trimisese de vreo două ori să aduc de la serviciul pomenit lucrarea, care de fapt era pe biroul ei. Specialistul răsfoia de zor cînd un tra­tat, cînd un curs, își lua notițe, părînd absent la tot ce se întîmplă in jurul lui. Așa stînd lucru­rile, după cîteva mi­nute de secretara l­a așteptare, vîrît lucrarea sub stilou, omul a mîzgălit o semnătură indescifra­bilă, apoi mi-a făcut semn că puteam ple­ca. Așadar, am și a­­vizul specialistului, pot să dau drumul la lucrare. Ei, și ce dacă nu știe nici măcar despre ce este vorba! Importantă este apostila. Mă neliniștesc to­tuși două lucruri : primul, că nici nu m-a văzut măcar la față — și al doilea, că a pus semnătura cu doi centimetri mai la dreapta I Emil STERESCU /I

Next