Constructorul, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 14-17)

1972-04-08 / nr. 14

PE LINIA UNEI VALOROASE TRADIȚII DE SUCCESE Strădanii și căutări, cu­mentate în hărnicie, s-au finalizat anul trecut intr-un bilanț rodnic al con­structorilor și montorilor de pe șantierele Trustului de construcții industriale din Cluj. Mărturie stau cele 39 de obiective și capacități de producție pentru in­dustrie și agricultură, puse în funcțiune pe aria celor nouă județe în care trustul își desfășoară activitatea. Combinatul de materiale de construcții din Aieșd, Fabrica de porțelan din Alba Iulia, serele și ferma avicolă din Oradea sunt câteva din mărețele obiective cu care efortul colectiv al oamenilor trustului clu­jean a îmbogățit, în primul an al cincinalului, pei­sajul industrial al patriei. Frămîntărilor legate de realizarea ritmică a pla­nului de construcții-montaj, depășit cu 1,5%, li s-a adăugat stăruința pentru corelarea acesteia cu efi­ciența economică, în 1971, costul construcțiilor a fost redus cu 3,82 lei față de cel planificat pe mia de lei producție. S-ar mai putea adăuga și alte cifre, ex­presii ale potențialului creator, ale maturității dobîn­­dite și năzuințelor acestui unitar colectiv de construc­tori — români, maghiari, germani și de alte naționa­lități — a cărui activitate s-a înscris în uriașul efort constructiv al întregului popor, călăuzit de partid pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate în România. C­omplexitatea și proporțiile planului de construcții-mon­­taj încredințat trustului clu­jean — mai mare decât al tuturor unităților de construcții ale M. C. Ind. — impun adoptarea celor mai eficiente măsuri de coordonare, conducere și execuție. Alegerea și traducerea în fapte a măsurilor care imprimă eficiență activităților depinde în mare măsură de pregă­tirea temeinică, de valorificarea la cote superioare a potențialului creator al oamenilor. „Suportul succeselor deosebite ale colectivu­lui de constructori din Cluj — afirma ing. Mircea POPOVICI, di­rectorul general al trustului — se găsește în experiența, competența profesională, înaltul spirit de răs­pundere și efortul conștient al muncitorilor, inginerilor și tehni­cienilor noștri. Practica noastră a demonstrat o dată mai mult că sudarea unor colective omogene, din oameni potriviți solicitărilor specifice locurilor de muncă și în­zestrarea instrumente acestora cu atribuții și la nivelul sarcinilor dă rezultate deosebite în activitate, începind de la pregătirea investi­țiilor, trecînd la conducerea și ur­mărirea producției, la asigurarea mijloacelor materiale și a forței de muncă, în toate activitățile noastre am căutat să definim sisteme de muncă eficiente și corespunzătoare cerințelor unei producții moderne“. C­otele înalte ale activității trustului se fundamentează­­ în climatul înaltei con­științe socialiste imprimate de or­ganele și organizațiile de partid, de exemplul personal al comuniș­tilor — pe neobosite căutări trans­puse în metode și procedee con­structive eficiente, armate cu ex­periența, competența și înaltul spi­rit de răspundere ce călăuzesc oa­menii acestui trust. In gama largă a lucrărilor exe­cutate cu structuri și sisteme con­structive diferite, de volume și di­mensiuni adeseori­­ impresionante, cu tehnologii și destinații funcțio­nale specifice diferitelor ramuri ale economiei, s-au impus o serie de soluții de execuție deosebit de a­­van­ta­joase, concepute de inginerii trustului. Chiar și acolo unde se credea că rezolvarea dată prin proiecte este o sinteză valabilă a celor mai raționale soluții existen­te, pasiunea și avintul creator al constructorilor au adus mereu, in arena șantierelor, noi soluții în­drăznețe. Iată un exemplu: Paharul de be­ton al castelului de apă cu o ca­pacitate de 2000 mc de la Com­binatul de materiale de construc­ții din Aieșd a fost realizat după un sistem original, conceput de ing. Cornel Suma, potrivit căruia cofrajul paharului s-a premontat la sol, din elemente de inventar, și a fost ridicat la cota finală cu o instalație de verine hidraulice, iar după terminarea lucrărilor di" armare și betonare, a fost coborît cu aceeași instalație și dezasam­­blat. Acest sistem se aplică, în pre­zent, la realizarea castelului de apă de la Combinatul de produse din ceramică fină pentru construc­ții din Cluj. Este cea de-a treia invenție brevetată în cadrul trus­tului nostru Eie jalonează presti­giosul efort al cugetării și nivelul tehnic ascendent al colectivului. In acest context se înscriu și cele 52 propuneri de inovații semnate dee munc­itori, tehnicieni și ingineri de pe șantierele al premiului III trustului, cîștigător pe grupa con­st­rucții industriale la Concursul de invenții și inovații pe anul 1971, organizat de Ministerul Con­strucțiilor Industriale și Comitetul Uniunii sindicatelor din ramura noastră. Registrul ce ține evidența celor care petrec nopți albe pentru definitivarea ideilor menite să eco­nomisească timp și materiale sau să ușureze munca așează alături numeroși muncitori, tehnicieni, in­gineri. Reținem cîteva nume : Teo­dor Selea, Teofil Man, Nicolae Ior­­dache, Mircea Lup, Pal Csaba. Te­mele rezolvate numai în anul tre­cut prezintă o eficiență economică postcalculată cifrată la aproape 3,3 milioane de lei. n sistemul măsurilor raționa­le, adaptate condițiilor fiecă­rui șantier, o atenție deose­bită a fost acordată organizării ra­ționale a producției. A fost defi­nită o structură organizatorică ce corespunde necesităților fiecărei unități componente a trustului, au fost organizate activitățile orientate spre îmbunătățirea sistemului in­formațional, pentru pregătirea de ansamblu a execuției lucrărilor și perfecționarea sistemului de pro­gramare și urmărire a producției cu prelucrarea automată a datelor. Intre aceste măsuri se înscrie ri­dicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii personalului tehnic-admi­­nistrativ, respectiv prelucrarea și obținerea prin mijloace mecanice a unui volum însemnat de infor­mații într-un timp minim și lua­rea unor decizii dictate de necesi­tățile reale ale producției. T.C.I.­­Cluj este una din primele unități de construcții care (în colaborare cu Centrul teritorial de calcul din Cluj) realizează prelucrarea date­lor pe calculatorul de mare capa­citate Felix C-256. Colaborarea se desfășoară, în primul rând, pe linia dotării tuturor șantierelor cu m­ini­­calculatoare FCE-15, cu ajutorul cărora se întocmesc situațiile de lucrări, situația privind consumul de materiale; aceste mașini sunt, totodată, folosite ca elemente pe­riferice pentru furnizarea de date calculatorului Felix C-256. Utiliza­rea minicalculatoarelor a dus la reducerea unui însemnat volum de muncă și la obținerea unui plus de informații. A doua direcție de colaborare este axată pe linia pre­lucrării automate, pe calculatorul Felix C-256, a necesarului de ma­teriale și, începînd cu trimestrul trei al acestui an, a situației stocu­rilor supranormative. Concomitent se lucrează la programele pentru planul operativ lunar de aprovi­zionare și pentru urmărirea reali­zărilor trustului. e pe temelia realizărilor, ce nu se obțin­ niciodată fără strădanii, pornesc cotele­­ ma­jore ale activităților de azi și de miine. Planul de construcții-mon­taj al trustului pe anul 1972 de­pășește cu 10,4% sarcinile din anul încheiat. Este un spor substanțial, ce trebuie realizat în primul rând printr-o creștere a rodniciei mun­cii ; productivitatea pe salariat trebuie să marcheze o creștere de 8,5% față de realizările din primul an al cincinalului actual. Sunt sar­cini deosebite, ce au fost cumpă­nite cu multă chibzuială și însu­șite de constructori. In timpul dez­baterilor cifrelor de plan au fost preconizate mijloacele și căile pentru transpunerea lor în fapte, prin ansamblul acțiunilor cuprinse în planul de măsuri menit să ga­ranteze folosirea cît mai rațională a mijloacelor de producție — plan îmbogățit în urma Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construcții. Pe prim plan se situează hotărârea de a asigura ritmicitatea executării vo­lumului de construcții-montaj pla­nificat și a îndeplinirii sarcinii de a preda în circuitul economic 78 de obiective și capacități de produc­ție pentru industrie și agricultură. In acest sens, au fost revăzute gra­ficele de execuție și s-a impulsio­nat în mod deosebit lucrul pe o serie de șantiere, pentru ca peste 44% din obiectivele și capacitățile de producție cu termen de punere in funcțiune in 1972 să fie predate beneficiarilor in prima jumătate a anului, asigurîndu-se în acest fel o mai bună și organizată folosire a întregii capacități de producție a șantierelor de-a lungul acestui an hotărîtor din cincinalul actual. In atelierul­ de proiectare al trus­tului, cadre inginerești cu îndelun­gată experiență elaborează tehno­logii și soluții constructive supe­rioare celor preconizate inițial, pentru o serie de obiective — com­plexele de pui din Gilău și Arad, NPK din Tîrgu Mureș și Arad, fa­bricile de nutrețuri concentrate din Cluj și Arad. Năzuința de a ridica pe o treaptă mereu mai înaltă efi­ciența execuției prinde viață prin procedeele constructive raționale, definite pină la nivelul punctelor­­de lucru, tehnologii de execuție adecvate mijloacelor ce pot fi asi­gurate. S­e desprinde, in acest context, preocuparea continuă pentru­ reducerea procedeelor muncă clasice de pe șantiere de transferarea lor atît în fabrici pre­­i­ducătoare de elemente prefabricate de beton armat, cît și în bazele de producție organizate pe lîngă șan­tierele mari. Anul trecut au fost puși în operă peste 110 000 mc de beton armat prefabricat. Reținînd că acest volum a depășit cu 76,4% realizările maximale din anii an­­teriori, că în acest an el va crește cu peste 1Q% și că pe șantiere au fost aduse numai in 1971 noi uti­laje și mecanisme moderne, cu performanțe superioare, în valoare de peste 51 milioane de lei, rezultă evident că activitatea pe șantierele trustului tinde spre un pronunțat caracter de asamblare și montaj. Or, pentru" Aceasta este necesară dezvoltarea bazei materiale, care să întrunească elementele satisfa­cerii acestui deziderat. In baze de producție definitive dotate cu mij­loace moderne, care să asigure po­sibilități optime de mecanizare a operațiilor de preparare a betonu­lui, de turnare a prefabricatelor ce nu pot fi asigurate de industrie, de fasonare a oțelului-beton și de confecționare a panourilor de co­­fra­j tipizate — baze care vor fi realizate, începînd din acest an, la Cluj, Satu Mare, Alba Iulia și Za­lău — constructorii clujeni văd cadrul propice dezvoltării și creș­terii gradului de industrializare a lucrărilor. O­ptimizarea folosirii fondului de timp de lucru se înscrie între fermele angajamente asumate de harnicele colective ale șantierelor. Se prevăd, de aseme­nea, contractarea lucrărilor în a­­cor­d global sau la plan fizic pen­tru 78% din parcul activ de uti­laje și mașini, precum și extinde­rea lucrului în două schimburi cu 30% peste realizările din 1971 la utilaje grele. Ținînd seama că or­ganizarea muncii prin­ contractarea lucrărilor în acord global satisface muncitorilor și ale șantierului, co­lectivul trustului a stabilit ca în anul 1972, peste 60% din construc­tori și montări și o mare parte din personalul tehnic de conducere a execuției să fie cuprinși în această formă de salarizare. Temeiul aces­tei hotărîri se găsește în experien­ța acumulată în anul trecut, care a deschis și drumul îmbunătățiri­lor substanțiale aduse acordului global. Intre ele se înscriu organi­zarea pe fiecare șantier a unui co­lectiv tehnic-economic cu sarcini și responsabilități legate de pregă­tirea, organizarea și finalizarea in optime condiții a sistemului de lu­cru în acord global, precum și a­­dîncirea responsabilității persona­lului tehnic conducător al forma­țiilor cuprinse în acorui global, pentru realizarea producției, productivității muncii și respecta­a­rea termenelor de punere in func­țiune. „Sporirea substanțială a volu­mului lucrărilor de construcții — preciza Oliviu POPA, directorul economic al trustului — face și mai necesară ridicarea calitativă a activității economice. Astăzi, cînd se lucrează încă în condițiile nea­­daptării normelor de deviz la pre­țurile și tarifele în vigoare, se im­pune ca prețul de cost să apară nu numai ca un mijloc de verificare a utilității și oportunității produc­ției, ci și ca un element al calcu­lului de securitate previzional, prin care producția fizică se poate măsura și pune în balanță cu pro­ductivitatea și rentabilitatea. Ba­­zindu-ne pe aceste considerente, activitatea economică în unitatea noastră s-a orientat spre o cola­borare strînsă cu activitatea de producție“. Această orientare s-a oglindit real în expresii valorice care in­dică o valorificare din ce în ce mai deplină a resurselor. Cei peste 23 milioane de lei economii realizate, peste sarcinile anuale planificate, în decursul existenței unității a­testă conținutul aprecierilor. A­m putea continua înșiruirea preocupărilor semnificative ale acestui colectiv, orientat mereu spre saltul calitativ, în cău­tarea noului. Ele sunt izvorite din dorința de a traduce în viață pla­nul de măsuri aprobat de Secre­tariatul C.C. al P.C.R. privind îm­bunătățirea execuției lucrărilor de construcții, creșterea gradului de mecanizare, a utilizării forței de muncă, întărirea ondinei și disci­plinei pe șantiere — și sunt girate de gîndirea onestă și vibrațiile exi­genței față de muncă a miilor de fruntași și evidențiați în întrece­rea socialistă. Din­­ rândurile acestora se des­prind oameni care, împreună cu echipele lor, s-au impus stimei co­lectivului din care fac parte : dul­gherii Adalbert Orbán, Augustin Prunduș, Oscar Binder, Ion Hener , zidarii Ștefan Mátyás, Ion Bulba, Samoilă Stix ; fierar-betoniștii Ste­lian Ghioncel și Ștefan Man ; lă­cătușii și mentorii Iacob Feurdean, Constantin Costaș, Rudolf Titel, Grigore Székely, Marin Căpățînă și Eilisie Pojar — precum și maiș­trii Vasile Stan, Gheorghe Maghe­­ru, Vasile Nicoară, Ioan Nan, Ște­fan Cseh, inginerii Ștefan Stănă­­șescu și Șerban Țigănaș. Am men­ționat aici doar cîteva nume din rîndurile celor peste 14 000 de oa­meni care zi de zi, în arșița soa­relui, bătaia vîntului și învolbu­rarea zăpezilor, descifrînd migălos planurile, au dat conturul gigante­lor înmănunchieri de oțel, beton și cărămidă, participînd prin efor­turi conștiente la îndeplinirea am­plului program de investiții. D­in ansamblul preocupărilor se mai desprind în mod deose­bit cele legate de om, de condițiile de trai în perimetrul șantierelor după orele de muncă încordată — căci, cum se știe, oa­menii se dăruiesc pe deplin cînd probleme și factori din afara sfe­rei de producție nu-i stingheresc. Trustul dispune pe șantiere de un spațiu de cazare care asigură un trai civilizat. In centrele județene și orașele în care-și desfășoară ac­tivitatea au fost constru­ite și date în folosința constructorilor, în ul­timii ani, peste 300 de apartamen­te, precum și cămine cu o capa­citate totală de aproape 2400 de locuri. în acest an urmează să fie ter­minate și repartizate construc­torilor două cămine cu cîte 300 locuri la Cluj, cîte un cămin cu 225 de locuri la Satu Mare și Bis­trița și un grup social la șantierul Ar­ad. Căminele dispun de o bo­gată zestre, între care televizoare, aparate de radio, biblioteci. „Am acționat și acționăm hotărît și in continuare — sublinia președintele sindicatului, Géza VALKAI — pen­tru a crea, în cadrul acestor gru­pări de locuințe ale constructori­lor, baza materială și organizato­rică necesară desfășurării unei m­unci politico-educative cores­punzătoare. Munca de educație este axată pe problemele majore ale activității de producție. Un accent deosebit puneri pe stimularea spi­ritului de răspundere față de gos­podărirea bunurilor materiale, pe dezvoltarea inițiativei pentru va­lorificarea rezervelor la fiecare loc de muncă și combaterea neajunsu­rilor din producție, pe populariza­rea celor ce constituie, prin mun­ca și comportarea lor, un exemplu pentru întregul colectiv“. L­anțului succeselor obținute de constructorii clujeni i se a­­daugă acum și realizăr­ile din primul trimestru al acestui an, care — așa după cum sublinia ing. Petre Pîrvulescu, director teh­nic al trustului — „prin conținutul lor formează premisele îndeplinirii sarcinilor deosebite din acest al doilea an al cincinalului, în care obiectivele și capacitățile de pro­ducție care trebuie predate în cir­cuitul economic depășesc, ca nu­măr, cu 87% realizările din 1971“. Datele oper­ative indică realiza­rea, în primele trei luni, a unui volum de producție ce depășește cu 1,3% valorile planificate pe a­­ceastă perioadă și reprezintă 22,2% din planul anual. Au fost puse în funcțiune sau sunt in curs de pre­dare 9 noi obiective și capacități de producție — la Fabrica de mo­­bilă­ Beiuș, Fabrica de mănuși- Tîrgu Mureș, „Industria sîrmei“­­Cîmpia Tur­zii, Combinatul­ de ma­teriale de construcții-Al^d (linia a 4-a de ciment), filatura din Că­rei, precum și secția de armături din fontă de la „Armătura“-Cluj și „Avicola“-Oradea, care au ter­mene de predare în al doilea tri­­mestru. Adăugind și cifraeie prezu­­mate (bazate pe rezultatele din primele două luni) pentru indica­torii calitativi ai planului, se des­prind clar posibilitățile reale certitudinea că și în acest an, ca­și­lectivul de salariați ai trustului, în frunte cu comuniștii, va reuși să-și îndeplinească în mod exem­plar sar­cinile ce-i r­evin din gran­diosul program de investiții. „Această certitudine și-a insuși­­t fie fiecare constructor — sublinia­ză tovarășul ing. Ion Domșa, se­cretarul organizației de partid din trust — în cadrul nou în care-șî desfășoară eforturile, cadru definit de programul Partidului Comunist Român privind îmbunătățirea ac­tivității ideologice, ridicarea nive­lului general al cunoașterii și al educației socialiste a maselor, pen­tru așezarea relațiilor din societa­tea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și co­muniste“. A­m desprins cîteva secvențe din admirabila desfășurare de energie organizată a aces­tui colectiv de constructori harnici, care a adus în mijlocul său, în ultimii ani, de trei ori înalta dis­tincție — Steagul r­oșu de între­prindere fruntașă pe ramură, după ce patru ani în șir se bucurase de apr­ecierea binemeritată de colectiv evidențiat pe ramură. Ele vorbesc de înfăptuirile oamenilor de pe șantiere, contopite în uriașu­l flux al energiei creatoare ce dă viață cutezătoarelor planuri elaborate de partidul comuniștilor pe pămîntul înfloritor al României contempo­rane. Liviu TOMAS economist din T.C.I.-Cluj Foto : GH. SOLYMOSI I D Castelul de apă de la C.M.C.­­Aleșd : asamblarea la sol a cofra­­jului pentru turnarea rezervorului de 2000 mc (fotografia de sus) și readu­cerea cofrajului la sol (fotografia de jos) Noul spital din Baia Mare — vedere de ansamblu Structura complet prefabricată a halei de preparare a plăcilor de faianță, de la Combinatul de produse de ceramică fină pentru construcții din Oui Fațada din panouri de beton celular autoclavizat (hala de fabricație a plăcilor de faianță de la C.P.C.F.C.-CI*j) corelat interesele reciproce ale Uzina de cazane mici din Cluj , montarea structurii integral prefabricate a halei principale /

Next