Constructorul, iunie 1972 (Anul 24, nr. 22-26)
1972-06-24 / nr. 25
Noi brigăzi, de alăturindu-se întrecerii montorilor panouri mari, realizează RITMURI DE LUCRU FĂRĂ PRECEDENT Angajamentul brigăzilor lui EDUARD DUDĂU și VASILE JUDELE din Iași, 25 de apartamente pe muncitor și an La Iași, în cartierul Alexandru cel Bun, a cărui construcție a început exact în urmă cu un an, au fost date deja în folosință peste 1500 de apartamente. Cum acest cartier, un adevărat oraș nou, va avea în final 25 000 de apartamente, ne putem lesne imagina proporțiile uriașe ale șantierului deschis aici de Trustul de construcții — Iași. Se lucrează blocuri cu zidărie portantă, blocuri glisante — dar majoritatea construcțiilor cu parter și 4 etaje se execută din panouri mari. Ele însumează mai bine de trei sferturi din cele aproape două mii de apartamente ce se vor realiza aici în 1972. I-am întîlnit pe șantier pe doi „pionieri" ai construcțiilor din panouri mari la Iași: Eduard DUDAU și Vasile JUDELE. Sînt șefii celor două brigăzi care montează prefabricate. — De cînd lucrați la montaj de case ? — îl întrebăm pe Eduard Dudău. — Din panouri mari — de anul trecut. Am fost la cursuri speciale, am fost în schimb de experiență pe alte șantiere. — Cîți oameni sînt în brigadă ? — 37, de profesii diferite — de fapt cei mai mulți, așa cum trebuie să fie astăzi, cunosc mai multe meserii. Sîntem brigadă complexă. — Ați citit în gazetă chemarea la întrecere a brigăzii lui Gheorghe Șerpău, de la București ? V-o însușiți ? — Am citit-o cu mare interes, am discutat-o în grupa sindicală — și ne și socotim în întrecere. La 15 iunie am predat blocul 14, cu trei zile după socotelile înainte de termen, mele, am făcut peste 2,5 apartamente pe zi. Acum am trecut la montarea blocului F2 și sîntem hotărîți să mărim ritmul. — Este drept că noi nu avem unele avantaje ale bucureștenilor — intervine brigadierul Vasile Judele , panourile nu se fabrică la noi, ne vin tocmai de la Roman. Dar asta nu înseamnă că ne e teamă că vom rămîne în urmă. Eu lucrez cu brigada mea, în acord global. Sîntem o ceată de moldoveni voinici, nu ne vom da în lături de la nici o greutate. Chiar așa, în condițiile noastre, eu zic că vom realiza pe an nu 23,5, ci cel puțin 25 de apartamente convenționale pe fiecare muncitor din brigadă. — Cîte apartamente vă propuneți să predați înainte de termen, lucrînd in ritmul în care v-ați angajat ? — Brigada mea și cea a lui Dudău avem de montaj, in total, 1544 de apartamente pe anul acesta. Am realizat deja 636 și avem în lucru alte 140, în stadii avansate de montaj. Noi vom realiza peste plan încă 120 de apartamente, pînă la 20 decembrie. Un bloc cu 40 de apartamente îl vom da în devans, pînă la Conferința Națională a partidului. — Care dintre cele două brigăzi este mai harnică ? La o asemenea întrebare, cei doi brigadieri s-au simțit stînjeniți, s-au uitat unul la altul, zîmbind. Și n-au răspuns. ” — Realitatea este că amîndouă sunt la fel de bune — a intervenit inginerul Alexandru Lipan, coordonatorul lucrărilor din noul cartier ieșean. Și fiindcă vorbim de întrecerea montorilor de case, aș dori să fac un apel prin gazeta noastră, a constructorilor. — Poftiți, coloanele noastre vă stau la dispoziție ! — Ca să nu rămînem în urma bucureștenilor, care au fabrica la ei acasă, rugăm pe tovarășii de la întreprinderea de prefabricate — Roman să ne livreze piesele prefabricate la timp și mai ales pe toateforturile. Am citit apoi, în gazetă că cei ce construiesc întreprinderea de prefabricate de la noi, din Iași deși au termen de punere în funcțiune în trimestrul II 1973, s-au angajat să dea parțial în funcțiune unele linii tehnologice încă din acest an. Aceasta ar fi o realizare care ne-ar ajuta enorm Nu putem decit să-i rugăm și să le dorim să-și respecte angajamentul suplimentar pe care și l-au luat! La șantierul Berceni, brigada lui GHEORGHE PREDOI va monta anul acesta 120 de apartamente peste plan La ora cînd apar aceste rînduri. blocul 11, cu 100 de apartamente, din cunoscutul cartier bucureștean Perceni, a fost predat, de către montori lotului de finisaj. Cu o zi înaintea acestui eveniment devenit atît de obișnuit, ne-am aflat în mijlocul brigăzii complexe de montori condusă de Gheorghe PREDOIU, ce lucrează pe șantierul 4 al întreprinderii de construcțiimontaj nr. 1. Brigadierul Predoi era supărat. De ce ? — Il întreceam pe Șerpău — ne spunea el. — Și de ce nu l-ați întrecut ? — Sîmbătă ne-a lipsit ciment, ne-a sosit cu cîteva ore întîrziere. Luni a fost vreme proastă... — Aveți timp să recuperați la blocul 17, la care lucrați acum. — Da... dar nu cît aș fi vrut. Faceți și dv. o socoteală Șerpău, cu 25 de oameni, face lunar cam un bloc de 72 de apartamente, în medie din cîte 20 de piese. Eu am 50 de oameni, dar putem monta într-o lună 200—210 apartamente, in medie cu 17,5 piese fiecare. Pentru asta, trebuie să am la timp tot ce-mi trebuie. — Și ce lipsește ? — Cîteodată, chiar esențialul: prefabricatele. Și nu toate, ci doar unele mici — pereți despărțitori, bunăoară — din care cauză sîntem nevoiți să stăm. — Atunci cum rămîne cu angajamentul ? — îl realizăm. Ba o să-l și depășim. Chiar la blocul 11 am făcut mai mult de 2,5 apartamente pe zi. Oamenii sînt pricepuți — cu mulți lucrez în aceeași brigadă de 13 ani — și muncesc bine. De cînd cu acordul global, timpul care l-am stat azi, îl muncim mîine, nu-l lăsăm să ne scape. Cînd am aflat din „Constructorul“ de chemarea brigăzii lui Gheorghe Șerpău, m-am sfătuit cu organizatorul de grupă sindicală, montor fruntaș la mine în brigadă — Constantin Ilie. Am adunat oamenii și am stat de vorbă. Toți au fost de acord să primim chemarea și să pornim în întrecere cu montorii de case. — Cum au mers treburile de atunci ? — Mult mai bine. Se vede la oameni mai multă ambiție, mai multă dorință de a lucra mai repede și mai bine. Sîmbătă, cînd vreo cîteva ceasuri n-am avut ciment, erau foc de supărați, veneau la mine, la maistru, la inginer. „Ce facem ? De ce stăm ? Ce se întîmplă în birouri de n-au grijă să avem ciment ?“ Mi-a plăcut supărarea lor, modul cum o manifestau... — Chiar toți sunt așa de buni ? — Sunt harnici, disciplinați cu toții. Dar printre cei buni sunt unii foarte buni: mentorii Carol Sup, Petrache Ciocoiu; sudorii Sterică Sava, Valeriu Iordache; betonistul Ioachim Cucuzel ; dulgherul Vasile Bădică. Mai sînt și alții E greu să vi-i spun pe toți. — Cîte apartamente montați în acest an ? — în plan avem prevăzute 2080. Noi ne-am angajat să le predăm înainte de termen — pînă la 20 decembrie — și să realizăm încă 120. Deci în total, 2200. Vedeți, deci, câtă treabă ne așteaptă. N-avem voie să pierdem nici o zi! Și avem nevoie să fim sprijiniți. L-am întrebat pe șeful șantierului 4, ing. Marin Stancu, ce a determinat dereglările în aprovizionarea cu panouri mari. Ne-a răspuns cu toată sinceritatea : — Se intîmplă uneori ca de la fabrica «Progresul», elementele să vină dezasortate. Alteori prefabricatele erau de calitate slabă, le-am refuzat. Dar o vină aveam și noi. Au fost cazuri cînd șantierul, datorită unor defecțiuni organizatorice, n-a ridicat la timp din fabrică piesele gata pregătite de expediție. La ora actuală ne-am pus la punct; inițiativa mentorilor și rezultatele obținute de brigada lui Predoi, de alte formații arată că putem mai mult. Cu condiția ca și colectivul de la «Progresul» să se alăture angajamentelor noastre, devansind livrările față de termenele din contract — așa cum a făcut în acest prim semestru, cînd ne-a dat posibilitatea să montăm în plus 40 de apartamente. — Ce părere aveți despre întrecerea montorilor ? — Sîntem hotărîți să-i sprijinim, să le asigurăm tot ce le trebuie. Noi nu avem condițiile de pe șantierele I.C.P.B., dar fiți siguri că nu ne vom lăsa mai prejos. O să dovedim că atunci cînd există dragoste de muncă și pricepere, se pot realiza multe lucruri frumoase. Constructorii de pe șantierul 4 al I.C.M nr. 1 vor raporta realizări vrednice de stimă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a aniversării Republicii Stan VLAD In INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-a Crește numărul inițiativelor muncitorești apărute in întrecerea socialistă Obiectiv comun: EFICIENȚA ECONOMICĂ „Zilnic, cu o macara, 2,5 apartamente montate“ Reducerea efortului valutar - criteriu al competenței profesionale Devotamentul și priceperea profesională a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la Uzina de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții din Capitală sînt atestate atît de rezultatele în producție, cît și de însemnatele inițiative ce se nasc și se perfecționează aici. Dacă anul trecut, la U.A.P.S. s-a desfășurat o amplă întrecere pentru „cel mai bun gospodar al metalului“, obținîndu-se rezultate deosebite, acum strădaniile cadrelor din întreprindere vizează obiective mai largi, mai ambițioase, urmărind obținerea calificativului de „fruntaș în reducerea cheltuielilor materiale de producție". Pe aceeași linie se înscrie și acțiunea menită să reducă efortul valutar, inițiată recent de colectivul uzinei bucureștene, exprimînd dorința salariaților de aici de a aduce o contribuție de seamă la îndeplinirea unei sarcini economice importante, asupra căreia partidul atrage atenția tuturor cadrelor din industrie: „încadrarea strictă în limitele fondurilor valutare prevăzute în plan, aplicarea unor măsuri eficiente de economisire a acestora trebuie să devină o normă de conduită absolut obligatorie pentru toți factorii responsabili din toate unitățile“ — stă scris în rezoluția adoptată de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construcții. Această îndatorire se referă în special la acele întreprinderi care, avînd rolul de mecanic-șef într-o ramură sau subramură industrială, pot să contribuie mai mult la diminuarea importului de mașini și instalații. De aceea colectivul uzinei, analizînd fundamentarea sarcinilor pe 1972, a stabilit un complex de măsuri politice și tehniceorganizatorice pentru asimilarea unui important volum de utilaje și piese de schimb ce erau aduse de peste hotare. Torentul de idei valoroase apărut în întrecerea socialistă, care a stat la baza planurilor de măsuri adoptate, este și izvorul concepției de apreciere a nivelului profesional după contribuția adusă la eliminarea importului. Așa a apărut inițiativa pe care cei de la U.A.P.S. au denumit-o sugestiv „Reducerea efortului valutar, norma conduitei noastre profesionale“ —și din care salariații de aici și-au făcut o deviză și un criteriu de afirmare. Relevînd aceste lucruri la consfătuirea desfășurată acum două zile, directorul uzinei, ing. Constantin Alexandrescu, a ținut să arate și căile pe care colectivul întreprinderii le va urma pentru realizarea importantului obiectiv ce și i-a propus în acest an economisirea a 5 milioane de lei valută. Ele au rezultat din confruntarea opiniilor oamenilor din secții, din posibilitățile de cuprindere și rezolvare a importantului volum de probleme ce trebuie soluționate. Este vorba de asimilarea de utilaje, piese de schimb și subansamble pentru întreprinderile producătoare de materiale de construcții, de dezvoltarea activității de autodotare în vederea realizării unor mașini ce urmau să se procure din import, de orientarea mișcării de invenții și inovații spre obținerea unor produse care să le înlocuiască pe cele aduse de peste hotare, înfăptuirea acestor țeluri ambițioase — care se referă la peste 38% din necesarul de piese de schimb și utilaje noi ce compun liniile tehnologice automate, care urmau a se obține din import — implică un efort deosebit din partea colectivului uzinei, efort pe măsura capacității sale, a nivelului său tehnic și politic. Este suficient să arătăm în acest sens o seamă de realizări cum sînt linia automată de tăiat și transportat cărămizi pentru fabrica din Zalău, compusă din 24 de utilaje și avînd o capacitate anuală de 30 milioane de cărămizi , cilindrii filtranți pentru mașina de format tuburi a liniei de azbociment de la Fabrica de ciment de la Medgidia, ca și noua linie tehnologică de vată minerală — aflată în execuție — pentru viitoarea fabrică de materiale izolatoare din Vaslui. Se remarcă, de asemenea, mașina de tras continuu bare din fontă aliată cu crom, necesare fabricării corpurilor de măcinare cilindrice pentru morile de ciment. Este pentru prima oară cînd se realizează în țară o asemenea instalație, care conduce la obținerea unei înalte productivități și la scăderea costurilor de producție. Ea a trecut cu bine probele tehnologice și va fi, în curînd, pusă în funcțiune. Și ingeniozitatea inovatorilor și inventatorilor și-a adus contribuția la diminuarea importului. Pentru realizarea unor piese de schimb de performanțe ridicate se elaborează trei calități noi de oțel, de tenacitate ridicată și cu rezistență mare la uzură și impact. Elocvent ni se pare faptul că numai în primele cinci luni ale anului, rezultatele însumează o eficiență ce depășește 2,3 milioane de lei valută, ceea ce arată că aici rezultatele confirmă intențiile colectivului. Dar în complexul angrenaj al producției industriale de utilaje, nivelul politic și al cunoștințelor profesionale trebuie să-și găsească un corespondent într-o bună organizare, pentru ca posibilitățile să fie transformate în realități. Se cere ca la baza măsurilor luate să stea atît cunoașterea aprofundată a activității de asimilare, integrarea ei in procesele de producție ale fabricii, cît și multă putere de previziune, pentru a se preîntîmpina eventualele surprize pe parcurs. Și sub acest aspect, se pare că la U.A.P.S.București lucrurile sunt bine puse la punct. Au fost alcătuite două grupe de proiectanți, cu experiență în proiectarea utilajelor, pentru a putea face față gradului ridicat de complexitate a mecanismelor componente și preciziei cinematice instalațiilor ce se concep; o atenație deosebită s-a acordat sectoarelor calde și reci, prin organizarea tehnologiilor pe produse de asimilat; serviciul dispecer a fost întărit cu salariați care, pe lîngă urmărirea producției să acorde și o asistență tehnică calificată. Produsele ce se asimilează sunt programate pe bază de grafice coordonatoare, care sunt integrate în programele operative ale secțiilor, în așa fel încît suprapunerea asimilării peste fabricația curentă să se facă armonios, fără a afecta capacitățile de producție. Tot între măsurile aplicate se înscriu și analizele periodice pentru a se corela activitatea secțiilor, a se elimina eventualele neconcordanțe și a se păstra ritmul necesar realizării asimilărilor în termenele prevăzute , organizarea unor echipe de lucru integrate, din lăcătuși, sudori și montori de înaltă calificare, care au dovedit un înalt simț de autocontrol, au acumulat experiență în execuția unor produse pretențioase și complexe , ca și întărirea asistenței tehnice în toate fazele procesului tehnologic și a controlului în etapele determinante ale execuției. La acestea se adaugă amenajările efectuate pentru realizarea probelor de control și recepție în sarcină, în vederea verificării modului de funcționare a instalațiilor asimilate și demonstrării parametrilor pe care acestea le realizează, precum și urmărirea utilajelor respective la beneficiar pe perioada experimentării și omologării lor. Nu trebuie să se creadă, din cele relatate, că drumul pe care s-a angajat colectivul de la U.A.P.S.București este lipsit de greutăți. Cum relata la consfătuire directorul fabricii, cu toate măsurile luate au apărut și dificultăți, însă activitatea agitatorică și de mobilizare desfășurată de comitetul de partid, cu sprijinul comitetului sindicatului — activitate care s-a afirmat în mod deosebit încă de la pregătirea acțiunii — a reușit să le înlăture operativ, fără ca ele să afecteze programul propus. Este, fără îndoială, meritul comuniștilor din uzină, al întregului colectiv că au întreprins o acțiune atît de eficientă pentru economia națională , nu ne îndoim că inițiativa lor va găsi ecoul cuvenit în întregul sector al industriei materialelor de construcții. Ca și în unități din alte sectoare industriale, Traian MUSTACESCU Pe PIc Inițiativa privind reducerea importului prin rezolvarea cu forțe roprii a unor probleme de aprovizionare, apărută la Uzina de utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții din București și care se desfășoară sub lozinca „REDUCEREA EFORTULUI VALUTAR, NORMA A CONDUITEI NOASTRE PROFESIONALE“, a fost prezentată în cadrul unei consfătuiri organizate la uzină, joi 22 iunie. Alături de muncitori, ingineri și tehnicieni din această unitate a M.E.F.M.C., au participat cadre cu munci de răspundere, activiști de partid și de sindicat din întreprinderi ale Centralei industriale de utiaje și piese de schimb și din unități constructoare de mașini din sectorul 7 al Capitalei. Au luat parte ing. Ion Bratu, vicepreședinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, reprezentanți ai organelor locale de partid și sindicate, cadre de conducere din C.I.U.P.S. Audiind materialele prezentate, cuvîntul unor muncitori, ingineri și tehnicieni, vizionînd o expoziție și un film documentar realizat special de către cineclubul salariaților uzinei, participanții au avut posibilitatea să afle cum a apărut această inițiativă, cum se desfășoară acțiunea de economisire a fondurilor valutare la U.A.P.S.-București — care face parte dintre întreprinderile cărora conducerea Uniunii sindicatelor de ramură și a M.E.F.M.C. au stabilit să le acorde sprijinul necesar pentru a deveni unități model. Chemarea la întrecere pentru diminuarea importurilor, lansată de colectivul uzinei, a avut un larg răsunet în rîndul participanților, unii dintre ei arătînd intenția de a extinde inițiativa în cadrul colectivelor pe care le reprezintă. Teodor Calomfirescu, șef de brigadă, verifică unele cote la cubiloul de topit vată minerală pe care îl execută sudorul Nicolae Lungu și lăcătușul Aurel Dinu. Șeful de brigadă Vasile Dinu și locțiitorul său, Ion Gheorghe, lucrează la asamblarea dispozitivului de sortare al mașinii de triaj baghete de sticlă.În incinta uzinei s-a deschis o expoziție. Grafice și alte exponate infățișează țelurile și căile acțiunii care vor aduce, pînă la sfîrșitul anului, o reducere a importului în industria materialelor de construcții cu 5 milioane de lei valută. Fiecare fierar-betonist: 200 kg de oțel-beton economisite in 1972! Șefii echipelor de fierar-betoniști de la Trustul de constructii-Argeș au fost invitați, luni 19 iunie, la o consfătuire cu tema „Reducerea consumului de metal, sarcină primordială a noastră“. Comitetul de partid al trustului a organizat această consfătuire pentru a-i consulta asupra posibilităților de a folosi cît mai judicios oțelul-beton, realizînd astfel nu numai un schimb de experiență, ci și o serioasă analiză a rezervelor interne, în vederea stabilirii și generalizării unor măsuri care să elimine orice risipă. * Participanții la consfătuire au dat dovadă de o profundă înțelegere a importanței politice a problemei și de pricepere profesională în rezolvarea ei. Comparînd metodele pe care le folosesc fierar-betoniștii fruntași, a reieșit că se pot obține reduceri substanțiale ale consumurilor de oțel-beton, față de cele indicate în proiecte, prin buna conservare a colacilor și a legăturilor de bare în timpul depozitării, astfel ce să se evite pierderile prin corodare ; fasonarea centralizată a armăturilor — dîndu-se atenție deosebită operațiilor de descolăcire, îndreptare și tăiere la dimensiuni ; evitarea folosirii distanțierilor din oțel-beton la montarea armăturilor, înlocuindu-i cu distanțieri din mortar de ciment sau din mase plastice ; valorificarea capetelor de bare rămase de la tăiere, prin folosirea lor la armarea unor prefabricate mărunte. S-a cerut să se țină o evidență clară și precisă a consumurilor de oțel-beton, pe bază de fișe-limită. Totodată, a fost subliniată necesitatea ca toți fierarii-betoniști, și îndeosebi șefii de echipă, să-și ridice nu numai nivelul profesional, ci și pregătirea politică, pentru ca, înțelegînd mai bine obiectivele politicii economice ale partidului, să fie conștienți de marile cerințe care stau în fața constructorilor. Consfătuirea a prilejuit și formularea unor angajamente întemeiate pe cîntărirea tuturor acestor posibilități. Astfel, șeful de echipă Ioan Davila, de la șantierul nr. 1, și-a exprimat hotărîrea să intîmpine Conferința Națională a partidului cu o economie de 3 tone de oțel-beton. I s-au alăturat și alți conducători de echipe : Constantin Stan, de la șantierul nr. 2, va economisi in acest an 2,4 tone de metal ; Nicolae Dima, de la I.P.E.C. (întreprinderea de producție industrială a trustului) — 4,8 tone, adică 1,5% din cantitatea de armături pe care o fasonează pentru a fi încorporată în prefabricate ; Marin Burcea, de la aceeași întreprindere — 3 tone ș.a. Pe baza acestor angajamente, în cadrul consfătuirii a fost lansată chemarea : „Fiecare fierar-betonist să economisească, în anul 1972, o cantitate de 200 kg de oțel-beton !“ Materializarea acestei inițiative va echivala cu o reducere globală a consumului de metal pentru armătură cu 1% , adică, trustul argeșean va economisi, în acest an, 45 tone de oțel-beton ! Anton FRANCER secretarul comitetului de partid de la T.C.Argeș I* .Constructorul^^. Grupa sindicală cheamă la întrecere pentru economisirea materialelor în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a 25-a aniversări a Republicii, grupa sindicală și conducerea totului nr. 4 din cadrul șantierului Slobozia, al întreprinderii de construcții-montaj Ialomița, a inițiat o acțiune de economisire a materialelor, sub lozinca : „Nici o cărămidă, nici un centimetru de oțel-beton, nici un kilogram de ciment irosite ! Să refolosim de cît mai multe ori materialul lemnos Comitetul sindicatului, împreună cu comitetul oamenilor muncii, sub îndrumarea comitetului de partid, și-au însușit propunerea, trecind la extinderea inițiativei în toate grupele sindicale. In chemarea către toți constructorii din întreprindere — semnată de șeful de lot Cristache Canali, secretarul organizației de bază, Zamfir Caval și organizatorul grupei sindicale, Gheorghe Mitu — inițiatorii acestei acțiuni își iau următoarele angajamente : să depoziteze și să folosească cu cea mai mare grijă materialele, reducînd pierderile sub cele admisibile, să evite spargerea cărămizilor la manipulare și să folosească eficient cloturile, economisind pe acestă bază 10 000 de cărămizi ; să cearnă mortarul căzut de la tencuieli, pentru a fi refolosit, obținînd astfel o economie de 12 mc de mortar, printr-o mai bună organizare transportului și folosirea chibzuită a alimentului, balastului și betonului, să economisească 10 tone de ciment și 100 mc de agregate, prin fasonarea judicioasă a oțelului-beton, să obțină o economie de 2 tone de oțel-beton , să repare la timp panourile de cofraj și să acorde maximum de atenție la cofrare, prelungind durata de folosire de 3 ori peste normă și economisind astfel 2500 de cherestea , să îmbunătățească în mod constant calitatea lucrărilor. Valoarea totală a materialelor economisite la nivelul lotului va atinge, anul acesta, suma de 52 000 de lei. Panait STANESCU președintele comitetului sindicatului de la I.C.M.—. Ialomița