Constructorul, iunie 1972 (Anul 24, nr. 22-26)

1972-06-24 / nr. 25

Noi brigăzi, de alăturindu-se întrecerii montorilor panouri mari, realizează RITMURI DE LUCRU FĂRĂ PRECEDENT Angajamentul brigăzilor lui EDUARD DUDĂU și VASILE JUDELE din Iași, 25 de apartamente pe muncitor și an La Iași, în cartierul Alexandru cel Bun, a cărui construcție a în­ceput exact în urmă cu un an, au fost date deja în folosință peste 1500 de apartamente. Cum acest cartier, un adevărat oraș nou, va avea în final 25 000 de apartamen­te, ne putem lesne imagina pro­porțiile uriașe ale șantierului des­chis aici de Trustul de construcții — Iași. Se lucrează blocuri cu zi­dărie portantă, blocuri glisante — dar majoritatea construcțiilor cu parter și 4 etaje se ex­ecută din panouri mari. Ele însumează mai bine de trei sferturi din cele aproa­pe două mii de apartamente ce se vor realiza aici în 1972. I-am întîlnit pe șantier pe doi „pionieri" ai construcțiilor din pa­nouri mari la Iași: Eduard DU­­DAU și Vasi­le JUDELE. Sînt șefii celor două brigăzi care montează prefabricate. — De cînd lucrați la montaj de case ? — îl întrebăm pe Eduard Dudău. — Din panouri mari — de anul­­ trecut. Am fost la cursuri speci­ale, am fost în schimb de experien­ță pe alte șantiere. — Cîți oameni sînt în brigadă ? — 37, de profesii­­ diferite — de fapt cei mai mulți, așa cum tre­buie să fie astăzi, cunosc mai multe meserii. Sîntem brigadă complexă. — Ați citit în gazetă chemarea la întrecere a brigăzii lui Gheorghe Șerpău, de la București ? V-o în­sușiți ? — Am citit-o cu mare interes, am discutat-o în grupa sindicală — și ne și socotim în întrecere. La 15 iunie am predat blocul­­ 14, cu trei zile după socotelile înainte de termen, mele, am făcut peste 2,5 apartamente pe zi. Acum am trecut la montarea blocului F2 și sîntem hotărîți să mărim ritmul. — Este drept că noi nu avem unele avantaje ale bucureștenilor — intervine brigadierul Vasile Ju­dele , panourile nu se fabrică la noi, ne vin tocmai de la Roman. Dar asta nu înseamnă că ne e tea­mă că vom rămîne în urmă. Eu lu­crez­ cu brigada mea, în acord global. Sîntem o ceată de moldo­veni voinici, nu ne vom da în lături de la nici o greutate. Chiar așa, în condițiile noastre, eu zic că vom realiza pe an nu 23,5, ci cel puțin 25 de apartamente con­venționale pe fiecare muncitor din brigadă. — Cîte apartamente vă propu­neți să predați înainte de termen, lucrînd in ritmul în care v-ați an­gajat ? — Brigada mea și cea a lui Du­dău avem de montaj, in total, 1544 de apartamente pe anul aces­ta. Am realizat deja 636 și avem în lucru alte 140, în stadii avan­sate de montaj. Noi vom realiza peste plan încă 120 de apartamen­te, pînă la 20 decembrie. Un bloc cu 40 de apartamente îl vom da în devans, pînă la Conferința Na­țională a partidului. — Care dintre cele două brigăzi este mai harnică ? La o asemenea întrebare, cei doi brigadieri s-au simțit stînjeniți, s-au uitat unul la altul, zîmbind. Și n-au răspuns. ” — Realitatea este că amîndouă sunt­­ la fel de bune — a interve­nit inginerul Alexandru Lipan, co­ordonatorul lucrărilor din noul cartier ieșean. Și fiindcă vorbim de întrecerea montorilor de case, aș dori să fac un apel prin gazeta noastră, a constructorilor. — Poftiți, coloanele noastre vă stau la dispoziție ! — Ca să nu rămînem în urma bucureștenilor, care au fabrica la ei acasă, rugăm pe tovarășii de la întreprinderea de prefabricate — Roman să ne livreze piesele pre­fabricate la timp și mai ales pe toate­­­forturile. Am citit­ apoi, în gazetă că cei ce construiesc între­prinderea de prefabricate de la noi, din Iași deși au termen de punere în funcțiune în trimestrul II 1973, s-au angajat să dea parțial în funcțiune unele linii tehnologi­ce încă din acest an. Aceasta ar fi o realizare care ne-ar ajuta enorm Nu putem decit să-i rugăm și să le dorim­ să-și respecte angajamen­tul suplimentar pe care și l-au luat! La șantierul Berceni, brigada lui GHEORGHE PREDOI va monta anul acesta 120 de apartamente peste plan La ora cînd apar aceste rîndu­ri. blocul 11, cu 100 de­ apartamente, din cunoscutul cartier bucureștean Perceni, a fost predat, de către montori lotului de finisaj. Cu o zi înaintea acestui eveniment devenit atît de obișnuit, ne-am aflat în mij­locul brigăzii complexe de mon­tori condusă de Gheorghe PRE­­DOIU, ce lucrează pe șantierul 4 al întreprinderii de construcții­­montaj nr. 1. Brigadierul Predoi era supărat. De ce ? — Il întreceam pe Șerpău — ne spunea el. — Și de ce nu l-ați întrecut ? — Sîmbătă ne-a lipsit ciment, ne-a sosit cu cîteva ore întîrziere. Luni a fost vreme proastă... — Aveți timp să recuperați la blocul 17, la care lucrați acum. — Da... dar nu cît aș fi vrut. Faceți și dv. o socoteală Șerpău, cu 25 de oameni, face lunar cam un bloc de 72 de apartamente, în medie din cîte 20 de piese. Eu am 50 de oameni, dar putem monta într-o lună 200—210 apartamente, in medie cu 17,5 piese fiecare. Pen­tru asta, trebuie să am la timp tot ce-mi trebuie. — Și ce lipsește ? — Cîteodată, chiar esențialul: pre­fabricatele. Și nu toate, ci doar unele mici — pereți despărțitori, bunăoară — din care cauză sîntem nevoiți să stăm. — Atunci cum rămîne cu anga­jamentul ? — îl realizăm. Ba o să-l și depă­șim. Chiar la blocul 11 am făcut mai mult de 2,5 apartamente pe zi. Oamenii sînt pricepuți — cu mulți lucrez în aceeași brigadă de 13 ani — și muncesc bine. De cînd cu acordul global, timpul care l-am stat azi, îl muncim mîine, nu-l lăsăm să ne scape. Cînd am aflat din „Constructorul“ de chemarea brigăzii lui Gheorghe Șerpău, m-am sfătuit cu organizatorul de grupă sindicală, montor fruntaș la mine în brigadă — Constantin Ilie. Am adunat oamenii și­ am stat de vorbă. Toți au fost de acord să primim chemarea și să pornim în întrecere cu montorii de case. — Cum au mers treburile de atunci ? — Mult mai bine. Se vede la oa­meni mai multă ambiție, mai mul­tă dorință de a lucra mai repede și mai bine. Sîmbătă, cînd vreo cîteva ceasuri n-am avut ciment, erau foc de supărați, veneau la mine, la maistru, la inginer. „Ce facem ? De ce stăm ? Ce se întîm­­plă în birou­ri de n-au grijă să avem ciment ?“ Mi-a plăcut supă­rarea lor, modul cum o manife­stau... — Chiar toți sunt așa de buni ? — Sunt harnici, disciplinați cu toții. Dar printre cei buni sunt unii foarte buni: mentorii Carol Sup, Petrache Ciocoiu; sudorii Ste­rică Sava, Valeriu Iordache; be­­tonistul Ioachim Cucuzel ; dulghe­rul Vasile Bădică. Mai sînt și alții E greu să vi-i spun pe toți. — Cîte apartamente montați în acest an ? — în plan avem prevăzute 2080. Noi­ ne-am angajat să le predăm înainte de termen — pînă la 20 decembrie — și să realizăm încă 120. Deci în total, 2200. Vedeți, deci, câtă treabă ne așteaptă. N-avem voie să pierdem nici o zi! Și avem nevoie să fim sprijiniți. L-am întrebat pe șeful șantieru­lui 4, ing. Marin Stancu, ce a de­terminat dereglările în aprovizio­narea cu panouri mari. Ne-a răs­puns cu toată sinceritatea : — Se intîmplă uneori ca de la fabrica «Progresul», elementele să vină dezasortate. Alteori prefabri­catele erau de calitate slabă, le-am refuzat. Dar o vină aveam și noi. Au fost cazuri cînd șantierul, da­torită unor defecțiuni organizato­rice, n-a ridicat la timp din fabri­că piesele gata pregătite de expe­diție. La ora actuală ne-am pus la punct; inițiativa mentorilor și re­zultatele obținute de brigada lui Predoi, de alte formații arată că putem mai mult. Cu condiția ca și colectivul de la «Progresul» să se alăture angajamentelor noastre, devansind livrările față de terme­nele din contract — așa cum a fă­cut în acest prim semestru, cînd ne-a dat posibilitatea să montăm în plus 40 de apartamente. — Ce părere aveți despre între­cerea montorilor ? — Sîntem hotărîți să-i sprijinim, să le asigurăm tot ce le trebuie. Noi nu avem condițiile de pe șan­tierele I.C.P.B., dar fiți siguri că nu ne vom lăsa mai prejos. O să dovedim că atunci cînd există dra­goste de muncă și pricepere, se­ pot realiza multe lucruri frumoa­se. Constructorii de pe șantierul 4 al I.C.M nr. 1 vor raporta rea­lizări vrednice de stimă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a aniversării Republicii­ Stan VLAD In INTIMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-a Crește numărul inițiativelor muncitorești apărute in întrecerea socialistă Obiectiv comun: EFICIENȚA ECONOMICĂ „Zilnic, cu o macara, 2,5 apartamente montate“ Reducerea efortului valutar - criteriu al competenței profesionale Devotamentul și priceperea pro­fesională a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la Uzina de u­­tilaje și piese de schimb pentru in­dustria materialelor de construcții din Capitală sînt atestate atît de rezultatele în producție, cît și de însemnatele inițiative ce se nasc și se perfecționează aici. Dacă anul trecut, la U.A.P.S. s-a desfășurat o amplă întrecere pentru „cel mai bun gospodar al metalului“, obți­­nîndu-se rezultate deosebite, acum strădaniile cadrelor din întreprinde­re vizează obiective mai largi, mai ambițioase, urmărind obținerea ca­lificativului de „fruntaș în reduce­rea cheltuielilor materiale de pro­ducție". Pe aceeași linie se înscrie și acțiunea menită să reducă efor­tul valutar, inițiată recent de colec­tivul uzinei bucureștene, exprimînd dorința salariaților de aici de a a­­duce o contribuție de s­eamă la în­deplinirea unei sarcini economice importante, asupra căreia partidul atrage atenția tuturor cadrelor din industrie: „încadrarea strictă în limitele fondurilor valutare prevăzute în plan, aplicarea unor măsuri eficien­te de economisire a acestora tre­buie să devină o normă de conduită absolut obligatorie pentru toți fac­torii responsabili din toate unități­le“ — stă scris în rezoluția adoptată de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din industrie și construc­ții. Această îndatorire se referă în special la acele întreprinderi care, avînd rolul de mecanic-șef într-o ramură sau subramură industrială, pot să contribuie mai mult la di­minuarea­ importului de mașini și instalații. De aceea colectivul uzi­nei, analizînd fundamentarea sar­cinilor pe 1972, a stabilit un com­plex de măsuri politice și tehnice­­organizatorice pentru asimilarea unui important volum de utilaje și piese de schimb ce erau aduse de peste hotare. Torentul de idei valoroase apă­rut în întrecerea socialistă, care a stat la baza planurilor de măsuri adoptate, este și izvorul concepției de apreciere a nivelului profesional după contribuția adusă la elimina­rea importului. Așa a apărut iniția­tiva pe care cei de la U.A.P.S. au denumit-o sugestiv „Reducerea­­ e­­fortului valutar, norma conduitei noastre profesionale“ —­­și din care salariații de aici și-au făcut o de­viză și un criteriu de afirmare. Relevînd aceste lucruri la consfă­tuirea desfășurată acum două zile, directorul uzinei, ing. Constantin Alexandrescu, a ținut să arate și căile pe care colectivul întreprinde­rii le va urma pentru realizarea im­portantului obiectiv ce și­­ i-a propus în acest an­­ economisirea a 5 mi­lioane de lei valută. Ele au rezultat din confruntarea opiniilor oameni­lor din secții, din posibilitățile de cuprindere și rezolvare a importan­tului volum de probleme ce trebuie soluționate. Este vorba de asimila­rea de utilaje, piese de schimb și subansamble pentru întreprinderi­le producătoare de materiale de construcții, de dezvoltarea activită­ții de autodotare în vederea reali­zării unor mașini ce urmau să se procure din import, de orientarea mișcării de invenții și inovații spre obținerea unor produse care să le înlocuiască pe cele aduse de peste hotare, înfăptuirea acestor țeluri ambiți­oase — care se referă la peste 38% din necesarul de piese de schimb și utilaje noi ce compun liniile teh­nologice automate, care urmau a se obține din import — implică un e­­fort deosebit din partea colectivu­lui uzinei, efort pe măsura capa­cității sale, a nivelului său tehnic și politic. Este suficient să arătăm în acest sens o seamă de realizări cum sînt­­ linia automată de tăiat și transportat cărămizi pentru fa­brica din Zalău, compusă din 24 de utilaje și avînd o capacitate anuală de 30 milioane de cărămizi , cilin­drii filtranți pentru mașina de for­mat tuburi a liniei de azbociment de la Fabrica de ciment de la Med­gidia, ca și noua linie tehnologică de vată minerală — aflată în execuție — pentru viitoarea fabri­că de materiale izolatoare din Vas­lui. Se remarcă, de asemenea, mași­na de tras continuu bare din fontă aliată cu crom, necesare fabricării corpurilor de măcinare cilindrice pentru morile de ciment. Este pen­tru prima oară cînd se realizează în țară o asemenea instalație, care conduce la obținerea unei înalte productivități și la scăderea costu­rilor de producție. Ea a trecut cu bine probele tehnologice și va fi, în curînd, pusă în funcțiune. Și in­geniozitatea inovatorilor și inventa­torilor și-a adus contribuția la di­minuarea importului. Pentru reali­zarea unor piese de schimb de per­formanțe ridicate se elaborează trei calități noi de oțel, de tenacitate ri­dicată și cu rezistență mare la uzu­ră și impact. Elocvent ni se pare faptul că nu­mai în primele cinci luni ale anu­lui, rezultatele însumează o eficien­ță ce depășește 2,3 milioane de lei valută, ceea ce arată că aici re­zultatele confirmă intențiile colec­tivului. Dar în complexul angrenaj al producției industriale de utilaje, ni­velul politic și al cunoștințelor pro­fesionale trebuie să-și găsească un corespondent într-o bună organiza­re, pentru ca posibilitățile să fie transformate în realități. Se cere ca la baza măsurilor luate să stea atît cunoașterea aprofundată a ac­tivității de asimilare, integrarea ei in procesele de producție ale fabri­cii, cît și multă putere de previziu­ne, pentru a se preîntîmpina even­tualele surprize pe parcurs. Și sub acest aspect, se pare că la U.A.P.S.­București lucrurile sunt bine puse la punct. Au fost alcătuite două grupe de proiectanți, cu experiență în proiectarea utilajelor, pentru a putea face față gradului ridicat de complexitate a mecanismelor com­ponente și preciziei cinematice instalațiilor ce se concep; o aten­a­ție deosebită s-a acordat sectoarelor calde și reci, prin organizarea teh­nologiilor pe produse de asimilat; serviciul dispecer a fost întărit cu salariați care, pe lîngă urmărirea producției să acorde și o asistență tehnică calificată. Produsele ce se asimilează sunt programate pe ba­ză de grafice coordonatoare, care sunt integrate în programele opera­tive ale secțiilor, în așa fel încît suprapunerea asimilării peste fabri­cația curentă să se facă armonios, fără a afecta capacitățile de pro­ducție. Tot între măsurile aplicate se în­scriu și analizele periodice pentru a se corela activitatea secțiilor, a se elimina eventualele neconcordanțe și a se păstra ritmul necesar reali­zării asimilărilor în termenele pre­văzute , organizarea unor echipe de lucru integrate, din lăcătuși, sudori și montori de înaltă calificare, care au dovedit un înalt simț de auto­control, au acumulat experiență în execuția unor produse pretențioase și complexe , ca și întărirea asisten­ței tehnice în toate fazele proce­sului tehnologic și a controlului în etapele determinante ale execuției. La acestea se adaugă amenajările efectuate pentru realizarea probe­lor de control și recepție în sarci­nă, în vederea verificării modului de funcționare a instalațiilor asimi­late și demonstrării parametrilor pe care acestea le realizează, precum și urmărirea utilajelor respective la beneficiar pe perioada experi­mentării și omologării lor. Nu trebuie să se creadă, din ce­le relatate, că drumul pe care s-a angajat colectivul de la U.A.P.S.­­București este lipsit de greutăți. Cum relata la consfătuire directo­rul fabricii, cu toate măsurile lua­te au apărut și dificultăți, însă ac­tivitatea agitatorică și de mobili­zare desfășurată de comitetul de partid, cu sprijinul comitetului sin­dicatului — activitate care s-a afir­mat în mod deosebit încă de la pre­gătirea acțiunii — a reușit să le în­lăture operativ, fără ca ele să afec­teze programul propus. Este, fără îndoială, meritul comuniștilor din uzină, al întregului colectiv că au întreprins o acțiune atît de eficien­tă pentru economia națională , nu ne îndoim că inițiativa lor va găsi ecoul cuvenit în întregul sector al industriei materialelor de construc­­ții. Ca și în unități din alte sectoa­re industriale, Traian MUSTACESCU Pe PIc Inițiativa privind reducerea importului prin rezolvarea cu forțe roprii a unor probleme de aprovizionare, apărută la Uzina de uti­laje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții din București și care se desfășoară sub lozinca „REDUCEREA EFORTULUI VALUTAR,­ NORMA A CONDUITEI NOASTRE PROFESIONALE“, a fost prezentată în cadrul unei consfătuiri organizate la uzină, joi 22 iunie. Alături de muncitori, ingineri și tehnicieni din această unitate a M.E.F.M.C., au participat cadre cu munci de răspundere, activiști de partid și de sindicat din întreprinderi ale Centralei industriale de uti­­­aje și piese de schimb și din unități constructoare de mașini di­n sectorul 7 al Capitalei. Au luat parte ing. Ion Bratu, vicepreședinte al Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria materiale­lor de construcții, reprezentanți ai organelor locale de partid și sindi­cate, cadre de conducere din C.I.U.P.S. Audiind materialele prezentate, cuvîntul unor muncitori, ingineri și tehnicieni, vizionînd o expoziție și un film documentar realizat spe­cial de către cineclubul salariaților uzinei, participanții au avut­ posi­bilitatea să afle cum a apărut această inițiativă, cum se desfășoară acțiunea de economisire a fondurilor valutare la U.A.P.S.-București — care face parte dintre întreprinderile cărora conducerea Uniunii sin­dicatelor de ramură și a M.E.F.M.C. au stabilit să le acorde sprijinul necesar pentru a deveni unități model. Chemarea la întrecere pentru diminuarea importurilor, lansată de colectivul uzinei, a avut un larg răsunet în rîndul participanților, unii dintre ei arătînd intenția de a extinde inițiativa în cadrul colectivelor pe care le reprezintă. Teodor Calomfirescu, șef de brigadă, verifică unele cote la cubi­­loul de topit vată minerală pe care îl execută sudorul Nicolae Lungu și lăcătușul Aurel Dinu. Șeful de brigadă Vasile­ Dinu și locțiitorul său, Ion Gheorghe, lu­crează la asamblarea dispozitivului de sortare al mașinii de triaj ba­ghete de sticlă.­­În incinta uzinei s-a deschis o expoziție. Grafice și alte exponate infățișează țelurile și căile acțiunii care vor aduce, pînă la sfîrșitul anu­lui, o reducere a importului în industria materialelor de construcții cu 5 milioane de lei valută. Fiecare fierar-betonist: 200 kg de oțel-beton economisite in 1972! Șefii echipelor de fierar-betoniști de la Trustul de construct­ii-Argeș au fost invitați, luni 19 iunie, la o consfătuire cu tema­­ „Reducerea consumului de metal, sarcină prim­ordială a noastră“. Comitetul de partid al trustului a organizat a­­ceastă consfătuire pentru a-i con­sulta asupra posibilităților de a fo­losi cît mai judicios oțelul-beton, realizînd astfel nu numai un schimb de experiență, ci și o seri­oasă analiză a rezervelor interne, în vederea stabilirii și generalizării unor măsuri care să elimine orice risipă. * Participanții la consfătuire au dat dovadă de­­ o profundă înțelegere a importanței politice a problemei și de pricepere profesională în rezol­varea ei. Comparînd metodele pe care le folosesc fierar-betoniștii fruntași, a reieșit că se pot obți­ne reduceri substanțiale ale consu­murilor de oțel-beton, față de cele indicate în­ proiecte, prin­­ buna conservare a colacilor și a legături­lor de bare în timpul depozitării, astfel ce să se evite pierderile prin corodare ; fasonarea centralizată a armăturilor — dîndu-se atenție deo­sebită operațiilor de descolăcire, îndreptare și tăiere la dimensiuni ; evitarea folosirii distanțierilor din oțel-beton la montarea armăturilor, înlocuindu-i cu distanțieri din mor­tar de ciment sau din mase plas­tice ; valorificarea capetelor de ba­re rămase de la tăiere, prin folosi­rea lor la armarea unor prefabri­cate mărunte. S-a cerut să se țină o evidență clară și precisă a con­sumurilor de oțel-beton, pe bază de fișe-limită. Totodată, a fost subli­niată necesitatea ca toți fierarii-be­­toniști, și îndeosebi șefii de echipă, să-și ridice nu numai nivelul pro­fesional, ci și pregătirea politică, pentru ca, înțelegînd mai bine obi­ectivele politicii economice ale parti­dului, să fie conștienți de marile cerințe care stau în fața construc­torilor. Consfătuirea a prilejuit și formu­larea unor angajamente întemeiate pe cîntărirea tuturor acestor posi­bilități. Astfel, șeful de echipă Ioan Davila, de la șantierul nr. 1, și-a exprimat hotărîrea să intîm­­pine Conferința Națională a parti­dului cu o economie de 3 tone de oțel-beton. I s-au alăturat și alți conducători de echipe : Constantin Stan, de la șantierul nr. 2, va eco­nomisi in acest an 2,4 tone de me­tal ; Nicolae Dima, de la I.P.E.C. (întreprinderea de producție indus­trială a trustului) — 4,8 tone, adi­că 1,5% din cantitatea de armături pe care o fasonează pentru a fi în­corporată în prefabricate ; Marin Burcea, de la aceeași întreprindere — 3 tone ș.a. Pe baza acestor angajamente, în cadrul consfătuirii a fost lansată chemarea : „Fiecare fierar-betonist să economisească, în anul 1972,­ o cantitate de 200 kg de oțel-beton !“ Materializarea acestei inițiative va echivala cu o reducere globală a consumului de metal pentru armă­tură cu 1% , adică, trustul argeșean va­ economisi, în acest an, 45 tone de oțel-beton ! Anton FRANCER secretarul comitetului de partid de la T.C.­Argeș I* .Constructorul^^. Grupa sindicală cheamă la întrecere pentru economisirea materialelor în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a 25-a ani­versări a Republicii, grupa sindi­cală și conducerea totului nr. 4 din cadrul șantierului Slobozia, al în­treprinderii de construcții-montaj­ Ialomița, a inițiat o acțiune de e­­conomisire a materialelor, sub lo­zinca : „Nici o cărămidă, nici un centimetru de oțel-beton, nici un kilogram de ciment irosite ! Să re­­folosim de cît mai multe ori ma­terialul lemnos Comitetul sindicatului, împreună cu comitetul oamenilor muncii, sub îndrumarea comitetului de partid, și-au însușit propunerea, trecind la extinderea inițiativei în toate gru­pele sindicale. In chemarea către toți construc­torii din întreprindere — semnată de șeful de lot Cristache Canali, secretarul organizației de bază, Zamfir Caval și organizatorul gru­pei sindicale, Gheorghe Mitu — ini­țiatorii acestei acțiuni își iau ur­mătoarele angajamente : să depozi­teze și să folosească cu cea mai mare grijă materialele, reducînd pierderile sub cele admisibile, să evite spargerea cărămizilor la ma­nipulare și să folosească eficient cloturile, economisind pe acestă bază 10 000 de cărămizi ; să cearnă mortarul căzut de la tencuieli, pen­tru a fi refolosit, obținînd astfel o economie de 12 mc de mortar, printr-o mai bună organizare transportului și folosirea chibzuită a a­limentului, balastului și betonu­lui, să economisească 10 tone de ciment și 100 mc de agregate, prin fasonarea judicioasă a oțelu­­lui-beton, să obțină o economie de 2 tone de oțel-beton , să repare la timp panourile de cofraj și să a­­corde maximum de atenție la co­­frare, prelungind durata de folo­sire de 3 ori peste normă și eco­nomisind astfel 25­00 de cheres­tea , să îmbunătățească în mod constant calitatea lucrărilor. Valoarea totală a materialelor economisite la nivelul lotului va atinge, anul acesta, suma de 52 000 de lei. Panait STANESCU președintele comitetului sindicatului de la I.C.M.—. Ialomița

Next