Constructorul, decembrie 1972 (Anul 24, nr. 48-52)

1972-12-02 / nr. 48

Pe zi ce trece, pe șantierul noii fabrici de zahăr de la Roman, formațiile de la Trustul de construcții industriale-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej pă­răsesc tot mai mult „scena". Clădirile sunt preluate de montorii și instalatorii de la T.M.U.C.-București, T.I.M.­Iași, de formații ale T.L.L. și T.I.L.I.-București, ale uzinelor „Vulcan". Deocamdată în condiții mai grele, din lipsa spațiilor închise și a surselor de căldură, subantreprizele de specialitate își sporesc efor­turile pentru echiparea noii fabrici, care urmează să-și înceapă activitatea o dată cu recolta de sfeclă de zahăr din toamna viitoare, în fotografie , aspect de la montarea cuptoarelor secției de var. PROLETAR! DIM TOATE TARILE, UNIȚI-VA ! Bilanț de oameni gospodari 1++ t Cum era și firesc, unul din prin­cipalele angajamente pe baza căruia­­ oamenii muncii de la Trustul de­­ construcții industriale — Pitești des­.,­fășoara întrecerea socialistă în cin­­­­stea zilei de 30 Decembrie se referă­, la reducerea consumurilor specifice, economisirea materialelor. Bilanțul pe­ 10 luni, recent încheiat, consemnează­­nu numai îndeplinirea, ci și depăși­ [UNK]«­rea considerabilă a angajamentului." Lupta hotărîtă împotriva risipei,"' complexul de măsuri tehnice și or­­­­ganizatorice pentru buna manipulare,”­­ depozitare și conservare a materiale­­­­lor, schimbarea unor soluții din pro­­­­iecte, centralizarea unor operații in­­ baza de producție, utilizarea deșe­­­urilor de metal in confecționarea piese mărunte au avut ca rezultat­­i economii ce însumează 1000 mc de h . cherestea, 70 mc de plăci fibrolem­­­­­­noase, 60 tone de tablă zincată,­­ 1800 tone de oțel-beton, mii de tone­­­­ de ciment ș.a. A Această ultimă lună cumulează ponderea principală a sarcinilor de punere în funcțiune din 1972 Ultima lună a anului găsește constructorii de pe șantierele noilor obiective productive într-o însuflețită întrecere socialistă pentru îndeplini­rea sarcinilor pe 1972, pentru întîmpinarea cu noi succese a apropiatei ani­versări a Republicii. Sarcinile de maximă însemnătate trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., polari­zează eforturile­ oamenilor muncii de pe șantiere spre urgentarea lucrărilor la capacitățile industriale și agrozootehnice cu scadență pînă la finele anu­lui. Așa cum evidenția secretarul general al partidului, pe seama noilor capacități care urmează să fie date în funcțiune se va realiza, în 1973, o producție de 22 miliarde de lei. Aceasta înseamnă mai mult de 5 pro­cente din nivelul maxim al producției globale industriale planificate pe anul viitor . In pofida condițiilor neprielnice, constructorii, atmosferice montorii, instalatorii din cadrul unităților de execuție ale Ministerului Construc­țiilor Industriale depun lăudabile e­­forturi pentru a aduce noile investi­ții la startul intrării lor în produc­ție. Pînă la 20 noiembrie au fost ra­cordate la circuitul economiei națio­nale 231 de capacități industriale și agrozootehnice din planul M.C. Ind. — multe dintre acestea înainte de termen. Judecată prin prisma sarci­nilor ce mai sînt de îndeplinit pînă la sfîrșitul anului, luna decembrie se anunță deosebit de grea. în aces­te ultime săptămîni din 1972, unită­țile de execuție ale M.C. Ind. mai au de­pus în funcțiune, în industrie și agricultură, încă 244 de capacități și obiective (inclusiv cele restante din perioadele anterioare). Unele dintre acestea sunt pe punctul de a fi prezentate la recepție, la altele însă mai sunt de executat montaje, finisaje, mai sunt de pus la punct utilitățile necesare intrării lor în funcțiune. Din păcate, ritmul acti­vității, corelarea eforturilor factori­lor care iau parte la realizarea a­­cestor investiții nu se situează peste tot la nivelul necesităților. Așa se face că la unele trusturi de con­strucții industriale — de la Con­stanța, Timișoara, Pitești, Cluj, Bra­șov, București — cadența punerilor în funcțiune se menține cu mult sub nivelul prescris în pla­nurile operative. Trezește îngri­jorare, îndeosebi, situația celor 54 de capacități ale M.A.I.A.A., din care nu mai puțin de 30 figurează în planul între­prinderii de construcții agrozoo­­tehnice-București. Rezolvarea acestui vîrf, determi­nat și de o defecțiune — pe drept cuvînt criticată la Plenara C.C. al P.C.R. — în eșalonarea pe trimes­tre a punerilor în funcțiune, a fost abordată din vreme de către con­ducerea ministerului, prin măsuri menite să contribuie la depășirea dificultăților create de întirzierile în predarea proiectelor, în livra­rea unor materiale de construcții și îndeosebi a utilajelor tehnolo­gice. După cum ne-a relatat ing. Radu BRIESE, director general al Di­recției generale de coordonare lucrărilor din M.C. Ind., au fost a efectuate amănunțit analize ale stadiilor atinse la fiecare obiectiv în parte ; cadre de conducere din D.G.C.L. și de la trusturi au primit sarcini concrete de a urmări și răspunde de îndeplinirea întocmai a programului de punere în func­țiune. Atenția prioritară ele se a­­cordă acestor obiective rezultă și din concentrarea forței de muncă necesară realizării lor, din străda­niile ce se depun pentru a asigu­ra — cu aportul D.G.A.D. și C.P.I.B. — cantitățile de materiale trebuincioase (îndeosebi cabluri, tablouri electrice și alte aparata­­je), din atitudinea activă în strân­gerea colaborării cu beneficiarii, pro­iectanții și furnizorii de utilaje. Mai mult ca oricînd, în această etapă decisivă pentru îndeplini­rea planului de punere în funcțiu­ne, pîrghia principală trebuie să­ o constituie tocmai această coope­rare a factorilor ce concură la rea­lizarea investițiilor. Inutile vor fi strădaniile constructorilor, dacă be­neficiarii nu se vor alinia la efor­tul lor, asigurîndu-le utilajele și echipamentele, dacă nu vor crea condițiile tehnologice organizatorice și de aprovizionare necesare efec­tuării probelor, dacă nu vor asi­gura efectivele calificate, dinainte pregătite, care să preia noile capa­cități. „în acest sens — ne spunea in­terlocutorul nostru — ne face plă­cere să menționăm buna colabora­re a constructorilor cu beneficia­rul, în vederea punerii în funcțiu­ne la termen a noilor obiective — colaborare statornicită la fabrica «Ceramica» — Jimbolia, Uzina de fibre sintetice — Iași, Combinatul chimic —Făgăraș ș.a. Sînt, pe de altă parte, și cazuri cînd construc­torii nu urmăresc cu stăruință fi­nalizarea unor obiective prin ur­gentarea lucrărilor mărunte, a re­medierilor și completărilor, iar a­­tunci cînd le-au terminat, nu in­sistă pe lîngă beneficiari să întoc­mească formele legale spre a pu­tea fi puse în funcțiune. Ne gîndim la T.C.I. — București (în cazul lu­crărilor de la Măgurele), T.C.I. — Constanța, (căminele muncitorești pentru Uzina de alumină — Tul- Aurel ZELINSCHI (Continuare în pag. a 4-a) UN EXAMEN CARE NU ADMITE RESTANTE! Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetui Uniunii sindicatelor din construct­ii si industria materialelor de construcții ANGAJAMENTELE Întrecere 1947/1972 DEVIN FAPTE .............ii.....—iriTmi­ irmiiiimtirrri----------------------------------------------------------------------­ Cu planul anual îndeplinit , ing. Em. Mihailovici, directo­rul întreprinderii de prefabricate­ Roman, ne comunică telegrafic: „Desfășurînd larg întrecerea so­cialistă în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, colectivul nostru și-a îndeplinit, la 25 noiem­brie, planul pe 1972 la producția globală și marfă. Pînă la finele a­­nului vom realiza suplimentar o producție de 13,5 milioane de lei, concretizată mult pentru în: 1500 mc de panouri locuințe, 650 mc de stîlpi LEA, 9 km (în echivalent 600 mm diametru) de tuburi de pre­siune din beton precomprimat, 30 tone de confecții metalice ș.a.“ • încă la 22 noiembrie, colectivul întreprinderii pentru exploatarea și prelucrarea materialelor nemeta­­li­fere-Vălenii de Munte înregistra depășirea sarcinilor anuale cu 46 mii de lei la producția globală, 35 mii de lei la producția marfă, 54 de tone la producția fizică și 191 lei / sala­riat la productivitatea muncii Re­zultatele deosebite obținute în între­cerea socialistă vor permite vred­nicului colectiv din Vălenii de MuN­PITEȘTI. Realizindu-și cu 20 de zile înainte de termen sarcinile de plan pe 11 luni la producția globală, colectivul Institutului de proiectări­ Argeș a raportat, la finele lunii noiembrie, realizarea de lucrări de proiectare peste plan estimate va­loric la circa un milion de lei. Pro­ductivitatea muncii pe salariat a crescut, față de prevederi, cu peste 4000 de lei. (Grigore VARABIESCU) TIRGU JIU. Șantierul nr.1 al I.J.C.M.-Gorj a dat în folosință locuitorilor municipiului, de la în­ceputul anului, 750 de apartamente. Ele se adaugă celor peste 4500 de locuințe construite în ultimii ani, în zonele 8 Mai și 9 Mai. (Zamfir PODARIȚĂ) CUGIR. Grupul școlar al Uzine­lor mecanice­ Gasir a primit în fo­losință o­­ clădire în care sunt ame­najate o spălătorie mecanică, ate­liere de croitorie și cizmărie, fri­zerie, cabinet medical, depozite de alimente pentru cantină ș.a. In ul­tima etapă a lucrărilor s-au eviden­țiat aici formația de caloriferiști în frunte cu Aurel Sîrbu, cea de zu­­gravi a lui Elena Oancea, mozai­carii lui Ilie Stanciu. Echipa de in­stalatori sanitariști pe care eu per­sonal o conduc a trecut cu bine exa­menul într-o nouă specialitate: montarea utilajelor spălătoriei. (Valentin CÎRSTOIU) IAȘI. De la începutul anului, Trustul de construcții județene a primit: 6 excavatoare de 0,4— 0,6 mc, 3 macarale-turn de 5,5 tone, 3 automacarale, 3 agregate­le să raporteze, la cea de a XXV-a aniversare a Republicii, realizarea în proporție de 116 °/o a planului pe 1972 la producția globală și marfă și de 113%­ la productivitatea muncii, fapt ce va constitui o însemnată opțiune pentru îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen. • Colectivul sectorului de pro­ducție industrială al Trustului de construcții și montaje siderurgice- Galați, care și-a realizat cu 50 de zile mai­ devreme programul anual de lucrări la activitatea secundar­­industrială, depășind cu 6%­ indi­cele planificat al productivității munci, continuă cu intensitate în­trecerea socialistă. După cum ne informează inginerul-șef­­ adjunct ing. Radu Caplan, se­­ apreciază că sarcinile pe 1972 vor fi depășite cu o producție în valoare de circa 6,5 milioane de lei, livrîndu-se în de­­vans, șantierelor de pe platforma Combinatului siderurgic­ Galați, 4200 mc de prefabricate din beton armat și simplu, 500 tone de con­strucții și confecții metalice, 94 000 mc de oxigen­ de tencuit cu cite două pistoane, 14 autobasculante SR 116, 10 trans­formatoare de sudură. în același timp, au fost executate prin auto­­dotare, în atelierele trustului, un set de cofraje plane metalice uni­versale cu instalații de încălzire, 20 de bene tip papuc, 10 centai­­nere pentru betoane, 2 de bitum, un ciur rotativ topitoare pentru nisip, un transportor cu bandă ș.a. (Lazăr BENEȘ). Probe, recepții, puneri în funcțiune Fiecare săptămînă mărește lista obiectivelor productive în execu­ția Ministerului Construcțiilor In­dustriale, care ajung în etapa pre­­­mergătoare racordării la circuitul economiei naționale. Au fost în­cheiate lucrările la noile capaci­tăți de producere a sodei caustice electrolitice — la Uzina de sodă­ Govora — și a sodei caustice calci­nate — la Combinatul chimic — Rimnicu Vîlcea (T.C.I.-Pitești); la Lehliu a fost pusă în funcțiune secția de tricotaje a întreprinderii „Crinul“ (T.C.I.-București), în ca­drul probelor tehnologice, la fabrica de plăci aglomerate din puzderie de cînepă de la Sînnico­­lau Mare au fost obținute primele cantități de produse (T.C.I.­Timi­șoara). la Constanța a fost preda­tă către T.M.B. stația de reparații pentru utilaje de construcții (T.C.I. Constanța). In cadrul investițiilor din agricultură au fost prezenta­te la recepție complexul de vaci de la Segarcea (T.C.I.-Craiova), cel de la Dragalina, îngrășătoria de taurine de la Zimnicele, centrul de răsaduri de la Hanu-Conache (C.S.C.A. — București). Din relatările corespondenților învățăm­in­tul bucureștean împlinește 75 de ani în decembrie 1897, după mai bine de o jumătate de secol de încercări neizbutite, a fost în­ființată la București Școala na­țională de arhitectură, cu 40 studenți înscriși și 8 profesori. Inaugurarea învățămîntului de stat în arhitectură încerca, pu­nând capăt meșteșugului intuitiv autohton și prezenței profesioniș­tilor străini, să deschidă un cîmp nou de afirmare a ființei na­ționale. Primii ani de existență au în­semnat o perioadă nu numai de organizare și adaptare a proce­sului de învățămînt la condițiile țării, ci și de clarificare a unor poziții teoretice. Dar dacă pro­blema relației dintre arhitectură și celelalte arte și științe a fost rezolvată prin retragerea școlii de arhitectură din cadrul învăță­­mântului de arte frumoase și crearea unei instituții de sine stătătoare, în schimb dualitatea dintre tendința de conturare unei arhitecturi românești și cea a supusă canoanelor străine, de natură eclectică, a continuat sub altă formă și după primul război mondial, în deceniul al treilea. Școala de arhitectură cunoaște urmările bi­nevenite ale unei restructurări a programei de învățămînt, care include discipline noi — construc­țiile metalice și de beton armat, lucrările edilitare, urbanismul, istoria arhitecturii românești — predata de personalități cu pre­gătire profesională deosebită. Complexitatea etapei s-a remarcat prin citeva inovații de învățămînt (cum ar fi practica studenților în birourile de proiectare sau selec­ționarea studenților buni în ca­drul unor concursuri), prin para­lelismul dintre arhitectura amin­tind de formele tradiționale și cea încercînd formule noi, prin pon­derea mai mare a anumitor pro­grame în detrimentul altora. Deși mișcarea Bauhaus și CIAM nu au putut trece neobservate, în atelie­rele de proiectare ale Academiei de arhitectură (denumire primită în 1932) accentul a fost pus în continuare pe teme pompoase pe obiectele unicat. Programele de mare frecvență (locuințe, școli, magazine), dar de întindere mijlo­cie au fost aproape cu desăvârșire evitate, deși în producție ele în­cepuseră să se afirme. Deceniul al cincilea (mai precis, perioada 1938—1952) a fost carac­terizat prin­ repetate reorganizări ale școlii, încadrată fie între fa­cultățile Institutului politehnic, fie între cele ale Institutului de con­strucții, înființat în 1949. Iar în 1952, o hotărîre a partidului și guvernului cu privire la organiza­rea activității în arhitectură și construcții a marcat ceea ce poate fi considerat ca al doilea act de naștere al învățămîntului unor în această specialitate, supe­Excluzînd etapa imediat urmă­lector arh. Petre DERER lector arh. Alexandru SANDU de la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din București (Continuare in pag. a 2-a) de arhitectură Lucrări ale studenților Institutului „Ion Mincu“ : sus — res­taurant pe Postăvarii (proiect de anul III, în cadrul temelor contrac­tate cu beneficiari externi); jos complex cultural pentru centrul orașului Deva (proiect da­ diplomă). .....uimii ..... f în cadrul etapei a doua de con­strucție a termocentralei de la Ro­­gojelu, întreprinderea „Energocon­­strucția" execută cel de-al 2-lea coș de fum de 220 m înălțime, în foto­grafie , muncitorii Vasile Bărbules­­cu și Gheorghe Feghede, la tabloul electric general de alimentare a in­stalațiilor de glisare. (Foto: Valen­tin RÎMARU) I In pag. a 3-a:­­ HOTARIRILE PLENAREI C.C. AL P.C.R.­­PROGRAMUL NOSTRU DE ACȚIUNE (Anchetă în rondurile unor lucrători de pe șantiere și din fabrici de materiale de construcții 43 (1194) Anul X* ■ «mbd­o . 2 decembrie] 6 panfel 25 . Redacția și administrația i București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 C­onstrucția noului micro­­raion 6 Tîrgoviște al municipiului cunoaște în acest sezon o intensitate deo­sebită. Se deschid fronturi noi de lucru, se aplică tehnolo­gii moderne de execuție: pa­nouri mari de prefabricate, blocuri cu diafragme în cofraje metalice plane turnate uni­versale și cu planșee prefabri­cate. Nu de mult a început gli­sarea blocului 40, cu P + 10 nivele (88 de apartamente), la care o dată cu ridicarea pereți­lor se montează planșeele și tîm­­plăria și se aplică placajul Brat­­ca pe fațadele exterioare (în­călzirea de protecție făcîndu-se cu instalație de abur și inele de gaz). Și în microraionul 8 s-a in­tensificat ritmul lucrărilor. S-a încheiat glisarea celui de-al doilea bloc cu P + 4 nivele ; zilele acestea s-a recepționat blocul 9, cu 6 nivele, avînd fațadele cu cărămidă de placaj. Și totuși, rămînerile în urmă se recuperează prea lent; defi­ciențele în organizarea activi- RITMURI NOI — dar întârzierile se recuperează greu­ tății șantierelor și în coordona­rea la nivel de întreprindere a­­pasă greu în rezultatele muncii de zi cu zi. Macaralele de montaj din microraionul 6 lucrează la ju­mătate din capacitate, fiindcă nu au panouri și planșee; poli­gonul de prefabricate nu livrea­ză panouri, deoarece stația de preparare nu livrează rățile de beton necesare, canu­­lip­­sindu-i agregatele , iar balas­tiera nu trimite agregate, din lipsă de mașini. La unele punc­te de lucru ale șantierului 2 (li­ceul cu 16 săli de clasă, canti­na, tipografia) nu s-a extins schimbul­­, datorită insuficien­ței forței de muncă — dar muncitorii aduși din afara ju­dețului nu au găsit frontul de lucru pregătit și au plecat. Pentru a înlătura aceste greu­tăți, conducerea întreprinderii a luat, în ultima vreme, mă­suri de organizare a unui con­trol centralizat pe probleme și membri din colectiv, care ur­măresc execuția pînă la finali­zare ; în fiecare seară se anali­zează rezultatele și se trasează sarcini pentru a doua zi. S-au și obținut primele rezultate par­țiale, în ce privește stabilizarea efectivelor de la o zi la alta, lansarea din vreme­a comenzi­lor ferme de betoane pe schim­buri, prelungirea schimburilor pe finisaje. (I. NICOLAESCU. corespondent) „Aș fi preferat sancțiunea...“ Tot iscodindu-l, l-am silit să-și des­chidă sufletul și să-mi destăinuiască pricina supărării. „Într-adevăr, astăzi dimineață am­ avut o inspecție și am fost găsit în neregu­lă. Pe cinstite, aș fi meritat o sancțiune. Am fost însă cruțat — și asta parcă m-a mîhnit cel mai mult. Ca să mă înțelegeți, o să iau pățania de la capăt. Cît am fost să descurc niște treburi la balastieră, a pi­cat la lotul pe ca­re-l conduc un per­sonaj mai sus-pus. Acum, știți cum stau lucrurile în construc­ții. Cînd e să caute, «ochiul» inspecției are ce “vedea și în­condeia, mai cu seamă după ploile astea care au zut cu nemiluita, că­noroi — că nu mai­­ prididești și tot re­pari drumurile mă­cinate de șenilele tractoarelor și ale buldozerelor , mai niște cărămizi spar­te sau un panou scăpat într-o băltoa­că, mai o podină fără balustradă... În­­tr-un ceas cît a du­rat rațta făcută pe șantier, ne-a găsit atîtea hibe dintr-as­tea că umpluse ap­roape patru file de proces-verbal. Cînd m-am întors, tocmai mă așteptau să iau cunoștință de ele și să-mi primesc cuve­nita porfie de mus­trări. Dar, surpriză , personajul , sus-pus care-mi vizitase șan­tierul, nu era altul decît un vechi și fost bun prieten. Vechi — fiindcă, cu mulți ani în urmă, am lucrat împreună ca șefi de brigadă, am fost co­legi apoi de «seral», iar de facultate. Fost — fiindcă di­ploma de ne-a înstrăinat inginer unul de celălalt. Eu m-am întors de unde ple­casem, pe cînd el a căutat și a un post bun, «prins» Nu-i pizmuiesc și nici nu gîndesc că treaba pe care o face el, acolo unde se află, n-ar fi utilă sau nu ar comporta răs­pundere. Dar vorba aia, fiecare cu zo­dia lui. Cînd am rămas singuri, am încercat să înnodăm amintiri, sä discutăm, ca pe timpuri. Și parcă nu ne-am regăsit. Ce puteam să-i spun eu interesant lui, toc­mai lui care știa a­­tîtea, care venea de la centru ? L-am simțit cum își plimba privirile pe cizmele mele pline de noroi, pe scurta mea îm­blănită care, pe lin­gă vestmintele lui, părea și mai pono­sită. Știam dinainte ce avea să urmeze: «Cunosc un post bun și pot să te ajut...» La refuzul meu, tot ca de obicei, m-a făcut căpoș și mi-a lăsat numărul său de telefon de la birou, convins că n-o să mă folosesc nici­odată de el . nu. La plecare, priete­nare ..venise în inspecție m­ a pe umăr și a bătut rupt procesul-verbal. Ges­tul acesta m-a du­rut , cu alte cuvinte, «pentru că te cunosc, te-am iertat». Nu fac pe fariseul, dar aș fi preferat sancțiunea..." Emil STERESCU

Next