Constructorul, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 48-52)
1972-12-02 / nr. 48
Pe zi ce trece, pe șantierul noii fabrici de zahăr de la Roman, formațiile de la Trustul de construcții industriale-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej părăsesc tot mai mult „scena". Clădirile sunt preluate de montorii și instalatorii de la T.M.U.C.-București, T.I.M.Iași, de formații ale T.L.L. și T.I.L.I.-București, ale uzinelor „Vulcan". Deocamdată în condiții mai grele, din lipsa spațiilor închise și a surselor de căldură, subantreprizele de specialitate își sporesc eforturile pentru echiparea noii fabrici, care urmează să-și înceapă activitatea o dată cu recolta de sfeclă de zahăr din toamna viitoare, în fotografie , aspect de la montarea cuptoarelor secției de var. PROLETAR! DIM TOATE TARILE, UNIȚI-VA ! Bilanț de oameni gospodari 1++ t Cum era și firesc, unul din principalele angajamente pe baza căruia oamenii muncii de la Trustul de construcții industriale — Pitești des.,fășoara întrecerea socialistă în cinstea zilei de 30 Decembrie se referă, la reducerea consumurilor specifice, economisirea materialelor. Bilanțul pe 10 luni, recent încheiat, consemneazănu numai îndeplinirea, ci și depăși [UNK]«rea considerabilă a angajamentului." Lupta hotărîtă împotriva risipei,"' complexul de măsuri tehnice și organizatorice pentru buna manipulare,” depozitare și conservare a materialelor, schimbarea unor soluții din proiecte, centralizarea unor operații in baza de producție, utilizarea deșeurilor de metal in confecționarea piese mărunte au avut ca rezultati economii ce însumează 1000 mc de h . cherestea, 70 mc de plăci fibrolemnoase, 60 tone de tablă zincată, 1800 tone de oțel-beton, mii de tone de ciment ș.a. A Această ultimă lună cumulează ponderea principală a sarcinilor de punere în funcțiune din 1972 Ultima lună a anului găsește constructorii de pe șantierele noilor obiective productive într-o însuflețită întrecere socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor pe 1972, pentru întîmpinarea cu noi succese a apropiatei aniversări a Republicii. Sarcinile de maximă însemnătate trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., polarizează eforturile oamenilor muncii de pe șantiere spre urgentarea lucrărilor la capacitățile industriale și agrozootehnice cu scadență pînă la finele anului. Așa cum evidenția secretarul general al partidului, pe seama noilor capacități care urmează să fie date în funcțiune se va realiza, în 1973, o producție de 22 miliarde de lei. Aceasta înseamnă mai mult de 5 procente din nivelul maxim al producției globale industriale planificate pe anul viitor . In pofida condițiilor neprielnice, constructorii, atmosferice montorii, instalatorii din cadrul unităților de execuție ale Ministerului Construcțiilor Industriale depun lăudabile eforturi pentru a aduce noile investiții la startul intrării lor în producție. Pînă la 20 noiembrie au fost racordate la circuitul economiei naționale 231 de capacități industriale și agrozootehnice din planul M.C. Ind. — multe dintre acestea înainte de termen. Judecată prin prisma sarcinilor ce mai sînt de îndeplinit pînă la sfîrșitul anului, luna decembrie se anunță deosebit de grea. în aceste ultime săptămîni din 1972, unitățile de execuție ale M.C. Ind. mai au depus în funcțiune, în industrie și agricultură, încă 244 de capacități și obiective (inclusiv cele restante din perioadele anterioare). Unele dintre acestea sunt pe punctul de a fi prezentate la recepție, la altele însă mai sunt de executat montaje, finisaje, mai sunt de pus la punct utilitățile necesare intrării lor în funcțiune. Din păcate, ritmul activității, corelarea eforturilor factorilor care iau parte la realizarea acestor investiții nu se situează peste tot la nivelul necesităților. Așa se face că la unele trusturi de construcții industriale — de la Constanța, Timișoara, Pitești, Cluj, Brașov, București — cadența punerilor în funcțiune se menține cu mult sub nivelul prescris în planurile operative. Trezește îngrijorare, îndeosebi, situația celor 54 de capacități ale M.A.I.A.A., din care nu mai puțin de 30 figurează în planul întreprinderii de construcții agrozootehnice-București. Rezolvarea acestui vîrf, determinat și de o defecțiune — pe drept cuvînt criticată la Plenara C.C. al P.C.R. — în eșalonarea pe trimestre a punerilor în funcțiune, a fost abordată din vreme de către conducerea ministerului, prin măsuri menite să contribuie la depășirea dificultăților create de întirzierile în predarea proiectelor, în livrarea unor materiale de construcții și îndeosebi a utilajelor tehnologice. După cum ne-a relatat ing. Radu BRIESE, director general al Direcției generale de coordonare lucrărilor din M.C. Ind., au fost a efectuate amănunțit analize ale stadiilor atinse la fiecare obiectiv în parte ; cadre de conducere din D.G.C.L. și de la trusturi au primit sarcini concrete de a urmări și răspunde de îndeplinirea întocmai a programului de punere în funcțiune. Atenția prioritară ele se acordă acestor obiective rezultă și din concentrarea forței de muncă necesară realizării lor, din strădaniile ce se depun pentru a asigura — cu aportul D.G.A.D. și C.P.I.B. — cantitățile de materiale trebuincioase (îndeosebi cabluri, tablouri electrice și alte aparataje), din atitudinea activă în strângerea colaborării cu beneficiarii, proiectanții și furnizorii de utilaje. Mai mult ca oricînd, în această etapă decisivă pentru îndeplinirea planului de punere în funcțiune, pîrghia principală trebuie să o constituie tocmai această cooperare a factorilor ce concură la realizarea investițiilor. Inutile vor fi strădaniile constructorilor, dacă beneficiarii nu se vor alinia la efortul lor, asigurîndu-le utilajele și echipamentele, dacă nu vor crea condițiile tehnologice organizatorice și de aprovizionare necesare efectuării probelor, dacă nu vor asigura efectivele calificate, dinainte pregătite, care să preia noile capacități. „în acest sens — ne spunea interlocutorul nostru — ne face plăcere să menționăm buna colaborare a constructorilor cu beneficiarul, în vederea punerii în funcțiune la termen a noilor obiective — colaborare statornicită la fabrica «Ceramica» — Jimbolia, Uzina de fibre sintetice — Iași, Combinatul chimic —Făgăraș ș.a. Sînt, pe de altă parte, și cazuri cînd constructorii nu urmăresc cu stăruință finalizarea unor obiective prin urgentarea lucrărilor mărunte, a remedierilor și completărilor, iar atunci cînd le-au terminat, nu insistă pe lîngă beneficiari să întocmească formele legale spre a putea fi puse în funcțiune. Ne gîndim la T.C.I. — București (în cazul lucrărilor de la Măgurele), T.C.I. — Constanța, (căminele muncitorești pentru Uzina de alumină — Tul- Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 4-a) UN EXAMEN CARE NU ADMITE RESTANTE! Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetui Uniunii sindicatelor din constructii si industria materialelor de construcții ANGAJAMENTELE Întrecere 1947/1972 DEVIN FAPTE .............ii.....—iriTmi irmiiiimtirrri---------------------------------------------------------------------- Cu planul anual îndeplinit , ing. Em. Mihailovici, directorul întreprinderii de prefabricate Roman, ne comunică telegrafic: „Desfășurînd larg întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, colectivul nostru și-a îndeplinit, la 25 noiembrie, planul pe 1972 la producția globală și marfă. Pînă la finele anului vom realiza suplimentar o producție de 13,5 milioane de lei, concretizată mult pentru în: 1500 mc de panouri locuințe, 650 mc de stîlpi LEA, 9 km (în echivalent 600 mm diametru) de tuburi de presiune din beton precomprimat, 30 tone de confecții metalice ș.a.“ • încă la 22 noiembrie, colectivul întreprinderii pentru exploatarea și prelucrarea materialelor nemetalifere-Vălenii de Munte înregistra depășirea sarcinilor anuale cu 46 mii de lei la producția globală, 35 mii de lei la producția marfă, 54 de tone la producția fizică și 191 lei / salariat la productivitatea muncii Rezultatele deosebite obținute în întrecerea socialistă vor permite vrednicului colectiv din Vălenii de MuNPITEȘTI. Realizindu-și cu 20 de zile înainte de termen sarcinile de plan pe 11 luni la producția globală, colectivul Institutului de proiectări Argeș a raportat, la finele lunii noiembrie, realizarea de lucrări de proiectare peste plan estimate valoric la circa un milion de lei. Productivitatea muncii pe salariat a crescut, față de prevederi, cu peste 4000 de lei. (Grigore VARABIESCU) TIRGU JIU. Șantierul nr.1 al I.J.C.M.-Gorj a dat în folosință locuitorilor municipiului, de la începutul anului, 750 de apartamente. Ele se adaugă celor peste 4500 de locuințe construite în ultimii ani, în zonele 8 Mai și 9 Mai. (Zamfir PODARIȚĂ) CUGIR. Grupul școlar al Uzinelor mecanice Gasir a primit în folosință o clădire în care sunt amenajate o spălătorie mecanică, ateliere de croitorie și cizmărie, frizerie, cabinet medical, depozite de alimente pentru cantină ș.a. In ultima etapă a lucrărilor s-au evidențiat aici formația de caloriferiști în frunte cu Aurel Sîrbu, cea de zugravi a lui Elena Oancea, mozaicarii lui Ilie Stanciu. Echipa de instalatori sanitariști pe care eu personal o conduc a trecut cu bine examenul într-o nouă specialitate: montarea utilajelor spălătoriei. (Valentin CÎRSTOIU) IAȘI. De la începutul anului, Trustul de construcții județene a primit: 6 excavatoare de 0,4— 0,6 mc, 3 macarale-turn de 5,5 tone, 3 automacarale, 3 agregatele să raporteze, la cea de a XXV-a aniversare a Republicii, realizarea în proporție de 116 °/o a planului pe 1972 la producția globală și marfă și de 113% la productivitatea muncii, fapt ce va constitui o însemnată opțiune pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. • Colectivul sectorului de producție industrială al Trustului de construcții și montaje siderurgice- Galați, care și-a realizat cu 50 de zile mai devreme programul anual de lucrări la activitatea secundarindustrială, depășind cu 6% indicele planificat al productivității munci, continuă cu intensitate întrecerea socialistă. După cum ne informează inginerul-șef adjunct ing. Radu Caplan, se apreciază că sarcinile pe 1972 vor fi depășite cu o producție în valoare de circa 6,5 milioane de lei, livrîndu-se în devans, șantierelor de pe platforma Combinatului siderurgic Galați, 4200 mc de prefabricate din beton armat și simplu, 500 tone de construcții și confecții metalice, 94 000 mc de oxigen de tencuit cu cite două pistoane, 14 autobasculante SR 116, 10 transformatoare de sudură. în același timp, au fost executate prin autodotare, în atelierele trustului, un set de cofraje plane metalice universale cu instalații de încălzire, 20 de bene tip papuc, 10 centainere pentru betoane, 2 de bitum, un ciur rotativ topitoare pentru nisip, un transportor cu bandă ș.a. (Lazăr BENEȘ). Probe, recepții, puneri în funcțiune Fiecare săptămînă mărește lista obiectivelor productive în execuția Ministerului Construcțiilor Industriale, care ajung în etapa premergătoare racordării la circuitul economiei naționale. Au fost încheiate lucrările la noile capacități de producere a sodei caustice electrolitice — la Uzina de sodă Govora — și a sodei caustice calcinate — la Combinatul chimic — Rimnicu Vîlcea (T.C.I.-Pitești); la Lehliu a fost pusă în funcțiune secția de tricotaje a întreprinderii „Crinul“ (T.C.I.-București), în cadrul probelor tehnologice, la fabrica de plăci aglomerate din puzderie de cînepă de la Sînnicolau Mare au fost obținute primele cantități de produse (T.C.I.Timișoara). la Constanța a fost predată către T.M.B. stația de reparații pentru utilaje de construcții (T.C.I. Constanța). In cadrul investițiilor din agricultură au fost prezentate la recepție complexul de vaci de la Segarcea (T.C.I.-Craiova), cel de la Dragalina, îngrășătoria de taurine de la Zimnicele, centrul de răsaduri de la Hanu-Conache (C.S.C.A. — București). Din relatările corespondenților învățămintul bucureștean împlinește 75 de ani în decembrie 1897, după mai bine de o jumătate de secol de încercări neizbutite, a fost înființată la București Școala națională de arhitectură, cu 40 studenți înscriși și 8 profesori. Inaugurarea învățămîntului de stat în arhitectură încerca, punând capăt meșteșugului intuitiv autohton și prezenței profesioniștilor străini, să deschidă un cîmp nou de afirmare a ființei naționale. Primii ani de existență au însemnat o perioadă nu numai de organizare și adaptare a procesului de învățămînt la condițiile țării, ci și de clarificare a unor poziții teoretice. Dar dacă problema relației dintre arhitectură și celelalte arte și științe a fost rezolvată prin retragerea școlii de arhitectură din cadrul învățământului de arte frumoase și crearea unei instituții de sine stătătoare, în schimb dualitatea dintre tendința de conturare unei arhitecturi românești și cea a supusă canoanelor străine, de natură eclectică, a continuat sub altă formă și după primul război mondial, în deceniul al treilea. Școala de arhitectură cunoaște urmările binevenite ale unei restructurări a programei de învățămînt, care include discipline noi — construcțiile metalice și de beton armat, lucrările edilitare, urbanismul, istoria arhitecturii românești — predata de personalități cu pregătire profesională deosebită. Complexitatea etapei s-a remarcat prin citeva inovații de învățămînt (cum ar fi practica studenților în birourile de proiectare sau selecționarea studenților buni în cadrul unor concursuri), prin paralelismul dintre arhitectura amintind de formele tradiționale și cea încercînd formule noi, prin ponderea mai mare a anumitor programe în detrimentul altora. Deși mișcarea Bauhaus și CIAM nu au putut trece neobservate, în atelierele de proiectare ale Academiei de arhitectură (denumire primită în 1932) accentul a fost pus în continuare pe teme pompoase pe obiectele unicat. Programele de mare frecvență (locuințe, școli, magazine), dar de întindere mijlocie au fost aproape cu desăvârșire evitate, deși în producție ele începuseră să se afirme. Deceniul al cincilea (mai precis, perioada 1938—1952) a fost caracterizat prin repetate reorganizări ale școlii, încadrată fie între facultățile Institutului politehnic, fie între cele ale Institutului de construcții, înființat în 1949. Iar în 1952, o hotărîre a partidului și guvernului cu privire la organizarea activității în arhitectură și construcții a marcat ceea ce poate fi considerat ca al doilea act de naștere al învățămîntului unor în această specialitate, supeExcluzînd etapa imediat urmălector arh. Petre DERER lector arh. Alexandru SANDU de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din București (Continuare in pag. a 2-a) de arhitectură Lucrări ale studenților Institutului „Ion Mincu“ : sus — restaurant pe Postăvarii (proiect de anul III, în cadrul temelor contractate cu beneficiari externi); jos complex cultural pentru centrul orașului Deva (proiect da diplomă). .....uimii ..... f în cadrul etapei a doua de construcție a termocentralei de la Rogojelu, întreprinderea „Energoconstrucția" execută cel de-al 2-lea coș de fum de 220 m înălțime, în fotografie , muncitorii Vasile Bărbulescu și Gheorghe Feghede, la tabloul electric general de alimentare a instalațiilor de glisare. (Foto: Valentin RÎMARU) I In pag. a 3-a: HOTARIRILE PLENAREI C.C. AL P.C.R.PROGRAMUL NOSTRU DE ACȚIUNE (Anchetă în rondurile unor lucrători de pe șantiere și din fabrici de materiale de construcții 43 (1194) Anul X* ■ «mbdo . 2 decembrie] 6 panfel 25 . Redacția și administrația i București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Construcția noului microraion 6 Tîrgoviște al municipiului cunoaște în acest sezon o intensitate deosebită. Se deschid fronturi noi de lucru, se aplică tehnologii moderne de execuție: panouri mari de prefabricate, blocuri cu diafragme în cofraje metalice plane turnate universale și cu planșee prefabricate. Nu de mult a început glisarea blocului 40, cu P + 10 nivele (88 de apartamente), la care o dată cu ridicarea pereților se montează planșeele și tîmplăria și se aplică placajul Bratca pe fațadele exterioare (încălzirea de protecție făcîndu-se cu instalație de abur și inele de gaz). Și în microraionul 8 s-a intensificat ritmul lucrărilor. S-a încheiat glisarea celui de-al doilea bloc cu P + 4 nivele ; zilele acestea s-a recepționat blocul 9, cu 6 nivele, avînd fațadele cu cărămidă de placaj. Și totuși, rămînerile în urmă se recuperează prea lent; deficiențele în organizarea activi- RITMURI NOI — dar întârzierile se recuperează greu tății șantierelor și în coordonarea la nivel de întreprindere apasă greu în rezultatele muncii de zi cu zi. Macaralele de montaj din microraionul 6 lucrează la jumătate din capacitate, fiindcă nu au panouri și planșee; poligonul de prefabricate nu livrează panouri, deoarece stația de preparare nu livrează rățile de beton necesare, canulipsindu-i agregatele , iar balastiera nu trimite agregate, din lipsă de mașini. La unele puncte de lucru ale șantierului 2 (liceul cu 16 săli de clasă, cantina, tipografia) nu s-a extins schimbul, datorită insuficienței forței de muncă — dar muncitorii aduși din afara județului nu au găsit frontul de lucru pregătit și au plecat. Pentru a înlătura aceste greutăți, conducerea întreprinderii a luat, în ultima vreme, măsuri de organizare a unui control centralizat pe probleme și membri din colectiv, care urmăresc execuția pînă la finalizare ; în fiecare seară se analizează rezultatele și se trasează sarcini pentru a doua zi. S-au și obținut primele rezultate parțiale, în ce privește stabilizarea efectivelor de la o zi la alta, lansarea din vremea comenzilor ferme de betoane pe schimburi, prelungirea schimburilor pe finisaje. (I. NICOLAESCU. corespondent) „Aș fi preferat sancțiunea...“ Tot iscodindu-l, l-am silit să-și deschidă sufletul și să-mi destăinuiască pricina supărării. „Într-adevăr, astăzi dimineață am avut o inspecție și am fost găsit în neregulă. Pe cinstite, aș fi meritat o sancțiune. Am fost însă cruțat — și asta parcă m-a mîhnit cel mai mult. Ca să mă înțelegeți, o să iau pățania de la capăt. Cît am fost să descurc niște treburi la balastieră, a picat la lotul pe care-l conduc un personaj mai sus-pus. Acum, știți cum stau lucrurile în construcții. Cînd e să caute, «ochiul» inspecției are ce “vedea și încondeia, mai cu seamă după ploile astea care au zut cu nemiluita, cănoroi — că nu mai prididești și tot repari drumurile măcinate de șenilele tractoarelor și ale buldozerelor , mai niște cărămizi sparte sau un panou scăpat într-o băltoacă, mai o podină fără balustradă... Într-un ceas cît a durat rațta făcută pe șantier, ne-a găsit atîtea hibe dintr-astea că umpluse aproape patru file de proces-verbal. Cînd m-am întors, tocmai mă așteptau să iau cunoștință de ele și să-mi primesc cuvenita porfie de mustrări. Dar, surpriză , personajul , sus-pus care-mi vizitase șantierul, nu era altul decît un vechi și fost bun prieten. Vechi — fiindcă, cu mulți ani în urmă, am lucrat împreună ca șefi de brigadă, am fost colegi apoi de «seral», iar de facultate. Fost — fiindcă diploma de ne-a înstrăinat inginer unul de celălalt. Eu m-am întors de unde plecasem, pe cînd el a căutat și a un post bun, «prins» Nu-i pizmuiesc și nici nu gîndesc că treaba pe care o face el, acolo unde se află, n-ar fi utilă sau nu ar comporta răspundere. Dar vorba aia, fiecare cu zodia lui. Cînd am rămas singuri, am încercat să înnodăm amintiri, sä discutăm, ca pe timpuri. Și parcă nu ne-am regăsit. Ce puteam să-i spun eu interesant lui, tocmai lui care știa atîtea, care venea de la centru ? L-am simțit cum își plimba privirile pe cizmele mele pline de noroi, pe scurta mea îmblănită care, pe lingă vestmintele lui, părea și mai ponosită. Știam dinainte ce avea să urmeze: «Cunosc un post bun și pot să te ajut...» La refuzul meu, tot ca de obicei, m-a făcut căpoș și mi-a lăsat numărul său de telefon de la birou, convins că n-o să mă folosesc niciodată de el . nu. La plecare, prietenare ..venise în inspecție m a pe umăr și a bătut rupt procesul-verbal. Gestul acesta m-a durut , cu alte cuvinte, «pentru că te cunosc, te-am iertat». Nu fac pe fariseul, dar aș fi preferat sancțiunea..." Emil STERESCU