Constructorul, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 45-48)
1971-11-06 / nr. 45
AMPLU PROGRAM DE EDUCARE SOCIALISTA, COMUNISTĂ, A MASELOR LARGI POPULARE După ce timp de cîteva luni, în toate organizațiile și organele de partid, în toate organizațiile de masă, cu participarea întregului popor, au fost efectivă ape larg dezbătute și aprobate în unanimitate măsurile stabilite de Comitetul Executiv, cu privire la munca ideologică și cultural-educativă, ampla cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu ținută la Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, consacrată expunerii Programului P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, se află în centrul atenției opiniei publice din țara noastră. Examinarea unei asemenea probleme de către întregul partid, am putea spune, fără teama de a exagera, de către întregul popor, indică importanța majoră, cardinală pe care o are viața spirituală în societatea românească contemporană. Document de o înaltă valoare teoretică și practică, programul dezbătut de Plenară se încadrează organic în obiectivele stabilite de Congresul al X-lea pentru progresul multilateral al societății noastre, definește cu claritate locul și rolul activității ideologice și cultural-educative în actuala etapă de dezvoltare a țării, stabilește principalele orientări ale propagandei și agitației, ale cercetării în domeniul științelor sociale, ale tuturor instituțiilor de cultură, în vederea creșterii aportului lor la amplificarea vieții spirituale, la promovarea fermă a ideologiei marxist-leniniste în toate sferele vieții sociale. De o deosebită însemnătate pentru înaltul spirit de responsabilitate, care trebuie să ghideze întreaga activitate ideologică, este cuprinzătoarea și magistrala expunere a secretarului general al partidului la Plenară. Demonstrînd un înalt orizont de gîndire, model de analiză marxist-leninistă a fenomenelor din societatea noastră, străbătută de o originală și creatoare interpretare și aplicare a principiilor comunismului științific în condițiile României socialiste, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu constituie un îndreptar pe tărîmul educării omului în spiritul marilor exigențe pe care le ridică noua orinduire, cartea noilor dimensiuni ale omului în societatea spirituală noastră socialistă. Expunerea relevă cu pregnanță că în concepția partidului nostru, construirea societății socialiste presupune ca laturi indisolubil legate între ele , făurirea unei baze tehnice-materiale dezvoltate, în măsură să ofere omului un trai tot mai îmbelșugat, un trai în care munca să devină cu adevărat o necesitate vitală și, totodată, crearea acelor condiții spirituale care să permită formarea unui om cult, cunoscător al filozofiei materialistdialectice, al legilor dezvoltării sociale, precum și al îndatoririlor ce-i revin într-o orinduire în care, eliberat de exploatare, omul este făuritorul conștient al propriei sale istorii. Tocmai îngemănarea acestor componente ale procesului de edificare a socialismului stau la baza Programului P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. Și este firesc pentru că este un fapt incontestabil că epoca în care trăim are drept una dintre caracteristici sporirea imensă a rolului factorului conștient în dezvoltarea societății. Este aceasta urmarea marilor cuceriri în toate domeniile științei, inclusiv în cele sociale, ceea ce a mărit puterea omului asupra naturii, precum și asupra vieții sale sociale. Socialismul a deschis din acest punct de vedere perspective nebănuite. Libertatea — ca necesitate înțeleasă — a devenit proprie omului societății socialiste. Societatea nouă cere astfel un om nou, și aceasta constituie, poate, sarcina cea mai grea: împlinirea ei, grăbirea acestui proces sunt însă pe deplin posibile , iar așa cum dovedește practica, pe această cale se obțin și succese mai rapide și mai durabile, în făurirea bazei tehnicemateriale a socialismului. în fond, aici este problema esențială ridicată de partidul nostru în domeniul muncii ideologice și cultural-educative : aceea a unei activități largi, constante, permanente, care să dea contur profilului spiritual al omului societății noastre, să concure la sădirea acelor calități morale care trebuie să-l caracterizeze în întreaga sa existență, să modeleze, conștiința omului de astăzi și de mîine al României socialiste și comuniste. „Noi ne propunem — subliniază tovarășul Nicolae Ceaușescu — să făurim o societate în care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor participă în mod conștient la făurirea propriei istorii, a propriului viitor. Dr, a crea condiții pentru o participare reală — și nu fictivă — la conducerea societății, presupune a făuri oameni cu o înaltă conștiință politică, în stare să înțeleagă toate problemele care apar în dezvoltarea economicosocială, națională și internațională, să contribuie la găsirea căilor pentru a asigura mersul ascendent al societății noastre, la elaborarea unei politici corespunzătoare, a unei linii generale care să țină seama de condițiile în continuă schimbare. Apare astfel cu limpezime de cristal că acest magistral document de partid, care este expunerea secretarului general la Plenara C.C. al P.C.R., are marea, fundamentala calitate de a pune în centrul său suprema năzuință a revoluției socialiste — Omul cu întreaga lui capacitate de creație, cu toate suferințele și nădejdile lui. Această Cartă a noilor dimensiuni spirituale ale omului societății socialiste, propusă întregii țări, își are izvoarele în trecutul glorios de luptă al comuniștilor, al clasei noastre muncitoare, a partidului comunist, a întregului nostru popor, în tradițiile progresiste ale culturii, în gîndirea avansată a celor mai luminați cărturari ai țării. Ea este opusă trecutului burghez de tristă amintire — trecutul inculturii, al exploatării nemiloase a celor ce muncesc, al moravurilor corupte, al neîncrederii în capacitatea de creație a poporului român. Ea este, de asemenea, opusă practicilor negative manifestate cu ani în urmă, ilegalităților și abuzurilor, închistării și șabloanelor în gîndire, combătute de partid. Acest program de făurire a civilizației spirituale socialiste, — adînc ancorată în prezent,_ țintind _ spre perspectivele viitorului, care își propune să afirme în viață principiile eticii și echității socialiste și comuniste, să insufle spiritul muncii libere, avîntate în rîndurile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, în rîndurile tineretului, să îmbogățească orizontul de gîndire cu cele mai avansate cuceriri ale științei si tehnicii, cu comorile de artă și cultură ale (Continuare in pag. a 2-a) Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 3 noiembrie, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara are la ordinea de zi: Programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. La lucrările plenarei iau parte ca invitați șefi de secții la Comitetul Central, membri ai Colegiului Central de Partid, miniștri, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, cadre din conducerile Frontului Unității Socialiste, Uniunii le a Sindicatelor, Uniunii GeneraNaționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Național al Femeilor, ale consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, secretarii cu probleme de propagandă ai comitetelor județene de partid, conducerile Academiei de științe sociale și politice și Academiei „Ștefan Gheorghiu“ pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat, rectori ai instituțiilor de invățămînt superior din Capitală și din țară, conducători ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, ai Ministerului Învățămîntului, ai unor instituții de artă și cultură, ai uniunilor de creație, directori de teatre, scriitori, muzicieni, artiști plastici, oameni de știință, redactori-șefi ai presei centrale, ai presei literarartistice, directori de edituri, lucrători în domeniul cinematografiei și radioteleviziunii. A fost aprobată componența Comisiei pentru elaborarea proiectului de hotărîre a plenarei, constituită din tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Miu Iosif Uglar, Vasile Potop, Dobrescu, Zaharia Stancu, Ștefan Voicu. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, a prezentat Expunerea cu privire la Programul Partidului Comunist Român pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea baza principiilor eticii și noastră pe echității socialiste și comuniste. La dezbaterile pe marginea expunerii prezentate de secretarul general al partidului, au luat cuvîntul tovarășii Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Aurel Baranga, dramaturg, Ilie Rădulescu, secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Dudaș, prim-secretar al Comitetului județean Mehedinți al P.C.R., Valter Roman, directorul Editurii politice, Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. și Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor. Joi, 4 noiembrie, au continuat lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Au luat cuvintul: Teodor Coman, prim-secretar al Comitetului județean Tulcea al P.C.R., Constantin Drăgoescu, secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., Letay Lajos, scriitor, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, general de armată Ion Ioniță, membru supleant Executiv al C.C. al al Comitetului P.C.R., ministrul forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Eugen Jebeleanu, poet, Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., Ștefan Voicu, redactor-șef al revistei „Lupta de clasă“, Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ilie Cîșu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., Roman Moraru, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Marțian Dan, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., Titus Popovici, scriitor, Ștefan Peterfi, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Anton Breitenhofer, redactor șef al ziarului „Neuer Weg“, acad. Nicolae Teodorescu, decanul Facultății de matematică a Universității din București, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Tiberiu Grecu, director general al Uzinei de mașini grele București, Dan Hăulică, redactor șef al revistei „Secolul XX“, și Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Lucrările Plenarei Central al Partidului Comitetului Comunist Român au continuat vineri, 5 noiembrie 1971. Redacția și administrația: București I toru|S*r'6,Grfe1efon '“l 5.19.2"-15.1 OM j I PENTRU RIDICAREA ACTIVITĂȚII DE INVESTRIICONSTRUCTII LA NIVELUE IMPERATIVELOR DE EFICIENTĂ ALE NOULUI CINCINAL Antrenați cu fierbinte elan patriotic, cu întreaga lor capacitate creatoare în înfăptuirea programului de investiții stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. și concretizat în Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971— 1975, oamenii muncii din ramura de construcții-montaj desfășoară o însuflețită întrecere pentru îndeplinirea exemplară a indicatorilor de plan și a angajamentelor pe primul an al noului cincinal. Folosind tot mai bine mijloacele tehnico-materiale puse la dispoziție de către stat, propria lor experiență și capacitate organizatorică, numeroase organizații de construcții obțin rezultate bune. Astfel, unitățile de execuție ale Ministerului Construcțiilor Industriale și-au îndeplinit încă de la 22 octombrie sarcinile la producția globală pe primele zece luni ale anului, acest fapt, ca și măsurile luate pentru menținerea unui ritm activității șantierelor in ridicat al apropiatul sezon de iarnă creează platforma nu numai pentru a încheia cu bine anul, ci și pentru a pregăti din vreme condițiile care să asigure executarea, în 1972, a unui volum de lucrări cu 20% mai mare. Volumul investițiilor în actualul cincinal — de o amploare fără precedent în istoria construcției socialiste din România — marchează o dinamică puternic ascendentă. E de ajuns să evidențiem, de pildă, că în 1975 el va fi mai mare cu aproape 40% decît cel din acest an și va reprezenta, în cifre absolute, aproape dublul celui din întreaga perioadă 1951—1955, pentru a ne da seama de marile răspunderi ce revin constructorilor în realizarea lui. Iar dacă avem în vedere faptul că o coordonată esențială a pilonului de construcțiimontaj în cincinal o reprezintă creșterea productivității muncii cu 35%, rezultă clar că activitatea noastră trebuie să se înscrie în această dinamică pe calea unor progrese rapide și substanțiale în utilizarea judicioasă a potențialului tehnic și uman de care dispun șantierele, în ridicarea nivelului de organizare a producției și a muncii. Pentru aceasta, ramura noastră beneficiază din plin de sprijinul larg din partea conducerii de partid și de stat, personal din partea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — sprijin concretizat în orientarea de ansamblu a activității noastre, în continua perfecționare a rezolvării problemelor de principiu ce condiționează creșterea eficienței ei, în repartizarea unui însemnat volum de investiții (18,3 miliarde de lei în actualul cincinal) pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei construcțiilor, în grija permanentă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale celor ce lucrează pe șantiere, în indicațiile concrete date cu prilejul aprobării unor investiții importante ori cu prilejul vizitelor de lucru la marile platforme industriale. Pe aceeași linie se înscrie, ca un document de cea mai mare însemnătate, programul de măsuri aprobat recent de către secretariatul C.C. al P.C.R., privind îmbunătățirea execuției lucrărilor de construcții-montaj, creșterea gradului de mecanizare, utilizarea forței de muncă, întărirea ordinei pe șantierele de construcții. Elaborat pe baza unei profunde și ample analize efectuate de Consiliul Economic împreună cu Ministerul Muncii, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Construe(Continuare în pag. a 2-a) ing. Matei GHIGIU ministrul construcțiilor industriale Pe cîmpul acoperit de zăpadă — eșalonul de mecanizatori de la T.M.B. asalt“ — puternicele buldozere pe șenile, și primele sale „care de Pentru atenuarea undei de viitură în timpul apelor mari, pentru crearea unei acumulări de apă de peste 3 milioane mc destinată irigațiilor și pentru regularizarea cursului, pe rîul Tur, în Țara Oașului. Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare — Oradea execută un baraj din argilă, cu volumul total de 375 ooo me, având lungimea de 758 m, înălțimea de 8,40 m, lățimea de 60 m la bază și 4 m la coronament. In con- Barajul Calinești — O ar diții grele, constructorii au realizat pînă la finele trimestrului trecut devierea inului, depunerea a 150 000 mc de material în corpul barajului, turnarea a 15 000 mc de beton la tunelul de fugă, golirea de fund și anexe ; ei sînt hotăriți ca pină la sfîrșitul anului să Încheie această lucrare, care va spori Suprafețele agricole irigate cu 3880 hectare. (Titus PINTEA, corespondent}. \\\m\\^^^^ BILANȚ LA 31 OCTOMBRIE Ministerul Industriei Materialelor de Construcții a îndeplinit producției globale pe 10 luni planul in proporție de 101,2%. In această perioadă s-au produs peste prevederile planificate peste 2100 mc prefabricate din beton, 4484 mc panouri mari pentru locuințe, 18,1 km tuburi din beton precomprimat, 15 861 mp elemente de planșeu, 609,4 mii mp geam tras și 1842 mii mp geam laminat, 188 mii mp plăci de faianță, 15 390 mii blocuri din diverse agregate, 165 mii mp plăci din azbociment, 179 mii mp împîslitură din fibre de sticlă etc. Intre centralele industriale ale ministerului cele mai însemnate realizări la producția globală a obținut C.I.P.B. (104,5%), urmează în ordine : C.I.C.C.M. (104,2%), C.I.A.P.S. (103,2%) și C.I.L.A. (100,9%). Numai C.I.G.M.I. se situează cu 0,8% sub sarcinile pe 10 luni. In primele 10 luni ale anului, Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat 85,3% din planul valoric de construcții-montaj pe 1971. Față de sarcinile aferente acestei perioade, s-au executat lucrări suplimentare în valoare de 135 milioane de lei. Cu realizări pesta media pe minister se prezintă Centrala de lucrări de construcții agrozootehice (91,5% din planul anual), T.C.I. — Constanța (90,3%), T.I.L.I. — București (89%), T.I.M. — București (89,2%), T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (88,7%) și T.L.S. — București (87,5%). A 54-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ! UZINE PE BANDĂ RULANTĂ ! --------------------------------------------------------------1 Interviu cu ministrul construcției de întreprinderi pentru industria grea al U.R.S.S., Nikolai GOLDIN, consemnat de ziaristul sovietic Aleksandr FEODOROV . Ministerul nostru e un minister tînăr. El nu are decît patru ani. Dar este deja un minister format, dispunînd de o puternică bază de construcții , zeci de trusturi, combinate, uzine, organizații științifice. Activitatea noastră se distinge prin aceea că noi creăm întreprinderi pentru cele mai diverse ramuri ale economiei U.R.S.S. Alături de giganți siderurgici, mine, uzine ale petrochimiei, construim întreprinderi care dau oamenilor încălțăminte, haine, produse alimentare — întreg complexul de mărfuri și obiecte de larg consum. In sfîrșit, noi construim și ansambluri de locuințe în centrele industriale, cu teatre, școli, așezăminte pentru copii și lăcașuri de cultură, centre comerciale și întreprinderi de prestări de servicii. Directivele Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. au sporit programul nostru, în comparație cu cincinalul trecut, de 1,5 ori. Volumul construcțiilor va crește, după cum Vedeți, considerabil. El va fi însă realizat fără a se spori numărul muncitorilor. Această posibilitate ne-o oferă aplicarea pe scară largă în producție a realizărilor științei, folosirea de utilaje perfecționate și de automate. — Unde și ce obiective industriale se vor construi în acești cinci ani ? — Nu e ușor de enumerat toate construcțiile noi, pentru că sunt foarte multe. Ele vor apare în Ural și Siberia, în Extremul Orient și Kazahstan, în centrul Rusiei și în Ucraina, în Iakuția, Republicile Baltice și Regiunea Polară. Mă voi opri numai asupra celor mai mari dintre ele și mai importante pentru industria sovietică. Iată, bunăoară, furnalul cu un volum de 5000 metri cubi. Astfel de jurnale nu există încă în nici o altă țară din lume. Datele lui tehnice stîrnesc admirația specialiștilor , toate procesele sunt complet mecanizate și automatizate, incintele de turnare sunt pentru prima oară echipate cu macarale inelare. Furnalul (Continuare în pag. a 2-a) :&m\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\m\\\\\\\\\\\\\w^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA 1 INDUSTRIE LA HOGINZ In prezența tovarășului Constantin Dragon, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Brașov la 2 noiembrie tovarășul ing. Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale a deschis șantierul unei mari investiții a actualului cincinal — combinatul de materiale de construcții de la Hoghiz, județul Brașov. Au participat, de asemenea, ing. Ștefan Dima, adjunct al ministrului construcțiilor industriale, și conducerea Trustului de construcții industriale Brașov, antreprenorul general al lucrării Aproape prin definiție, începutul de drum este emoționant. Pe platoul acoperit de prima zăpadă a acestei ierni au prins a se aduna cei dîntîi membri ai colectivului care va munci aici mai bine de patru ani de zile. Evident, deocamdată nu-i pentru reporter, nimic sau aproape nimic de văzut: doar un mănunchi de oameni și primele utilaje. Onoarea de a deschide marele șantier de la Hoghiz a revenit mecanizatorilor de la T.M.B. Interlocutor — ing. Aurel Zevedei, inginer șef adjunct al S.U.T. — Brașov. — Primele utilaje ale eșalonului nostru ! 25 de autobasculante, 5 buldozere, un autogreder, un excavator, un ciocan Diesel pentru piloți. Asta-i numai așa, pentru început. — Servanții ? — Oameni din elita mecanicilor noștri: buldozeriștii Marin Cîrstea, Vasile Ezaru, Adolf Wolfel, excavatoristul Vlad Gavrilă... meseriași cu vechi state de serviciu pe șantierele din Brașov, Arad, Copșa Mică... Sfidînd frigul și zăpada, mecanizatorii sînt grăbiți.. N-au timp de pierdut. Pînă se va pune la punct baza de producție, s-au montat cîteva barăci metalice și s-a adus la fața locului un autoatelier mobil, pentru operațiile de întreținere curentă a utilajelor. In luna aceasta, eșalonul S.U.T. are de executat 25 000 mc de săpături, iar în decembrie — 35 000 mc. Așa că lucrările au început din prima zi. Proiectat de I.P.I.M.C., Combinatul de materiale de construcții de la Hoghiz este unul din principalele obiective care va contribui ca în 1975, producția de ciment a țării să atingă 16,5 milioane de tone. Cea mai mare parte din utilaje și instalațiile pentru cele două linii teh-Aurel ZELINSCHI (Continuare in pag. a 3-a) PORȚILE DE FIER, la întreaga capacitate! Cu două luni înainte de termen, lucrătorii de la șantierul Turnu Severin al întreprinderii „Energomontaj" au pus în paralel, la sistemul energetic național, cel de-al șaselea și ultimul agregat al hidrocentralei românești din cadrul Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Cea mai mare uzină electrică din țară și prima noastră hidrocentrală de pe Dunăre a intrat, astfel, în funcțiune cu întreaga capacitate de 1050 MW, eveniment ce a încununat munca de 7 ani a constructorilor de la Grupul de șantiere al I.C.H. și a montorilor. Colectivele marelui șantier au trimis Comitetului Central al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, o telegramă prin care se angajează să lucreze cu același avînt la obiectivele energetice ale noului cincinal. Dacă mi-ar sta în putere — ne scrie un cititor — și aș avea și toate elementele la îndemîna, m-aș prinde să fac un calcul al cîștigului pe care l-ar realiza societatea, dacă, alături de diplomă, ar exista și un act care să atesta gradul de conștiință al individului. la Așa ar ști omul de bun început cît preț să pună pe avizul lui xori y, care poartă titlul de specialist. Și să știți că nu-i un gărgăune al meu. Ideea mă frămîntă de cîteva săptămîni. Cum mi-a venit ? Trebuia să fac lucrare. După ce am terminat-o, am prezentat-o serviciului de resort. De aici am primit aviz favorabil. Bucuros, am vrut să-mi iau lucrarea și să plea Avizul .— Stai, nu se grăbi, îmi spune șeful serviciului. Mai trebuie un aviz, cel al specialistului în materie. Lucrarea i-o trimitem noi. — Mă rog, dacă trebuie, cu plăcere. După obișnuita CONTRA anticameră, iată-mă în biroul specialistului, căruia abia i se zăreau cîteva fire de păr din dosul unor maldăre de tomuri și reviste... între timp, secretara mă trimisese de vreo două ori să aduc de la serviciul pomenit lucrarea, care de fapt era pe biroul ei. Specialistul răsfoia de zor cînd un tratat, cînd un curs, își lua notițe, părînd absent la tot ce se întîmplă in jurul lui. Așa stînd lucrurile, după cîteva minute de secretara la așteptare, vîrît lucrarea sub stilou, omul a mîzgălit o semnătură indescifrabilă, apoi mi-a făcut semn că puteam pleca. Așadar, am și avizul specialistului, pot să dau drumul la lucrare. Ei, și ce dacă nu știe nici măcar despre ce este vorba! Importantă este apostila. Mă neliniștesc totuși două lucruri : primul, că nici nu m-a văzut măcar la față — și al doilea, că a pus semnătura cu doi centimetri mai la dreapta I Emil STERESCU /I