Constructorul, martie 1972 (Anul 24, nr. 9-13)

1972-03-04 / nr. 9

„SÎNT NECESARE MASURI HOTARÎTE PENTRU CA TN PR­­­I­MUL TRIMESTRU SA SE REALIZEZE CEL PUTIN 20 LA SUTA 1 DIN PLANUL DE INVESTIȚII ȘI DE CONSTRUCȚII". Această­­ sarcină, trasată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Con­­­­ferința pe fără a cadrelor de conducere din întreprinderi și­­ centrale industriale și de construcții trebuie să-i mobilizeze­­ pe constructori la intensificarea ritmului de execuție a lucră­­­­rilor pe fiecare șantier, la fiecare obiectiv. UN IMPERATIV PENTRU ȘANTIERELE M. C. Ind.: In martie, cel puțin 10% din planul anual! Planul producției de construcții­­montat pe anul 1972 al Ministe­rului Construcțiilor Industriale marchează o creștere de 14,9% față de realizările obținute în 1971. Vo­lumul de lucrări planificat Pe tri­mestrul I reprezintă 21,6% din cel anual și este cu 13,9% superior celui executat in perioada cores­punzătoare din anul trecut. Re­alizarea acestor sarcini sporite, care conțin creșteri superioare față de media pe ansamblul economi­ei, impune eforturi susținute din partea­ tuturor oamenilor muncii din sistemul ministerului nostru, atît pentru îndeplinirea indicato­rilor cantitativi, cît și a celor ca­litativi, în urma analizelor efectuate pe șantiere în luna ianuarie de către antreprenorii generali, subantrepri­­ze și beneficiari, a celor făcute la nivelul ministerului nostru și al ministerelor titulare de investiții, s-au definitivat valorile de con­strucții-montaj pe fiecare poziție de investiții și eșalonarea lor pe trimestre, corelate cu termenele planificate de punere în funcțiune și cu condițiile asigurate pentru execuția­ lucrărilor. Aceasta a per­mis o distribuire mai judicioasă a valorilor de plan pe trusturile executante, reieșind atenuări ale creșterilor de Plan pentru unele din ele. comparativ cu­ varianta de plan din decembrie 1971. Se remarcă, totuși, pentru unele trus­turi creșteri importante față de realizările obținute în anul tre­cut, determinate în principal de amplasarea teritorială a investi­țiilor și de structura lucrărilor de construcții-montaj ce urmează a se executa în acest an (de pildă, la T.I.M.Iași 71,3%, T.S.S.—Bucu­rești 37%, TM.U.C.B — 31,4%, T.I.L.I.—București 27,5% T.I.M.— Brașov 24,4%, T.C.I.—Ploiești 23,3%, T.C.I.—municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej 20,5%, T.C.I.—București, 19,3%). Unul din factorii principali care a determinat ca producția de con­strucții-montaj planificată în ulti­mii doi ani pe total minister să fie realizată și depășită a fost e­­xecutarea în trimestrul I a unei părți importante din volumul a­­nual de lucrări: 20,9% în 1970 și 21,9% in 1971. Cu atît mai mult este necesară cîștigarea unui ast­fel de avans cît mai substanțial in acest an, pentru încadrarea în dinamica deosebit de exigentă a planului. Din analiza raportărilor opera­tive asupra rezultatelor din lunile ianuarie și februarie reiese însă că, deși realizările obținute cu­mulat prezintă o creștere de 144 m­i­oane de lei față de cele din primele două luni ale anului 1971, ele sunt sub nivelul valorilor pla­nificate și reprezintă numai 12,8% din planul anual. Dacă acest procent mediu pe minister a fost depășit de colec­tivele Trustului de montaj uti­laj chimic­ (14,3% din planul a­­nual și 65,9 din cel pe trimestrul I), Trustului de instalații pentru in­dustria chimică (14,1% și 63,4%), trusturilor de construcții industria­le din Cluj (14% și 64,6%), Plo­iești (13,9% și 62,2%), Constanța (13,4% și 60,1%) și Brașov (13,3%­C și 60,9%). o situație nesatisfăcă­toare înregistrează în schimb trus­turile de construcții industriale din Iași (11,8% și 51,6%), Cra­iova (11,9% și 49,8%), București (12,2% și 57,5%), I.C.A. — Galați (10% și 54,1%), T.S.S. — București (9,3% și 51,5%), T.I.L.I. — Bucu­rești (9,5% și 52%). Se remarcă, de asemenea, fap­tul că la unele lucrări în conti­nuare din anul trecut (sau chiar din anii anteriori) s-au obținut, în aceste două luni, proporții de­ ing. Aurel DRAGOMIR director adjunct în Direcția plan-finanțe din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare in pag. a 2-a) PREMISELE UNOR NOI ÎNFĂPTUIRI Veștile sosite la redacție de la uni­­­tățile de construcției de pe șantiere, arată că masa largă a constructorilor a primit cu o vie însuflețire progra­mul de muncă elaborat de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și țin construcții. Animați de dorința de a realiza mai mult și mai bine, ei își sporesc angajamentele pe acest an, ca răspuns la chemarea constructori­lor de pe platforma industrială Tîr­­goviște. " Dintre angajamentele colectivului Trustului de construcții­­ Argeș, con­semnăm :* depășirea planului anual de construcții-montaj cu 5 milioane de lei ; darea în folosință, peste pre­vederile planului pe primul trimestru, a 140 de­ apartamente proprietate de stat ; punerea în funcțiune înainte de termen a 7 obiective agricole, social­­culturale și edilitare ; depășirea pro­ductivității planificate a muncii cu 280 de lei pe salariat ; economisirea a 40 tone de metal, 115 tone de ci­ment, 75 mc de material lemnos și 150 000 de cărămizi ; creșterea indice­lui de utilizare a fondului de timp cu 2%­ față de 1971 ; îmbunătățirea cali­tății lucrărilor, așa încît să se obți­nă calificative superioare la cel pu­țin 90% din obiectivele recepționate. " © La rîndul său, colectivul între­prinderii județene de construcții-mon­taj Caraș-Severin se angajează să realizeze­­ punerea în funcțiune, înainte de termen, a zece obiective : darea în folosință a 160 de aparta­mente peste plan ; reducerea cheltuie­lilor la 1000 de lei producție cu 1 leu față de sarcina, planificată ; depăși­rea planului de­ producție la panouri mari cu 1000 mc ; reducerea consu­murilor specifice la principalele ma­teriale, printr-o urmărire exigentă a fișelor-limită, realizîndu-se o econo­­mie de 10 tone de metal, 20 mc de material lemnos, 50 tone de ciment, ridicarea nivelului calitativ al lucră­rilor, astfel ca 50% din obiectele re­cepționate să obțină calificativul ,,bine“, iar restul — „foarte bine“. 4 Colectivul întreprinderii județene de construcții-montaj Neamț se an­gajează ca în anul 1972 , să devan­seze cu 15—90 de zile darea a patru obiective ; să termine cu o lună mai devreme planul fizic anual la locuin­țe proprietate de stat ; în trimestrul I să execute 22% din sarcina valorică anuală ; să extindă acordul global în proporție de 60% , să­­ micșoreze cu loc cheltuielile la 1000 de lei producție de construcții-montaj , să economi­sească 100 mc de material lemnos, 600 tone de ciment. • întreprinderea de construcții dru­muri petroliere - Ploiești va depăși planul cu­ 1% la producția globală și cu 0,4­ % la productivitatea muncii ; va deschide, pentru circulație, cu 10—20 de zile înainte de termen, 10 drumuri de schelă și de legătură și va da în funcțiune peste plan 15 km de drumuri din macadam ; va ex­tinde acordul global la 75% din vo­lumul lucrărilor : va reduce cheltuie­lile cu 1 leu sub cele planificate la mia de lei producție ; va economisi 100 tone de ciment și 20 mc de ma­terii lemnos. de (Angajamentele au fost comunicate corespondenții noștri voluntari I. BIZOIU, C. SPRINCEANU, T. LEONTE, V. ALEXANDRESCU) 9 (1155) 4 pagini 2$ bani Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21—1510.92 /» In primă urgență: crearea frontului de lucru la montaje Peste nu multă vreme, o parte din producția fabricii de cheres­tea de la Nehoiu nu va mai lua direct drumul spre consumatori, ci va rămîne să capete o prelucrare superioară. în incinta vechii între­prinderi se înalță o unitate moder­­­n­ă: fabrica de mobilă, in care meș­teșugul tradițional al lemnarilor din satele de la poalele munților Siriu­­lui va căpăta, in interpr­etarea teh­nicii contemporane, noi valențe. A fost amplasată aici prima din­tre unitățile producătoare de mo­bilă, ce reflectă noua concepție a­­doptată de proiectanții de la I.C.P.I.L., cu flux tehnologic pe verticală, care întrunește avantajele de eficiență ale unei construcții industriale multietajate. Rezultatul este remarcabil și din punct de ve­dere arhitectural. In contextul eco­nomic-social al dezvoltării bazei in­dustriale, noile masive clădite — fabrica, blocul de locuințe­­*■ con­stituie semnalul viitoarei urbani­zări a acestei frumoase așezări de pe valea Buzăului, căreia apropia­ta deschidere a arterei rutiere mo­dernizate spre Brașov îi va con­feri o și mai mare importanță. Factori de conjunctură l-au de­terminat pe constructor să solicite schimbarea soluției structurii cor­pului de fabricație, din prefabricate in beton monolit. Nu știm dacă, în condițiile locale, aceasta va înscrie un plus sau un­­ minus în bilanțul de eficiență al investiției. Oricum, la început de martie clădirea se prezintă aproximativ în stadiul în care trebuia s-o găsească jumătatea lui noiembrie trecut: abia acum s-a turnat placa peste ultimul nivel, închiderea­ (la panouri din­ b.c.a și tîmplărie metalică) nu e termina­tă. Nu-s crește, la interioare, con­dițiile pentru ca lucrătorii de la T.I.M.­București să treacă pe front larg la montarea utilajelor, acumu­late intr-un stoc în valoare de circa 2,8 milioane de lei. Dirigintele Ion Gradeș este de părere că Grupul de șantiere-Bu­­zău al Trustului de construcții in­dustriale­ Ploiești­ n-a acordat o aten­ție constantă acestei lucrări, drept că în ultima vreme, activita­­­tea colectivului condus de ing. Mir­­cea Ciobanu (al patrulea șef de șantier, intr-un an de zile­­) s-a în­viorat, dar încă e loc pentru mai bine. Respectarea termenului­ de punere în funcțiune — trimestrul III — cere dezvoltarea rapidă a lu­crărilor de montare (pentru care in prezent sunt repartizați doar 18 oa­meni), accelerarea construcției usca­­toriei și anexelor, iar din partea ti­tularului de investiție, cu concursul M.E.E. — rezolvarea grabnică a alimentării cu energie electrică Adrian RUSU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA I SARCINI DE IMPORTANTĂ DEOSEBITĂ PENTRU ORGANIZAȚIILE JUDEȚENE DE CONSTRUCTII-MONTAJ ing. Ion GĂVOIDEA vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locala Problemele dezbătute la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, concluziile de deosebită valoare principială și practică, cuprinse în cuvîntarea tovară­șului Nicolae Ceaușescu au trezit un puternic ecou in rindurile celor peste 200 000 de lucrători din trusturile și întreprinderile de construcții ale con­siliilor populare județene și al municipiului București. Fiind însărcinate cu materializarea unei părți însemnate din planul de investiții, colectivele acestor unități sunt conștiente de faptul că rezultatele muncii lor în con­strucția de locuințe, clădiri social-culturale, lucrări edilitare, obiective des­tinate dezvoltării industriei locale, a bazei materiale a agriculturii socia­liste contribuie direct la înfăptuirea politicii partidului, de creștere neîn­treruptă a nivelului de trai al întregului popor ; este, de aceea, îndatori­rea lor cetățenească, patriotică de a face totul pentru ca aceste rezultate să fie cît mai bune. Conferința a precizat căile pe care trebuie perseverat ca să se asigure un progres multilateral neîntrerupt al activității, che­­mind oamenii muncii să depună toate eforturile pentru a-și îndeplini cu cinste marile sarcini ce le revin in înfăptuirea programului de investiții din actualul cincinal. Bucurîndu-se de o îndrumare permanentă din partea organelor de partid, de sprijinul larg al statului în ce privește dezvoltarea poten­țialului tehnico­­material, rețeaua de unități locale de construcții s-a dezvoltat rapid. In ultimii patru ani s-au înfiin­țat 24 de unități a județene, ceea ce determinat creștere rapidă a­­ capacității de producție. Aceas­ta a permis spo­­rirea accelerată, a de la an la an, volumului de construcții-montaj realizat și oferă condiții pentru realizarea ritmu­lui de creștere prevăzut pînă la sfîrșitul actualu­lui cincinal (vezi graficul alăturat) Este semnificativ faptul că, da­torită dezvoltării rapide a potenția­lului lor, cele 40 de unități județene au putut ține pasul cu creșterea de ansamblu a producției de construc­ții-montaj din țara noastră ; din nivelul planificat al acesteia pe a­­nul 1972, lor se revine sarcina de a executa peste 26 °.6. In anul 1971, pe ansamblu pla­nul de producție a fost realizat, cele mai mari depășiri înregistrîn­­du-se unitățile din județele Galați (7,9%), Maramureș (7,6%), Sibiu (6,9%), Suceava (5,9%), Neamț (4,77%), Harghita (3,8%%), Cluj (3,4%). Merită subliniat faptul că în rîndul între­prinderilor care și-au depășit sar­­­cinile la producția globală în pri­mul an al cincinalului se află și cele din județele Botoșani, Caraș- Severin, Harghita, Ialomița, Neamț, Sibiu și altele, care, înființate în ultimii ani, s-au dezvoltat rapid, realizînd volume importante de lu­crări. Unitățile locale de construcții au dat în folosință, în anul 1971, pes­te 84 000 de apartamente, un nu­măr important de școli, internate, creșe, grădinițe, rețele edilitare, 24 de capacități de producție pentru industria locală, 40 de obiective pentru agricultură, industria ali­mentară, comerț, turism, 24 de po­ligoane de prefabri­cate și alte lu­crări. Totodată însă, un complex de cauze, printre care și unele ce țin de deficiențe ale unităților de exe­cuție, au făcut să nu se realizeze la termen un număr important de apartamente prevăzute a fi constru­ite din fondurile populației cu spri­jinul statului, precum și alte obi­ective. S­arcinile cantitativ și calitativ sporite pe care planul pe 1972 le pune în fața lucrătorilor din unitățile locale de construcții impun să se valorifice integral ca­pacitatea creată prin creșterea do­tării cu utilaje, construirea de baze de producție, repartizarea unui nu­măr mare de specialiști, trecerea la executarea în soluții industriali­zate a construcțiilor de locuințe și a clădirilor social-culturale, prin ridicarea nivelului de pregătire pro­fesională a tuturor lucrătorilor și prin experiența cîștigată în munca de zi cu zi. Organizarea mai bună a muncii. (Continuare în pag. a 3-a) DINAMICA PRODUCȚIEI UNITĂȚILOR­­ LO­CALE DE CONSTRUCȚII (1972,­­ 1915 — plan) Sub lozinca „NICI O MAȘINĂ ȘI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT!“, adunările generale ale reprezentanților oamenilor muncii pe trusturi de construcții și centrale industriale au stabilit noi măsuri pentru folosirea integrală a potențialului productiv Vom depăși productivitatea planificată Faptul că adunarea generală a re­prezentanților oamenilor muncii a a­­vut loc după Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprin­deri și centrale industriale și­­ de con­strucții a permis și la Trustul de construcții industriale­ Constanța o a­­preciere realistă a activității din 1971 și a posibilităților de depășire planului din acest an, în lumina sar­a­cinilor importante cu care sunt con­fruntați lucrătorii din ramura noas­tră. Rezultatele pozitive cu care s-a încheiat primul an al cincinalului — a apreciat adunarea generală — pu­teau fi și mai bune, dacă se acționa consecvent pentru folosirea deplină a timpului de lucru, a forței de mun­că, a utilajelor. Darea de seamă prezentată de președintele consiliu­lui oamenilor muncii, ing. Radu Su­man, intervențiile tovarășilor Vasile Iordan — muncitor la șantierul Nă­vodari, ing. Boris Sanițchi — șeful șantierului Tulcea, ing. C. Bobcica —­ directorul Grupului de șantiere­­Brăila, ing. A. Dămb­oiu de la Grupul de șantiere­ Constanța, Gheorghe Stoica — zugrav șef de brigadă la acelaș grup, ing. St. Voinescu — di­rectorul S.U.T., ing. Grigore Sandu I— șeful noului șantier de Instalații, ing. N. Vasilescu — șeful serviciului de salarizare din trust ș.a. au rele­vat în mod critic și autocritic defi­ciențe în organizarea producției și a muncii, în extinderea acordului glo­bal, în aprovizionarea punctelor de lucru, în programarea și urmărirea activității utilajelor și mijloacelor de transport. Traian Crudu, președin­tele comitetului sindicatului de la trust, semnalînd lipsa de operativi­tate cu care unii salariați tehnico­­administrativi rezolvă uneori pro­blemele legate de crearea condițiilor pentru o activitate ritmică a forma­țiilor de muncitori, a relevat tot­odată că aportul organelor sindicale nu­­ s-a făcut suficient simțit in com­baterea indisciplinei ce a provocat un număr mare de absențe, de ore nelucrate din plin. Conferința cadrelor de conducere din industrie și construcții­­ a ară­tat in cuvîntul său ing. Constantin Ionescu, adjunct al ministrului con­strucțiilor industriale­­­ a dezbătut în profunzime astfel de fenomene, e­­vidențiind ci­ de dăunătoare stnt­eze pentru progresul economiei noas­tre. Indicațiile, sarcinile pe care ni le-a dat tovarășul Nicolae Ceaușescu trebuie să constituie pentru Întregul colectiv al trustului un program con­cret de acțiune, la a cărui transpu­nere in viață să se­ treacă de în­dată, pe un front larg. In mod deo­sebit, realizarea creșterii planificate a productivității muncii, de peste 12 la sută față de nivelul din 1971, impune să se folosească integral pro­gramul de lucru, utilajele și instala­țiile, să se perfecționeze organizarea execuției lucrărilor, să se aplice cît mai larg acordul global metodele in­dustrializate. In vederea înfăptuirii acestor o­­biective, adunarea generală a apro­bat un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizatorice. Se va îmbu­nătăți structura numerică a munci­torilor, pe baza fișelor tehnologice pe lucrări: la trust și șantiere vor fi organizate birouri de proiectare tehnologică . la toate punctele de lucru vor fi difuzate pliante pentru popularizarea celor mai eficiente metode de execuție, care vor fi ex­tinse rapid (de pildă, se prevede că la­­ 80 la sută din volumul­ total al betoanelor turnate să se utili­zeze cofraje industrializate). Pre­pararea betoanelor se va realiza centralizat, în stații (care își vor în­cepe programul zilnic cu o oră mai devreme decât echipele de betoniști), iar la punctele de lucru dispersate — cu ajutorul autoagitatoarelor î­­n bazele de producție secundară se va realiza centralizat fasonarea armă­turilor și se vor confecționa 30 la sută din prefabricatele necesare. La manipularea și transportul unor ma­teriale se vor introduce paletizarea și centeinerizarea. In cursul lunilor următoare fiecare muncitor­ va fi do­tat cu lada sa de scule, iar ateliere special organizate la șantiere vor a­­sigura recondiționarea sculelor și u­­neltelor. Printr-o organizare cores­punzătoare se va reduce numărul muncitorilor auxiliari de la șantiere și din secțiile de deservire, la maxi­mum 5,5 la sută din totalul efective­lor. S-a întocmit un program de ex­tindere progresivă a acordului glo­bal la fiecare șantier și la secțiile S.U.T. (care au și început să contrac­teze prin această metodă lucrări de săpături, transport de balast, bateri de piloți) ; pînă la jumătatea anului, el va fi generalizat la șantierele-mo­­del din Constanța (antrepozitul frigo­rific) și Brăila (Șantierul naval). In­dicele de mecanizare va atinge : 95 la sută la betoane, 80 la sută la ex­cavații și 70 la sută la umpluturi. Vor fi calificați la locul de muncă 415 muncitori și specializați în ve­derea autorizării 40 de sudori. In ca­drul măsurilor pentru asigurarea sta­bilității cadrelor și îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor, vor fi executate un cămin cu 300 de locuri și un bloc pen­t­ru familiști, cu­ 40 de apartamente. Angajamentele asumate de colecti­vul T.C.I.­Constanța, ca răspuns la chemarea constructorilor de pe plat­forma industrială­ Tîrgoviște, prevăd depășirea planului de producție cu 10 milioane de lei — din care 3,4 milioane prin sporirea productivității muncii cu 0,7 la sută peste nivelul planificat : punerea în funcțiune cu o lună înainte de termen a stației de reparat utilaje și mijloace de transport din Constanța și a com­plexului de porci de la Tich­ilești- Brăila ; predarea la montaj cu 10— 15 zile mai devreme decit prevede graficul a 7 obiecte la Uzina de alu­­minâ­ Tulcea și 2 la Șantierul naval­ Brăila ; obținerea unei economii de 1380 mii de lei la prețul de cost ; economisirea a 150 tone de metal, 300 tone de ciment, 100 m­c. de ma­terial lemnos, 300 000 de cărămizi, 5 000 mc. de agregate. Ioan NEGUȚ secretarul consiliului oamenilor muncii de la Trustul de construcții industriale- Constanța Răspunderea pentru buna folosire a capacităților de producție Puternicul ecou pe care Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderile și centralele indus­triale și de construcții Nu avut în­ toate colectivele de muncă, adeziu­nea lor deplină la obiectivele re­zultate din rezoluția adoptată, la sarcinile trasate de­­ secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită cu acest prilej au imprimat și adunării generale a reprezentan­ților oamenilor muncii din Centrala industrială de utilaje și piese de schimb pentru materiale de construc­ții un pronunțat caracter de lucru, o accentuată răspundere pentru buna folosire a mijloacelor de producție din unitățile componente. De aceea, cu toate că realizările cu care cen­trala a încheiat anul 1971 sunt po­zitive (depășiri de plan la produc­ția globală și marfă cu 3,8% și res­pectiv 2,3%, la beneficii cu 9,4%, în productivitatea muncii cu 3,9%/«), participanții la adunarea generală au arătat că posibilitățile nu au fost valorificate integral. Darea de seamă prezentată de ing. Antonie Badea, președintele consiliului oamenilor muncii, arăta că gradul de folosire a mașinilor­­unelte în secțiile de bază a fost de numai 70,7% (în acest an, el va tre­bui să ajungă la 746/%), că fondul de timp neutilizat s-a ridicat la a­­proape 8300 zile-ori, mai ales­ din cauza absențelor nemotivate, că s-au rebutat aproape 460 tone de piese, antrenind — pe lingă risipă de materiale, energie, manoperă — și solicitarea inutilă a unor capa­cități de producție. Cum era și firesc, folosirea de­plină a capacităților de producție a stat in atenția tuturor celor ce au luat cuvîntul, care au­­ subli­niat că numai pe această cale se vor putea realiza importantele Ipo- Grigore BARIU {Continuare în pag. a 3 a) Distincții acordate constructorilor podului de șosea peste Dunăre La Palatul Consiliului de Stat a avut loc, joi dimineață, solem­nitatea decorării unor muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri care au contribuit la realizarea podului de șosea peste Dunăre de la Giurgeni-Vadul Oii. v Distincțiile au fost înmînate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele­­ Consiliului d­e Stat al Republicii Socia­liste România. Prin decret al Consiliului de Stat, au fost­ conferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri ce au contribuit la realizarea acestei lucrări care, după cum a apreciat secretarul general al partidului, „repre­zintă o mîndrie a constructorilor, proiectanților, a uzinelor construc­toare de mașini, deci a tehnicii românești“. Un caz izolat cu „noi“ și „ei“ — Corn puțintel față de prevederi, îmi dau eu cu pă­rerea. Sunt însă con­trat cu promptitu­dine. aș — Dimpotrivă, eu zice că stăm chiar foarte bine. Spre oaspetelui convingerea necredin­cios, șeful de șanti­er trage nervos ser­tarul, răsfoiește gra­ficele, situațiile și mi-o retează scurt, triumfător. Poftim, am sau nu dreptate ? ! Ce să-i zic ? Așa este , are dreptate, dar întemeiată rămî­ne și afirmația sub­semnatului. Cînd a­­jungem să precizăm mai bine coordona­tele discuției — nu­mite prescurtat AG și FP — ne aflăm în fața altor parametri, aș zice cei reali. Căci, la urma urmei, un obiectiv industrial nu se realizează nu­mai din zidării și be­toane, după cum nici numai din țevi, con­ducte și utilaje teh­nologice. Interlocuto­rul nostru nu cedea­ză cu una, cu două. Se desolidarizează de subantreprizele cu care conlucrează: constructorii devin „noi", iar mentorii, instalatorii, mecani­zatorii, izolatorii — „ei". „«Noi» am fă­cut, am dres, însă dumnealor (adică «ei») ne țin pe loc, ne încurcă : de-aia nu se face planul, de-aia punere termenul de în funcțiu­ne..." Zău, mai că ești tentat să-l crezi. Ce oameni de trea­bă sînt constructorii ăștia, și peste ce subantreprize au dat! Intr-un birou alătu­rat, dau de „ei". Discuția se poartă în aceeași tonalitate: „am putea face, am putea drege, dar nu sîntem ajutați, nu ni se dă, nu ni se cre­ează...". Doamne, de partea cui o fi drep­tatea î Fundația ne­decofrată de două săptămîni, abandonat la peretele ulti­mele rînduri de că­rămizi, căile de ac­ces practicabile nu­mai la temperaturi negative te pun de-a dreptul în încurcătu­ră. Nu, rău aș­a , lu­crătorii de la sub­­antreprize — care, de bine de rău, mai fac cîte ceva în ase­menea Condiții — sînt niște îngeri. Peste ce constructori­ au dat ! Aflu că, urmă, totul pînă la a ieșit bine. Mai greu, dar tot au scos-o la ca­păt. „Nu v-am spus eu că treburile pe șantierul nostru merg bine, că ne împăcăm perfect cu mentorii, instalatorii și meca­nizatorii ? E drept că și «noi», constructo­rii, și «ei», subantre­­prizele, avem acum mai mult­ păr alb pe la tîmple...." Emil STERESCU I. L.: De bună seamă, a fi înțeles că este vorba­­ de un caz cu totul și cu totul izolat, petrecut mulți ani d­e urmă.eu

Next