Constructorul, ianuarie 1973 (Anul 25, nr. 1-4)

1973-01-06 / nr. 1

V. (5 PROLETARI DIN TOATE TABILE, UNITI­VA I Gazeta editata de Ministerul­­ Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de constructii 1 (1199) Anul XXV simbata 6 ianuarie 1973 4 pagini 25 bani Redacția și administrația : București 62, str. Gradina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 „Să pășim in cel de al doilea sfert de veac de Republică, animați de dorința de a face totul pentru sporirea în continuare a avuției naționale, înflorirea economiei, ridicarea bunăstării și gradului de civilizație a vieții întregului popor, pentru ridicarea României pe noi culmi de progres și civilizație.“ (Din cuvintarea tovarășului NICOLAE la ședința jubiliară a Marii Adunări Naționale din 29 decembrie 1972)J 1973- ANUL HOTÄRITOR PENTRU REALIZAREA MAI DEVREME A CINCINALULUI De curînd poporul nostru a sărbă­torit împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, remar­cabila victorie în îndelungata sa lup­tă pentru libertate, democrație și progres social, în perioada istorică relativ scurtă care a trecut de la proclamarea Republicii, România a cunoscut progrese de mare însemnă­tate, s-au schimbat din temelie con­figurația social-economică a țării și viața întregii națiuni. Ramura noastră a adus o contribu­ție de seamă la marele efort construc­tiv făcut de popor. Atașați față de politica partidului, conștienți de răs­punderea pe care o au în dubla lor calitate, de proprietari ai mijloacelor de producție și producători ai bunu­rilor materiale, constructorii, proiec­tanții, lucrătorii din industria mate­rialelor de construcții, muncind cu elan, au participat activ la înfăptu­irea programului de investiții care, în perioada celor 25 de ani, a însu­mat circa 900 miliarde de lei. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu a schițat cu o mare forță de sugestie tabloul aces­tor înfăptuiri, arătînd că »pe pămîn­­tul patriei au fost înălțate mii și mii de fabrici și uzine, combinate și com­plexe industriale moderne, nenumă­rate edificii social-culturale. întreaga țară a fost ridicată la o viață nouă, înfloritoare, s-a realizat o repartizare mai rațională a forțelor de producție pe teritoriu, frumusețile naturale ale peisajului românesc au fost amplifi­cate prin minunatele creații făurite de mina omului — impunătoare edi­ficii industriale moderne, noi cartiere și orașe cu arhitectură luminoasă, mii și mii de sate reclădite aproape in în­tregime.“ înfăptuirea cu succes a programu­lui elaborat de Congresul al X-lea al partidului și Conferința Națională a P.C.R., în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România, polarizează în prezent toate eforturile poporului nostru. Rezulta­tele bune obținute dovedesc că anga­jamentele asumate, privind realizarea cincinalului înainte de termen au în­ceput să prindă viață, și în ramura noastră, multe colective din întreprin­derile industriale, de pe șantierele de construcții, din institutele de proiec­tare și cercetare au înregistrat suc­cese de seamă în cadrul acestor an­gajamente, raportînd cu cîteva zile sau chiar săptămîni­ Înainte de înche­ierea anului 1972, îndeplinirea sarci­nilor de plan, în entuziasta întrecere prilejuită de ing. Mircea GEORGESCU președintele Comitetului Uniu­nii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții cele două mari evenimente politice din viața partidului și a țării, care au dominat anul ce a trecut, au apă­rut numeroase și valoroase inițiative cum sunt : „Zilnic, 2,5­­ apartamente montate cu o macara“ — la I.C.P.B. — București, „Productivități orare maxime, cu consumuri minime“ — la Fabrica de ciment-Bicaz; „Echipe ale eficienței economice“ — la Fabrica de cărămizi și țigle-Jimbolia; „Să construim mai bine, mai repede, mai ieftin“ — la I.C.M. nr. 1-București; „Fiecare proiectant — un participant activ la creșterea eficienței economice și investițiilor“ — la Institutul „Pro­­iect-București“ și altele. După cum se știe, aceste inițiative au fost­ sus­ținute de sindicate, popularizate prin gazeta „Constructorul“, iar Comitetul Uniunii noastre s-a preocupat și are în vedere, în continuare, extinderea și generalizarea lor. Fără îndoială, activitatea creatoare desfășurată de oamenii muncii, rezul­tatele obținute în îndeplinirea sarci­nilor de plan și a angajamentelor luate încorporează și aportul adus de sindicate. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, ele și-au pus mai bine în valoare potențialul organizatoric de influențare și atra­gere a maselor de oameni ai muncii, la realizarea sarcinilor economice, au desfășurat acțiuni care au dus la o mai bună fructificare a posibilităților materiale și tehnice de care dispune ramura, a hărniciei și experienței muncitorilor, inginerilor, tehnicieni­lor și altor categorii de salariați. Ca urmare a hotărârilor Congresului U.G.S.R., a planului de măsuri elabo­rat in cinstea Conferinței Naționale a partidului, organele și organizațiile sindicale au muncit cu mai mult spi­rit de răspundere, cu mai multă exi­gență contribuind la bunul mers al producției, la îmbunătățirea condiți­ilor de muncă și de viață ale salaria­ților. Subliniind rezultatele mai importan­te obținute, in anul care a trecut, in construcții și industria materialelor de construcții, trebuie să recunoaș­tem că nu s-a făcut încă totul, că în activitatea consiliilor și comitetelor oamenilor muncii, a sindicatelor noas­tre mai sunt încă neajunsuri a căror înlăturare, poate asigura o mai mare amplitudine eficienței activității pen­tru realizarea sarcinilor ce revin ra­murii, la nivelul exigențelor acurale. Practic, în toate întreprinderile, trus­turile, șantierele de construcții, insti­tutele de proiectare și cercetare e­­xistă încă substanțiale posibilități de sporire a producției și a produc­ (Continuare in pag. 3-a) Wlitj m A început recepții­ unuia din cele mai frumoase locașuri de cultură realizate in ultimii ani : Teatrul Național din Craiova. Soluția — deosebit de reușită din punct de vedere functional și estetic — proiectată de colec­tivul arh. Alexandru Motru, de la ISART, a fost transpusă în dimensiuni reale, cu un desâvirșit meșteșug, de lucrătorii Trustului de construcții locale. Fotoreporterul nostru Nicolae Medianu vă oferă această imagine a foaie­rului noului edificiu. Din primele ore, depășiri de plan în întreprinderile cu foc continuu din industria materialelor de con­strucții. La locurile lor obișnuite de muncă, la cuptoarele de clincher sau la mori, ei sunt aceia care au în­ceput marea întrecere, au înfruntat cele dintii probleme, au consem­nat primele succese, primele depășiri di­n acest an. Schimbul condus de maistrul Ni­colae Chesler, de la Fabrica de ci­ment din Medgidia, a întîmpinat al treilea an al cincinalului pe plat­forma cuptoarelor, iar dimineața, cucătorul Valeriu Ochiuleț și tova­rășii săi au avut satisfacția depă­șirii sarcinii lor cu 200 tone de clincher Și morarii conduși de șe­ful de tură Alexandru Popa, care au lucrat în același schimb, au în­registrat 130 tone de ciment peste obligațiile lor de producție. Altă știre, transmisă de cores­pondenta noastră Vasilica Bucur, in­formează asupra­­ realizărilor cimen­­tiștilor din Bicaz. În primul schimb ei au depășit sarcina planificată cu 200 tone de cimerit. Intre c­ei ce au ad­a­tat noul an la locurile de lu­cru se numără cucătorul Aurel Ți­­țone, morarii­­ Ion Zochiu (mori ci­ment) și Ion Amăriuței (mori pastă), muncitorii Constantin Pană și Petru Matei de la transportul materiilor prime, Nicolae Paliu de la conca­­soare, Enache Lefter de la rampă, Artemie Costin de la secția de az­bociment, Constantin Barbu de la secția de var, care au a­dus o con­­­tribuție deosebită la acest prim suc­ces. Unele­­ greutăți a avut de intim­­pinat colectivul de la Combinatul de materiale de construcții din A­­leșd. Aici, schimbul de la cuptoare, condus de maistrul Vasile Rusu și cel de la mori ciment, condus de maistrul Florian Bradea au înfrun­tat unele întreruperi tehnologice. Dar­ strădaniile cucătorilor Selea A­­vram și Teodor Pleș, morarilor Va­lentin Varga și Gavril Galerian, ale altor muncitori din celelalte secții au înlăturat, pînă în zori, defec­țiunile. Astfel că — după cum ne in­formează corespondentul nostru Dumitru Pohuș — la 1 ianuarie au pornit toate cuptoarele. înscris în zodia „cincinalului scurt“ anul pe care îl începem s-a bucu­rat de semne prevestitoare foarte bune. Intre ele trebuie consemnate la loc de frunte succesele deose­bite înregistrate în întrecerea socia­listă desfășurată în cinstea Confe­­rin­ței Naționale a partidului și a celei de a XXV-a aniversări a Re­publicii, ca și conștiinciozitatea cu care colectivele de muncă transpun hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972. Aceste sem­ne își găsesc deplină confirmare și în rezultatele obținute în primele ore ale lui ’73 de cei care lucrează Principalele obiective în întrecerea pe anul mr s mm­ * Mm s MW *: ^r |­­ 1973 stabilite de Comitetul Uniu­nii sindicatelor din construc­ții ți industria materialelor de construcții, Ministerul Construcțiilor Industriale, Mi­nisterul Economiei Forestiere și Materialelor de Construc­ții și Comitetul de Stat pen­tru Economia și Adiministra­­ția Locală. în lumina sarcinilor ce rezultă pentru ramura noastră din Ho­­tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie, au fost sta­bilite — pe baza hotârîrii Consiliului Central al U.G.S.R. privind îmbunătățirea participării­­ sindicatelor la organizarea și desfășu­rarea întrecerii — principalele obiective în întrecerea pe anul 1973, pe subramuri. Ele sunt menite să orienteze eforturile colectivelor de oameni ai muncii din unitățile de construcții-montaj, din fabricile de ma­teriale de construcții, din institutele de proiectare și cercetare apar­­ținînd­ ramurii, spre îmbunătățirea multilaterală a activității, astfel ca realizînd în condiții optime sarcinile de plan din acest an, să-și creeze premise solide pentru înfăptuirea mai devreme a cincinalului. Adaptînd și concretized aceste obiective în funcție de condi­țiile concrete ale fiecărei unități, comitetele sindicatelor, comite­tele și consiliile oamenilor muncii vor putea formula angajamen­tele în întrecere pe anul 1973, care să fie supuse spre dezbatere și aprobare apropiatelor adunări generale ale oamenilor muncii și ale reprezentanților acestora. Construcții - montaj - îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producție de construcții-mon­­taj, scurtarea duratei de execuție a lucrărilor, punerea în funcțiune înainte de termenul planificat, în special a investițiilor cu caracter productiv, a locuințelor, școlilor, creșelor și căminelor. • Valorificarea de noi posibilități pentru depășirea sarcinii plani­ficate privind productivitatea muncii, prin : — creșterea gradului de industrializare a lucrărilor de construcții ; utilizarea largă a prefabricatelor ; — aplicarea tehnologiilor moderne de execuție, de mare eficiență ; — perfecționarea conducerii și organizării producției și a muncii pe șantiere, la toate punctele de lucru ; — folosirea integrală și cît mai productivă a fondului de timp de lucru; respectarea strictă a programului de lucru stabilit; înlăturarea cauzelor care duc la întreruperi (stagnări) în procesul de producție ; — extinderea la maximum posibil a formei de­­ organizare și plată a muncii în acord global ; — mecanizarea mai intensă a lucrărilor de construcții-montaj ; fo­losirea cît mai judicioasă a parcului de utilaje și mijloace de transport, în special prin mărirea numărului de schimburi; respectarea strictă a normativelor de întreținere și reparare a mașinilor și utilajelor, execu­tarea acestor operații în termene cît mai scurte și de bună calitate; — extinderea acțiunii de autoutilare pentru a soluționa, cu posi­bilitățile proprii ale unităților, problemele de dotare (scule, unelte, dis­pozitive de mică mecanizare ș.a.); — întărirea ordinii și disciplinei, a răspunderii în muncă a fie­cărui salariat. • îmbunătățirea calității lucrărilor de construcții-montaj și insta­lații, punîndu-se, un­­ accent deosebit pe t — întărirea supravegherii tehnice a lucrărilor pentru respectarea proiectelor, prescripțiilor, normativelor și tehnologiilor stabilite; — extinderea controlului interfazic pe întreg parcursul de reali­zare a lucrărilor de construcții-montaj. • Reducerea cheltuielilor la 1000 de lei producție de construcții­montaj, îndeosebi prin : — reducerea costurilor de producție; scăderea cheltuielilor ne­productive ; — buna gospodărire a materialelor de construcții și instalații pe șantiere ; evitarea risipei, în toate fazele procesului de producție ; — micșorarea consumurilor specifice la metal, ciment, material lemnos, precum și utilizarea cît mai economicoasă a carburanților. • îmbunătățirea activității în domeniul pregătirii și perfecționării profesionale a cadrelor necesare șantierelor de construcții, creșterea preocupării pentru ridicarea calificării și policalificării muncitorilor constructori. • Asigurarea condițiilor tehnico-organizatorice pe șantiere in ve­derea introducerii și extinderii transportului materialelor de construcții prin pachetizare, paletizare, centeinerizare etc. O Dezvoltarea activității de inovații, creșterea aportului acesteia la descoperirea și valorificarea de noi resurse în vederea sporirii eficien­ței economice. • îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale constructo­rilor, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesio­nale ; gospodărirea judicioasă a mijloacelor alocate pentru îmbunătăți­rea protecției muncii și a asistenței medicale în unități. Industria materialelor de construcții • Creșterea valorii producției și beneficiilor la 1000 de lei fon­duri fixe. • Realizarea și depășirea nivelului maximal al planului fizic la toate sortimentele destinate nevoilor interne și exportului, în special la­­ ciment, materiale de zidărie, plăci din azbociment, geamuri, prefabri­cate din beton, produse din ceramică fină ș.a. de . Scurtarea termenelor de execuție a noilor obiective și capacități producție și atingerea în termen cel mai scurt a parametrilor proiectați. • Sporirea peste nivelul planificat a productivității muncii, prin i — îmbunătățirea organizării producției și a muncii in întreprinderi, în secții, la fiecare loc de muncă ; — mecanizarea și automatizarea proceselor de producție ; — utilizarea cît mai completă a fondului de timp al mașinilor, agre­gatelor și utilajelor ; — Introducerea și extinderea formei de organizare și plată a muncii în acord global : (Continuare în pag. 4-a) Id ^ con tari c-ss i^i tsri 'ari tejei wiri t*sri tari tari tari tari tari t^> tari ta^® ! SARCINI In noul an 1 Vor fi puse în funcțiune CAPACITĂȚI de producție principale în industrie și 46 capacități agrozootehnice mai importante § Se vor da în folosință H I ilfa., i § APARTAMENTE, din care 61 000 apartamente din fondu­­­­rile centralizate ale statului și 50 000 apartamente din fon­­­­durile populației, cu sprijinul statului în credite și execuție Un nivel de cel puțin §I LEI va atinge productivitatea muncii pe salariat in acti­­­­vitatea de construcții-montaj . Se va atinge un nivel de 1 MILIOANE DE TONE la producția de ciment. -*' \ $ i I Wri V01(0 lari VtfV<rfri tari <ari 'ari 'ari tari <ari<ari ari tari tari 'ari 'ari 'ari 'ari 'ari 'ari ari.’

Next