Constructorul, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 35-39)

1972-09-02 / nr. 35

Redacția și administrația­­ București 62, îtr, Grădina cu «oi nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21—1510.92 In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii NOI SUCCESE IN ÎNTRECERE - NOI PREMISE ALE ÎNDEPLINIRII CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN M. C. Ini. in 8 luni 67,1<?pdin planul anual Potrivit datelor operative, Sn primele 8 luni ale anului, Ministe­rul Construcțiilor Industriale realizat 67,1% din sarcina anuală a la producția de construcții-montaj. Procente mai ridicate au înregis­trat trusturile de construcții in­dustriale din Pitești, Iași, Brașov, Craiova, Cluj, municipiul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Trustul de instalații pentru industria chimi­­că-București, Centrala de lucrări de construcții agrozootehnice ș.a. Producția din luna august, deși nu a atins nivelul preconizat prin planul operativ, a reprezentat 9,3% din planul anual. Menține­rea actualului ritm va asigura îndeplinirea și depășirea sarcini­lor pe 1972. Aspect de pe șantierul etapei a treia de dezvoltare a Combinatului de materiale de construcții — Tîrgu Jiu. Aici, constructorii de la T.C.I. — Craiova depun o susținută activitate pentru mărirea capacității combinatului cu un milion de tone de ciment pe an. Cele trei linii de ciment de 800 tone pe zi, prevăzute a fi puse în funcțiune eșa­lonat pînă la sfîrșitul anului viitor, vor fi echipate cu electrofiltre moderne, de eficiență ridicată, a căror pro­ducție a fost recent asimilată în­­ ara. Două inițiative și rezultatele lor PITEȘTI — I „Chemăm la întrecere toate for­mațiile de montori, cu obiectivul s­­ă reducem cu 80 de lei cheltuie­lile la o mie de lei producție !“ Acest angajament, pe care mais­trul Gheorghe DEACONU l-a a­­nunțat în februarie, la adunarea generală a oamenilor muncii de la Grupul de șantiere­­ Pitești al T.M.U.C.R., în numele colectivului lotului său de la rafinărie, se în­făptuiește cu succes. Iată ce ne spune maistrul Deaconu ! „Toate formațiile lotului lucrează în acord global. Am introdus executarea centralizată a suporturilor de con­ducte, care înainte se confecționau direct pe șantier. Toate conduc­tele sunt prefabricate după scheme izometrice, pe platforme special amenajate. Ca efect a crescut con­siderabil productivitatea muncii, iar materialele sunt folosite judi­cios, fără pierderi. Gamagrafierile arată o creștere serioasă a calității lucrărilor de sudură, rod al perfec­ționării profesionale a oamenilor, al îmbunătățirii disciplinei tehno- SLOBOZIA Au trecut mai bine de două luni de cînd grupa sindicală de la lotul 4 al șantierului Slobozia a chemat la întrecere toate for­mațiile de lucru, sub lozinca­­ „Nici­ o cărămidă, nici un centi­metru de oțel-beton, nici un kilo­gram de ciment irosit, refolosirea de ce­ mai multe ori a materia­lului lemnos“. Inițiativa a deter­minat creșterea contribuției fie­cărui muncitor și maistru la buna gospodărire și folosire a materia­lelor, începînd de la depozitare­­manipulare și pină la punerea lor în operă. Ca răspuns la che­marea muncitorilor din cadrul lotului 4, salariații de la atelierul de confecții s-au angajat să eco­nomisească anul acesta două tone de metal, 150 de electrozi ș.a., cei de la lotul 2-Slobozia — 20 mc de cherestea, 3 tone de oțel-beton, 3 tone de ciment, iar colectivul lo­tului 1-Slobozia — 20 mc de ba­last, 2 tone de ciment, 4 mc de cherestea, 15 000 de cărămizi In scopul generalizării inițiati­vei In toate formațiile de lucru logice, al unei atitudini de res­ponsabilitate in muncă“, îmbrățișată de toate loturile, inițiativa s-a soldat, pînă acum, cu o economie de 81 de lei față de cheltuielile admise la o mie de lei producție. In întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a Republicii, colectivul lotului, condus de Gheorghe Deaconu, și-a majorat angajamentul, de la 80, la 84 de lei. „Am certitudinea că și acest obiectiv va fi atins“ — este de pă­rere maistrul Vasile Antonescu, secretarul comitetului de partid al grupului de șantiere: „sarcinile trasate de Conferința Națională a P.C.R. au trezit în rîndurile tutu­ror mentorilor noștri o puternică emulație pentru găsirea și valori­ficarea a noi resurse de reducere a cheltuielilor de producție. Și, ca totdeauna cînd omul are sco­puri precise și luptă pentru înfăp­tuirea lor, vine și satisfacția suc­cesului“. (Ion BIZOIU, corespon­dent) din cadrul întreprinderii, recent la lotul nr. 4 a fost organizată o consfătuire cu caracter de schimb de experiență. Participanții — șefi de formații de lucru, orga­nizatori de grupe sindicale — au avut multe de învățat de la gos­podarii fruntași, la ale căror puncte de lucru domnește cea mai perfectă ordine. Aici au fost înscrise, deja, în semestrul I, eco­nomii materializate în 7 000 de cărămizi, 12 mc de mortar, 10 tone de ciment, 100 mc de pie­triș și nisip, 2 tone de oțel-beton, 8 mc de cherestea, 596 kg de te­­rasit, 180 m țeavă ș.a. La nivelul întreprinderii, eco­nomiile din prima jumătate anului însumează 60 tone de ci­a­ment, 30 tone de oțel-beton, 40 000 de cărămizi, 20 mc de cherestea, 3 000 mc de produse de balastieră. Panait STANESCU președintele comitetului sindicatului de la între­prinderea de construcții­­montaj a județului Ialomița Brigada lui Ștefan Simeny, de la întreprinderea de construcții locale­ Bra­­șov, s-a alăturat cu două luni in urmă întrecerii montorilor de clădiri din panouri mari prefabricate, angajîndu-se să realizeze zilnic 3 apartamente cu o macara. La blocurile 61 și 62 din noul cartier brașovean Mihai Viteazu, ea montează acum 3,25 apartamente pe zi. In fotografie si șeful brigăzii, împreună cu cîțiva din cei St ste siembol «3 tas&sgei faifr Realizările mecanizatorilor se va împlini, în curind, un an de la baterea primului țăruș pe șantierul viitorului combinat de materiale de construcții de la Ho­­ghiz (jud. Brașov). Pionierii lucră­rilor de aici — muncitorii și ca­drele tehnice de la Stația de uti­­laje­ Brașov a T.M.B. — au reali­zat pînă în prezent excavarea și transportul a circa 240 000 mc de pămînt, baterea a circa 1050 de piloți , planul pe primele 8 luni ale anului a fost­ depășit cu a­­proape 3 milioane de lei. Din rîn­durile colectivului secției de uti­laje și auto de la Hoghiz — con­dus de ing. Petre Bîrzan, secondat de maiștrii Alexandru Turcu Alexandru Elekeș și de șeful co­și­toanei auto, Iosif Pop , se re­marcă oameni destoinici ca Vir­gil Avram, Simion și Alexandru Creiter, Alexandru Grancea, Moise Kerekes ș.a. (Cornel URCAN, co­respondent) Un cîștig de 20 de zile După ce a trecut cu bine pro­bele mecanice, o nouă moară de ciment a fost pusă în funcțiune la C.M.C.­Aleșd. Evenimentul a avut loc cu 20 de zile înaintea termenului prevăzut, ceea ce va­­permite colectivului de aici să pro­ducă suplimentar însemnate canti­tăți de ciment. Sunt premise ca și ultima moară prevăzută în proiect să fie predată înainte de termen. (D. POHUS, corespondent) Pentru dezvoltarea bazei alimentare a orașului în municipiul Tîrgu Jiu au fost puse în funcțiune noi obiective ale industriei alimentare : fabrica de produse lactatei executată de șan­tierul Rovinari al Trustului de con­strucții și montaje miniere) și com­plexul de prelucrare și industriali­zare a fructelor și legumelor (rea­lizat de întreprinderea de con­strucții-montaj a județului Gorj) Se pregătește, de asemenea, da­rea în exploatare a unui modern abator. (Zamfir PODARIȚA, cores­pondent) PROLETAR! DIN­ TOATE ȚĂRILE, UNITI­ VA ! föl DIÍOIn ■. PROBLEMATICA DE ACTUALITATE în dezbaterea Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale Joi. SI august, a avut loc ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale, condusă de Ing. Ion Tudose, adjunct al ministrului. Au par­ticipat cadre de conducere din minister și de la unități, reprezentanți ai unor organe centrale de sinteză. Activitatea de protecția muncii fca primul punct al ordinel de al, Colegiul a analizat activitatea de pro­tecția muncii desfășurată în primul semestru al acestui an și măsurile ce se impun in continuare pentru pre­venirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale. S-a evidențiat faptul că în această perioadă au fost inițiate, de către minister și unități, o serie de noi acțiuni și măsuri pentru prevenirea și înlăturarea cauzelor potențiale de accidentare și îmbolnăvire profesiona­lă. Astfel, colective special constituite la fiecare trust și centrală au exami­nat pe teren modul cum se respectă cerințele de securitatea muncii : în urma controalelor efectuate de orga­nele de resort din minister s-au sta­bilit căi concrete de­ înlăturare a unor deficiențe, au fost aplicate sanc­țiuni celor vinovați de abateri. Circa 2 000 de cadre tehnice au fost exa­minate asupra cunoștințelor de tehni­ca securității și igiena muncii. In urma organizării expoziției din luna martie (care a înregistrat circa 6 000 de vizitatori) și a elaborării de către­­ P.C. a etapei a III» a catalogului de dispozitive de inventar de protec­ția muncii, s-a lărgit dotarea șantie­relor cu astfel de dispozitive tipizate. Acțiunile de propagandă au cuprins editarea a peste 160 000 de afișe, rea­lizarea prin C.D.C.A.S. a unui film documentar cu caracter de instructaj, numeroase proiecții de filme la șan­tiere. In cele 6 luni s-au cheltuit pentru măsuri de protecția muncii peste 27 milioane de lei, echivalînd cu 51,4% din suma planificată pe întregul an. De asemenea, au fost îmbunătățite condițiile de cazare, masă­ și trans­port ale salariaților, prin construirea de noi cămine și alte­­ părți definiti­ve de cazare, cantine, prin sporirea numărului de autobuze și microbuze din dotarea unităților. Efectul ansamblului de măsuri ex­emplificat aici nu se regăsește însă în mod corespunzător în situația ac­cidentelor de muncă. Deși a avut loc o scădere a coeficientului de frec­vență, coeficientul de gravitate a marcat o creștere. In marea majo­ritate a cazurilor, cauzele care au generat, favorizat sau contribuit la producerea accidentelor au constat nu în lipsa mijloacelor de protecție, ci în nefolosirea lor, în abateri de la disciplina în producție, în tolerarea acestora, în insuficienta exercitare a supravegherii și controlului. Colegiul a apreciat că la o serie de unități se manifestă încă forma­lism, lipsă de operativitate și de răs­pundere în aplicarea măsurilor sta­bilite de conducerea ministerului și de cea a trusturilor și centralelor. Este, de aceea, necesar să se inten­sifice controlul, să se acționeze pen­tru crearea la toate nivelele a men­talității de a nu lucra decît în con­diții nepericuloase, folosind toate mijloacele tehnico-materiale existente în acest scop, întărind răspunderea începînd de la șeful de echipă, îm­bunătățind instruirea profesională. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea de a se intensifica preocupările so­­cial-gospodărești pentru îmbunătă­țirea condițiilor de viață pe șantiere. In legătură cu această problemă, Colegiul a adoptat un plan de mă­suri, care urmează să fie adaptat și completat la fiecare unitate, cores­punzător cu problemele, necesității­ și condițiile proprii. Situația indicatorilor calitativi Al doilea punct al dezbaterilor Co­legiului M.C. Ind. l-a constituit a­­naliza principalilor indicatori de muncă și salarii și economico-finan­­ciari realizați în semestrul I și mă­surile necesare pentru înscrierea în nivelele planificate pe întregul an 1972. Colegiul și-a exprimat satisfacția (Continuare în pag. a 4-a) PREGĂTIRILE PENTRU IARNĂ Realizarea ritmică a planului anual de in­vestiții, executarea în primul trimestru a u­­nui volum de con­strucții montaj de 20 —25% din planul anu­al sunt condiționate de asigurarea continuității lucrărilor în perioada de iarnă, la nivelul vo­lumului de construcții­­montaj planificat. In cadrul de construcții Trustului indus­­triale­ București, ca ur­mare a pregătirii din luna iulie și a întoc­mirii proiectului de e­­xecutare a lucrărilor pe timp friguros (faza I-a), a început organi­zarea executării lucră­rilor din iarna urmă­toare.­­ Proiectul de organizare a execu­tării lucrărilor de construcții-mon­taj în perioada de iarnă, recent a­­vizat de conducerea tehnică a trus­tului, prevede să se execute în in­tervalul 15 noiembrie—31 decem­brie cca. 15,5% din volumul total de lucrări (ca antreprenor general) pe anul 1972, iar în intervalul 1 ia­nuarie—15 martie — 16,5% din vo­lumul total pe anul 1973. Ponderea principală — 52% — din lucrările ce se vor executa în perioada de iarnă de către trust cade în sarcina Grupului de șan­­tiere­ Tîrgoviște . Grupul de șantie­­re­ Turnu Măgurele va realiza 22%,­ iar restul unităților (șantierele I și TXI-București, Grupul de șantiere­ Slobozia, șantierul Călărași) — 26% din total. Lucrările de organizare ce se vor realiza în perioada de pregătire a activității din timp de iarnă — avizate de către comisia tehnică internă a T.C.I.R. — reprezintă, valoric, cca. 7% din volumul total ce se prevede a se executa în in­tervalul 15 noiembrie — 15 mar­tie. Dintre acestea, o pondere impor­tantă (cca. 55%) au lucrările de in­stalații de încălzire provizorii, a­­menajări de centrale termice pro­vizorii etc. Urmărim în mod deo­sebit folosirea, pentru încălzirea punctelor de lucru la clădirile în construcție, a unor utilaje mobile de mare capacitate calorică — de exemplu generatoarele de aer cald tip I.C.M.A.-București, de 100 000 kcal/oră și de 550 000 kcal/oră. A­­ceste generatoare, utilizate pe șan­tierele noastre încă în iarna tre­cută, s-au dovedit foarte eficiente. De asemenea, se prevede ca la stațiile de betoane care nu au fost amenajate anterior (fie direct din fabricație — cum e cazul stațiilor de betoane tip S.B.M.S. 35, cu de­pozitul de agregate în buncăre, fie de către șantiere), să se asigure încălzirea agregatelor (cu registre cu abur) și a apei. Pentru aplicarea sarcinilor sta­bilite recent, privind reducerea la minimum a instalațiilor de încălzi­re cu centrale termice provizorii care folosesc combustibili lichizi, s-a analizat posibilitatea racordării la rețelele de termoficare ale orașu­lui București, a instalațiilor de în­călzire din bazele de construcții Dudești și Berceni (în acest sens AU ÎNCEPUT s-au făcut formele necesare obține­rii avizelor la proiectele întocmite) și s-au luat măsuri pentru modifi­carea focarelor la centralele termi­ce provizorii, în vederea încălzirii cu cărbune. Se prevede posibilita­tea transformării de către construc­tor a focarelor de la ca­zanele tip locomobilă, în ce privește cazanele cu tiraj forțat tip „Grivița Roșie" sau cele tip „Poiana" -Cîmpina, mo­dificările focarelor se pot face nu­mai de către unitățile furnizoare; deci, în prezent nu este posibilă o rezolvare rapidă a acestei pro­bleme. Programul stabilit prevede exe­­ m­g. Juliu POPA din sectorul pregătirea lu­crărilor al Trustului de con­strucții indus­triale­ București (Continuare în pag. a 3-a) PRIN FORȚE PROPRII întreprinderile din componența Centralei de construcții-montaj Consiliului popular al municipiului București și-au îndeplinit integral a planul de autoutilare pe anul 1972, care a însumat 25 010 000 de lei. Ponderea cea mai mare — de circa 50% — în aceste realizări o deține întreprinderea de confecții metalice (ICOM), care a executat utilaje, dispozitive, elemente de inventar etc. atît pentru nevoile proprii cît și pentru ale altor unități ale centralei, precum și pentru întreprinderi din afara acesteia. Dintre mijloacele realizate prin autoutilaje pot fi menționate­ 70 de schele autoridicătoare pentru fațade, 17 seturi de cofraje metalice plane universale, 45 de mese încălzitoare pentru cofrarea planșeelor, 2 separa­toare de bolovani și 17 flotoare de susținere a conductelor pentru drăgile refulante utilizate în balastiere, 4 tipare pentru tuburi de beton, 4 semi­remorci pentru grinzi lungi ș.a. Se estimează că pînă la sfîrșitul anului vor mai fi executate, prin autoutilare, noi mijloace de producție, în valoare de încă 6 milioane de 1*1. (lea FERARU, corespondent) Tirg^Mure} Cu balastiera alături, fabrica duce lipsă de agregate Cu primul semestru al acestui an s-a încheiat răgazul oferit co­lectivului întreprinderii de prefa­bricate din Buzău pentru atingerea parametrilor proiectați. Se presu­pune — și experiența altor fabrici demonstrează justețea ipotezei — că de acum, colectivul respectiv a acumulat suficientă experiență și pricepere, că are destulă maturi­tate pentru a fi solicitat la nive­lul performanțelor pe care e ca­pabilă să le dezvolte zestrea teh­nică superioară a întreprinderii. Dar de ce fel de maturitate poa­te fi vorba, cînd producția de pre­fabricate pe primele șase luni re­prezintă numai 76,1% din prevede­rile planului, și așa reduse față de capacitatea proiectată ? In plus, se cuvine să arătăm că procentul mai sus menționat este o valoare me­die, însă în unde sortimente reali­zările sînt și mai mici, ele ajun­­gînd abia la 570­0 din sarcinile sta­bilite. Cum era și firesc, căutînd cau­zele acestei situații, am apelat mai întîi la ampla analiză făcută de adunarea generală a oamenilor muncii din fabrică, ce s-a întrunit recent. In cadrul lucrărilor, deși au fost pomenite unele dificultăți o­­biective, s-a insistat în special asu­pra factorilor subiectivi. S-a vorbit despre disciplina în muncă și cea tehnologică, despre durata și ca­litatea reparațiilor, despre exploa­tarea și întreținerea utilajelor și tiparelor. Este bine că s-a proce­dat astfel, fiindcă atenția a fost concen­tzată asupra deficiențelor a căror înlăturare stă în posibilitățile colectivului. Aceste carențe nu pot, însă, ex­plica decît în mică măsură situa­ția necorespunzătoare a realizării planului. Să luăm, de pildă, un aspect major al disciplinei: pre­zența la programul de lucru. Atra­ge atenția în această privință nu­mărul ridicat de absențe nemotiva­te, care însumează în primul se­mestru aproape 6000 de ore-om. Este o cifră ce nu poate fi trecută ușor cu vederea. Insă, dacă anali­zăm contribuția secțiilor la acest total, constatăm că secțiile I și II însumează peste 4 700 de ore-om, pe cînd serviciul mecanic șef și balastiera — mai puțin de 400 de ore-om. Adică, secțiile care s-au evidențiat în activitate au avut de 12 ori mai multe absențe decît cele ce au fost criticate pentru activi­tate slabă (balastiera nu a produs decît 30% din cantitatea de agre­gate prevăzută în plan) ! Cauza principală a deficiențelor trebuie căutată însă în altă parte. Ea se află... lingă întreprindere, pe malul rîului Buzău, unde utilaje moderne pentru extragerea balas­tului stau încremenite, condamna­te la inactivitate pînă la degajarea lor din mîlul adus de o recentă viitură. Traian AAUSTACESCU (Continuare în pag. a 3-a) Veriga cea mai slabă Tocmai cînd crezi că ai luat toate pre­cauțiile, că ai făcut tot ce trebuie ca lu­­crurile să meargă bine, te poți împie­dica de ceva și ajungi în impas. Un sa­lariat de la aprovi­zionare care a rătă­cit comanda de a­­gregate și și-a adus aminte de ea abia cînd stocul s-a epui­zat. Un administrator de cantină care, dînd oamenilor masă proastă, a determi­nat o parte din ei să plece și să te lase baltă. Un macaragiu care la țeafă s-a îm­bătat și n-a mai dat două zile pe la șan­tier. Nici un lanț nu e mai solid decît cea mai slabă dintre za­lele sale. Cum să afli care e acea verigă ? Greu de spus. Poate aceea pe care ai știut-o că nu-i chiar în re­gulă,­ dar ți-ai zis că, neavînd alta, mergi la noroc cu ea. Poa­te aceea pe care n-ai controlat-o dacă să țină cu cît o în­o carci. Poate aceea care la-nceput era solidă ca toate ce­lelalte, dar apoi, în CONTRA contact cu cine știe ce mediu agresiv, a ruginit. Niciodată n-ai să poți cuprinde tot și în fiecare moment. Dar ți-e mai ușor să vezi cînd prevezi. Prevederea înseamnă sâ clădești în așa fel angrenajul produc­ției, încît din elemen­te de rezistență bine alese, care sâ se sprijine unele pe al­tele și fiecare pe an­samblul întreg, să al­cătuiești cadrul în care restul, piesele secun­dare, să se integreze fără putința de a se desprinde. Lanțul va deveni o rețea, ve­riga va deveni un ochi asigurat din mai multe părți. e o astfel de rețea autoportantă și autoprotectoare. Cînd se rupe un ochi, sis­temul nu se destra­mă , cel mult o slă­bire a tensiunii arată unde s-a produs de­fectul — și, o dată localizat, poți inter­veni încă în timp util Este unul din atri­butele muncii și răs­punderii colective. Emil STERESCL I

Next