Constructorul, martie 1972 (Anul 24, nr. 9-13)
1972-03-04 / nr. 9
„SÎNT NECESARE MASURI HOTARÎTE PENTRU CA TN PRIMUL TRIMESTRU SA SE REALIZEZE CEL PUTIN 20 LA SUTA 1 DIN PLANUL DE INVESTIȚII ȘI DE CONSTRUCȚII". Această sarcină, trasată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Conferința pe fără a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții trebuie să-i mobilizeze pe constructori la intensificarea ritmului de execuție a lucrărilor pe fiecare șantier, la fiecare obiectiv. UN IMPERATIV PENTRU ȘANTIERELE M. C. Ind.: In martie, cel puțin 10% din planul anual! Planul producției de construcțiimontat pe anul 1972 al Ministerului Construcțiilor Industriale marchează o creștere de 14,9% față de realizările obținute în 1971. Volumul de lucrări planificat Pe trimestrul I reprezintă 21,6% din cel anual și este cu 13,9% superior celui executat in perioada corespunzătoare din anul trecut. Realizarea acestor sarcini sporite, care conțin creșteri superioare față de media pe ansamblul economiei, impune eforturi susținute din partea tuturor oamenilor muncii din sistemul ministerului nostru, atît pentru îndeplinirea indicatorilor cantitativi, cît și a celor calitativi, în urma analizelor efectuate pe șantiere în luna ianuarie de către antreprenorii generali, subantreprize și beneficiari, a celor făcute la nivelul ministerului nostru și al ministerelor titulare de investiții, s-au definitivat valorile de construcții-montaj pe fiecare poziție de investiții și eșalonarea lor pe trimestre, corelate cu termenele planificate de punere în funcțiune și cu condițiile asigurate pentru execuția lucrărilor. Aceasta a permis o distribuire mai judicioasă a valorilor de plan pe trusturile executante, reieșind atenuări ale creșterilor de Plan pentru unele din ele. comparativ cu varianta de plan din decembrie 1971. Se remarcă, totuși, pentru unele trusturi creșteri importante față de realizările obținute în anul trecut, determinate în principal de amplasarea teritorială a investițiilor și de structura lucrărilor de construcții-montaj ce urmează a se executa în acest an (de pildă, la T.I.M.Iași 71,3%, T.S.S.—București 37%, TM.U.C.B — 31,4%, T.I.L.I.—București 27,5% T.I.M.— Brașov 24,4%, T.C.I.—Ploiești 23,3%, T.C.I.—municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 20,5%, T.C.I.—București, 19,3%). Unul din factorii principali care a determinat ca producția de construcții-montaj planificată în ultimii doi ani pe total minister să fie realizată și depășită a fost executarea în trimestrul I a unei părți importante din volumul anual de lucrări: 20,9% în 1970 și 21,9% in 1971. Cu atît mai mult este necesară cîștigarea unui astfel de avans cît mai substanțial in acest an, pentru încadrarea în dinamica deosebit de exigentă a planului. Din analiza raportărilor operative asupra rezultatelor din lunile ianuarie și februarie reiese însă că, deși realizările obținute cumulat prezintă o creștere de 144 mioane de lei față de cele din primele două luni ale anului 1971, ele sunt sub nivelul valorilor planificate și reprezintă numai 12,8% din planul anual. Dacă acest procent mediu pe minister a fost depășit de colectivele Trustului de montaj utilaj chimic (14,3% din planul anual și 65,9 din cel pe trimestrul I), Trustului de instalații pentru industria chimică (14,1% și 63,4%), trusturilor de construcții industriale din Cluj (14% și 64,6%), Ploiești (13,9% și 62,2%), Constanța (13,4% și 60,1%) și Brașov (13,3%C și 60,9%). o situație nesatisfăcătoare înregistrează în schimb trusturile de construcții industriale din Iași (11,8% și 51,6%), Craiova (11,9% și 49,8%), București (12,2% și 57,5%), I.C.A. — Galați (10% și 54,1%), T.S.S. — București (9,3% și 51,5%), T.I.L.I. — București (9,5% și 52%). Se remarcă, de asemenea, faptul că la unele lucrări în continuare din anul trecut (sau chiar din anii anteriori) s-au obținut, în aceste două luni, proporții de ing. Aurel DRAGOMIR director adjunct în Direcția plan-finanțe din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare in pag. a 2-a) PREMISELE UNOR NOI ÎNFĂPTUIRI Veștile sosite la redacție de la unitățile de construcției de pe șantiere, arată că masa largă a constructorilor a primit cu o vie însuflețire programul de muncă elaborat de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și țin construcții. Animați de dorința de a realiza mai mult și mai bine, ei își sporesc angajamentele pe acest an, ca răspuns la chemarea constructorilor de pe platforma industrială Tîrgoviște. " Dintre angajamentele colectivului Trustului de construcții Argeș, consemnăm :* depășirea planului anual de construcții-montaj cu 5 milioane de lei ; darea în folosință, peste prevederile planului pe primul trimestru, a 140 de apartamente proprietate de stat ; punerea în funcțiune înainte de termen a 7 obiective agricole, socialculturale și edilitare ; depășirea productivității planificate a muncii cu 280 de lei pe salariat ; economisirea a 40 tone de metal, 115 tone de ciment, 75 mc de material lemnos și 150 000 de cărămizi ; creșterea indicelui de utilizare a fondului de timp cu 2% față de 1971 ; îmbunătățirea calității lucrărilor, așa încît să se obțină calificative superioare la cel puțin 90% din obiectivele recepționate. " © La rîndul său, colectivul întreprinderii județene de construcții-montaj Caraș-Severin se angajează să realizeze punerea în funcțiune, înainte de termen, a zece obiective : darea în folosință a 160 de apartamente peste plan ; reducerea cheltuielilor la 1000 de lei producție cu 1 leu față de sarcina, planificată ; depășirea planului de producție la panouri mari cu 1000 mc ; reducerea consumurilor specifice la principalele materiale, printr-o urmărire exigentă a fișelor-limită, realizîndu-se o economie de 10 tone de metal, 20 mc de material lemnos, 50 tone de ciment, ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor, astfel ca 50% din obiectele recepționate să obțină calificativul ,,bine“, iar restul — „foarte bine“. 4 Colectivul întreprinderii județene de construcții-montaj Neamț se angajează ca în anul 1972 , să devanseze cu 15—90 de zile darea a patru obiective ; să termine cu o lună mai devreme planul fizic anual la locuințe proprietate de stat ; în trimestrul I să execute 22% din sarcina valorică anuală ; să extindă acordul global în proporție de 60% , să micșoreze cu loc cheltuielile la 1000 de lei producție de construcții-montaj , să economisească 100 mc de material lemnos, 600 tone de ciment. • întreprinderea de construcții drumuri petroliere - Ploiești va depăși planul cu 1% la producția globală și cu 0,4 % la productivitatea muncii ; va deschide, pentru circulație, cu 10—20 de zile înainte de termen, 10 drumuri de schelă și de legătură și va da în funcțiune peste plan 15 km de drumuri din macadam ; va extinde acordul global la 75% din volumul lucrărilor : va reduce cheltuielile cu 1 leu sub cele planificate la mia de lei producție ; va economisi 100 tone de ciment și 20 mc de materii lemnos. de (Angajamentele au fost comunicate corespondenții noștri voluntari I. BIZOIU, C. SPRINCEANU, T. LEONTE, V. ALEXANDRESCU) 9 (1155) 4 pagini 2$ bani Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21—1510.92 /» In primă urgență: crearea frontului de lucru la montaje Peste nu multă vreme, o parte din producția fabricii de cherestea de la Nehoiu nu va mai lua direct drumul spre consumatori, ci va rămîne să capete o prelucrare superioară. în incinta vechii întreprinderi se înalță o unitate modernă: fabrica de mobilă, in care meșteșugul tradițional al lemnarilor din satele de la poalele munților Siriului va căpăta, in interpretarea tehnicii contemporane, noi valențe. A fost amplasată aici prima dintre unitățile producătoare de mobilă, ce reflectă noua concepție adoptată de proiectanții de la I.C.P.I.L., cu flux tehnologic pe verticală, care întrunește avantajele de eficiență ale unei construcții industriale multietajate. Rezultatul este remarcabil și din punct de vedere arhitectural. In contextul economic-social al dezvoltării bazei industriale, noile masive clădite — fabrica, blocul de locuințe*■ constituie semnalul viitoarei urbanizări a acestei frumoase așezări de pe valea Buzăului, căreia apropiata deschidere a arterei rutiere modernizate spre Brașov îi va conferi o și mai mare importanță. Factori de conjunctură l-au determinat pe constructor să solicite schimbarea soluției structurii corpului de fabricație, din prefabricate in beton monolit. Nu știm dacă, în condițiile locale, aceasta va înscrie un plus sau un minus în bilanțul de eficiență al investiției. Oricum, la început de martie clădirea se prezintă aproximativ în stadiul în care trebuia s-o găsească jumătatea lui noiembrie trecut: abia acum s-a turnat placa peste ultimul nivel, închiderea (la panouri din b.c.a și tîmplărie metalică) nu e terminată. Nu-s crește, la interioare, condițiile pentru ca lucrătorii de la T.I.M.București să treacă pe front larg la montarea utilajelor, acumulate intr-un stoc în valoare de circa 2,8 milioane de lei. Dirigintele Ion Gradeș este de părere că Grupul de șantiere-Buzău al Trustului de construcții industriale Ploiești n-a acordat o atenție constantă acestei lucrări, drept că în ultima vreme, activitatea colectivului condus de ing. Mircea Ciobanu (al patrulea șef de șantier, intr-un an de zile) s-a înviorat, dar încă e loc pentru mai bine. Respectarea termenului de punere în funcțiune — trimestrul III — cere dezvoltarea rapidă a lucrărilor de montare (pentru care in prezent sunt repartizați doar 18 oameni), accelerarea construcției uscatoriei și anexelor, iar din partea titularului de investiție, cu concursul M.E.E. — rezolvarea grabnică a alimentării cu energie electrică Adrian RUSU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA I SARCINI DE IMPORTANTĂ DEOSEBITĂ PENTRU ORGANIZAȚIILE JUDEȚENE DE CONSTRUCTII-MONTAJ ing. Ion GĂVOIDEA vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Economia și Administrația Locala Problemele dezbătute la Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, concluziile de deosebită valoare principială și practică, cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu au trezit un puternic ecou in rindurile celor peste 200 000 de lucrători din trusturile și întreprinderile de construcții ale consiliilor populare județene și al municipiului București. Fiind însărcinate cu materializarea unei părți însemnate din planul de investiții, colectivele acestor unități sunt conștiente de faptul că rezultatele muncii lor în construcția de locuințe, clădiri social-culturale, lucrări edilitare, obiective destinate dezvoltării industriei locale, a bazei materiale a agriculturii socialiste contribuie direct la înfăptuirea politicii partidului, de creștere neîntreruptă a nivelului de trai al întregului popor ; este, de aceea, îndatorirea lor cetățenească, patriotică de a face totul pentru ca aceste rezultate să fie cît mai bune. Conferința a precizat căile pe care trebuie perseverat ca să se asigure un progres multilateral neîntrerupt al activității, chemind oamenii muncii să depună toate eforturile pentru a-și îndeplini cu cinste marile sarcini ce le revin in înfăptuirea programului de investiții din actualul cincinal. Bucurîndu-se de o îndrumare permanentă din partea organelor de partid, de sprijinul larg al statului în ce privește dezvoltarea potențialului tehnicomaterial, rețeaua de unități locale de construcții s-a dezvoltat rapid. In ultimii patru ani s-au înființat 24 de unități a județene, ceea ce determinat creștere rapidă a capacității de producție. Aceasta a permis sporirea accelerată, a de la an la an, volumului de construcții-montaj realizat și oferă condiții pentru realizarea ritmului de creștere prevăzut pînă la sfîrșitul actualului cincinal (vezi graficul alăturat) Este semnificativ faptul că, datorită dezvoltării rapide a potențialului lor, cele 40 de unități județene au putut ține pasul cu creșterea de ansamblu a producției de construcții-montaj din țara noastră ; din nivelul planificat al acesteia pe anul 1972, lor se revine sarcina de a executa peste 26 °.6. In anul 1971, pe ansamblu planul de producție a fost realizat, cele mai mari depășiri înregistrîndu-se unitățile din județele Galați (7,9%), Maramureș (7,6%), Sibiu (6,9%), Suceava (5,9%), Neamț (4,77%), Harghita (3,8%%), Cluj (3,4%). Merită subliniat faptul că în rîndul întreprinderilor care și-au depășit sarcinile la producția globală în primul an al cincinalului se află și cele din județele Botoșani, Caraș- Severin, Harghita, Ialomița, Neamț, Sibiu și altele, care, înființate în ultimii ani, s-au dezvoltat rapid, realizînd volume importante de lucrări. Unitățile locale de construcții au dat în folosință, în anul 1971, peste 84 000 de apartamente, un număr important de școli, internate, creșe, grădinițe, rețele edilitare, 24 de capacități de producție pentru industria locală, 40 de obiective pentru agricultură, industria alimentară, comerț, turism, 24 de poligoane de prefabricate și alte lucrări. Totodată însă, un complex de cauze, printre care și unele ce țin de deficiențe ale unităților de execuție, au făcut să nu se realizeze la termen un număr important de apartamente prevăzute a fi construite din fondurile populației cu sprijinul statului, precum și alte obiective. Sarcinile cantitativ și calitativ sporite pe care planul pe 1972 le pune în fața lucrătorilor din unitățile locale de construcții impun să se valorifice integral capacitatea creată prin creșterea dotării cu utilaje, construirea de baze de producție, repartizarea unui număr mare de specialiști, trecerea la executarea în soluții industrializate a construcțiilor de locuințe și a clădirilor social-culturale, prin ridicarea nivelului de pregătire profesională a tuturor lucrătorilor și prin experiența cîștigată în munca de zi cu zi. Organizarea mai bună a muncii. (Continuare în pag. a 3-a) DINAMICA PRODUCȚIEI UNITĂȚILOR LOCALE DE CONSTRUCȚII (1972, 1915 — plan) Sub lozinca „NICI O MAȘINĂ ȘI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT!“, adunările generale ale reprezentanților oamenilor muncii pe trusturi de construcții și centrale industriale au stabilit noi măsuri pentru folosirea integrală a potențialului productiv Vom depăși productivitatea planificată Faptul că adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii a avut loc după Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții a permis și la Trustul de construcții industriale Constanța o apreciere realistă a activității din 1971 și a posibilităților de depășire planului din acest an, în lumina saracinilor importante cu care sunt confruntați lucrătorii din ramura noastră. Rezultatele pozitive cu care s-a încheiat primul an al cincinalului — a apreciat adunarea generală — puteau fi și mai bune, dacă se acționa consecvent pentru folosirea deplină a timpului de lucru, a forței de muncă, a utilajelor. Darea de seamă prezentată de președintele consiliului oamenilor muncii, ing. Radu Suman, intervențiile tovarășilor Vasile Iordan — muncitor la șantierul Năvodari, ing. Boris Sanițchi — șeful șantierului Tulcea, ing. C. Bobcica — directorul Grupului de șantiereBrăila, ing. A. Dămboiu de la Grupul de șantiere Constanța, Gheorghe Stoica — zugrav șef de brigadă la acelaș grup, ing. St. Voinescu — directorul S.U.T., ing. Grigore Sandu I— șeful noului șantier de Instalații, ing. N. Vasilescu — șeful serviciului de salarizare din trust ș.a. au relevat în mod critic și autocritic deficiențe în organizarea producției și a muncii, în extinderea acordului global, în aprovizionarea punctelor de lucru, în programarea și urmărirea activității utilajelor și mijloacelor de transport. Traian Crudu, președintele comitetului sindicatului de la trust, semnalînd lipsa de operativitate cu care unii salariați tehnicoadministrativi rezolvă uneori problemele legate de crearea condițiilor pentru o activitate ritmică a formațiilor de muncitori, a relevat totodată că aportul organelor sindicale nu s-a făcut suficient simțit in combaterea indisciplinei ce a provocat un număr mare de absențe, de ore nelucrate din plin. Conferința cadrelor de conducere din industrie și construcții a arătat in cuvîntul său ing. Constantin Ionescu, adjunct al ministrului construcțiilor industriale a dezbătut în profunzime astfel de fenomene, evidențiind ci de dăunătoare stnteze pentru progresul economiei noastre. Indicațiile, sarcinile pe care ni le-a dat tovarășul Nicolae Ceaușescu trebuie să constituie pentru Întregul colectiv al trustului un program concret de acțiune, la a cărui transpunere in viață să se treacă de îndată, pe un front larg. In mod deosebit, realizarea creșterii planificate a productivității muncii, de peste 12 la sută față de nivelul din 1971, impune să se folosească integral programul de lucru, utilajele și instalațiile, să se perfecționeze organizarea execuției lucrărilor, să se aplice cît mai larg acordul global metodele industrializate. In vederea înfăptuirii acestor obiective, adunarea generală a aprobat un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizatorice. Se va îmbunătăți structura numerică a muncitorilor, pe baza fișelor tehnologice pe lucrări: la trust și șantiere vor fi organizate birouri de proiectare tehnologică . la toate punctele de lucru vor fi difuzate pliante pentru popularizarea celor mai eficiente metode de execuție, care vor fi extinse rapid (de pildă, se prevede că la 80 la sută din volumul total al betoanelor turnate să se utilizeze cofraje industrializate). Prepararea betoanelor se va realiza centralizat, în stații (care își vor începe programul zilnic cu o oră mai devreme decât echipele de betoniști), iar la punctele de lucru dispersate — cu ajutorul autoagitatoarelor în bazele de producție secundară se va realiza centralizat fasonarea armăturilor și se vor confecționa 30 la sută din prefabricatele necesare. La manipularea și transportul unor materiale se vor introduce paletizarea și centeinerizarea. In cursul lunilor următoare fiecare muncitor va fi dotat cu lada sa de scule, iar ateliere special organizate la șantiere vor asigura recondiționarea sculelor și uneltelor. Printr-o organizare corespunzătoare se va reduce numărul muncitorilor auxiliari de la șantiere și din secțiile de deservire, la maximum 5,5 la sută din totalul efectivelor. S-a întocmit un program de extindere progresivă a acordului global la fiecare șantier și la secțiile S.U.T. (care au și început să contracteze prin această metodă lucrări de săpături, transport de balast, bateri de piloți) ; pînă la jumătatea anului, el va fi generalizat la șantierele-model din Constanța (antrepozitul frigorific) și Brăila (Șantierul naval). Indicele de mecanizare va atinge : 95 la sută la betoane, 80 la sută la excavații și 70 la sută la umpluturi. Vor fi calificați la locul de muncă 415 muncitori și specializați în vederea autorizării 40 de sudori. In cadrul măsurilor pentru asigurarea stabilității cadrelor și îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor, vor fi executate un cămin cu 300 de locuri și un bloc pentru familiști, cu 40 de apartamente. Angajamentele asumate de colectivul T.C.I.Constanța, ca răspuns la chemarea constructorilor de pe platforma industrială Tîrgoviște, prevăd depășirea planului de producție cu 10 milioane de lei — din care 3,4 milioane prin sporirea productivității muncii cu 0,7 la sută peste nivelul planificat : punerea în funcțiune cu o lună înainte de termen a stației de reparat utilaje și mijloace de transport din Constanța și a complexului de porci de la Tichilești- Brăila ; predarea la montaj cu 10— 15 zile mai devreme decit prevede graficul a 7 obiecte la Uzina de aluminâ Tulcea și 2 la Șantierul naval Brăila ; obținerea unei economii de 1380 mii de lei la prețul de cost ; economisirea a 150 tone de metal, 300 tone de ciment, 100 mc. de material lemnos, 300 000 de cărămizi, 5 000 mc. de agregate. Ioan NEGUȚ secretarul consiliului oamenilor muncii de la Trustul de construcții industriale- Constanța Răspunderea pentru buna folosire a capacităților de producție Puternicul ecou pe care Conferința pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderile și centralele industriale și de construcții Nu avut în toate colectivele de muncă, adeziunea lor deplină la obiectivele rezultate din rezoluția adoptată, la sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită cu acest prilej au imprimat și adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii din Centrala industrială de utilaje și piese de schimb pentru materiale de construcții un pronunțat caracter de lucru, o accentuată răspundere pentru buna folosire a mijloacelor de producție din unitățile componente. De aceea, cu toate că realizările cu care centrala a încheiat anul 1971 sunt pozitive (depășiri de plan la producția globală și marfă cu 3,8% și respectiv 2,3%, la beneficii cu 9,4%, în productivitatea muncii cu 3,9%/«), participanții la adunarea generală au arătat că posibilitățile nu au fost valorificate integral. Darea de seamă prezentată de ing. Antonie Badea, președintele consiliului oamenilor muncii, arăta că gradul de folosire a mașinilorunelte în secțiile de bază a fost de numai 70,7% (în acest an, el va trebui să ajungă la 746/%), că fondul de timp neutilizat s-a ridicat la aproape 8300 zile-ori, mai ales din cauza absențelor nemotivate, că s-au rebutat aproape 460 tone de piese, antrenind — pe lingă risipă de materiale, energie, manoperă — și solicitarea inutilă a unor capacități de producție. Cum era și firesc, folosirea deplină a capacităților de producție a stat in atenția tuturor celor ce au luat cuvîntul, care au subliniat că numai pe această cale se vor putea realiza importantele Ipo- Grigore BARIU {Continuare în pag. a 3 a) Distincții acordate constructorilor podului de șosea peste Dunăre La Palatul Consiliului de Stat a avut loc, joi dimineață, solemnitatea decorării unor muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri care au contribuit la realizarea podului de șosea peste Dunăre de la Giurgeni-Vadul Oii. v Distincțiile au fost înmînate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prin decret al Consiliului de Stat, au fost conferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri ce au contribuit la realizarea acestei lucrări care, după cum a apreciat secretarul general al partidului, „reprezintă o mîndrie a constructorilor, proiectanților, a uzinelor constructoare de mașini, deci a tehnicii românești“. Un caz izolat cu „noi“ și „ei“ — Corn puțintel față de prevederi, îmi dau eu cu părerea. Sunt însă contrat cu promptitudine. aș — Dimpotrivă, eu zice că stăm chiar foarte bine. Spre oaspetelui convingerea necredincios, șeful de șantier trage nervos sertarul, răsfoiește graficele, situațiile și mi-o retează scurt, triumfător. Poftim, am sau nu dreptate ? ! Ce să-i zic ? Așa este , are dreptate, dar întemeiată rămîne și afirmația subsemnatului. Cînd ajungem să precizăm mai bine coordonatele discuției — numite prescurtat AG și FP — ne aflăm în fața altor parametri, aș zice cei reali. Căci, la urma urmei, un obiectiv industrial nu se realizează numai din zidării și betoane, după cum nici numai din țevi, conducte și utilaje tehnologice. Interlocutorul nostru nu cedează cu una, cu două. Se desolidarizează de subantreprizele cu care conlucrează: constructorii devin „noi", iar mentorii, instalatorii, mecanizatorii, izolatorii — „ei". „«Noi» am făcut, am dres, însă dumnealor (adică «ei») ne țin pe loc, ne încurcă : de-aia nu se face planul, de-aia punere termenul de în funcțiune..." Zău, mai că ești tentat să-l crezi. Ce oameni de treabă sînt constructorii ăștia, și peste ce subantreprize au dat! Intr-un birou alăturat, dau de „ei". Discuția se poartă în aceeași tonalitate: „am putea face, am putea drege, dar nu sîntem ajutați, nu ni se dă, nu ni se creează...". Doamne, de partea cui o fi dreptatea î Fundația nedecofrată de două săptămîni, abandonat la peretele ultimele rînduri de cărămizi, căile de acces practicabile numai la temperaturi negative te pun de-a dreptul în încurcătură. Nu, rău așa , lucrătorii de la subantreprize — care, de bine de rău, mai fac cîte ceva în asemenea Condiții — sînt niște îngeri. Peste ce constructori au dat ! Aflu că, urmă, totul pînă la a ieșit bine. Mai greu, dar tot au scos-o la capăt. „Nu v-am spus eu că treburile pe șantierul nostru merg bine, că ne împăcăm perfect cu mentorii, instalatorii și mecanizatorii ? E drept că și «noi», constructorii, și «ei», subantreprizele, avem acum mai mult păr alb pe la tîmple...." Emil STERESCU I. L.: De bună seamă, a fi înțeles că este vorba de un caz cu totul și cu totul izolat, petrecut mulți ani de urmă.eu