Constructorul, septembrie 1973 (Anul 25, nr. 35-39)

1973-09-01 / nr. 35

GAZETĂ EDITATĂ DE MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE ȘI : . DE COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR 35 (1233, Anul XXV Simbata 1 septembrie 1973 4 pagini 25 bani r­e­d­a­c­ț­i­a și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 Constructorii au sărbătorit prin muncă zilele de 23 și 24 august, realizînd o importantă producție suplimentară. însuflețiți de chemarea secretarului general al partidului, ei sunt hotărîți ca in luna ce începe să mențină și să amplifice recordurile din august, asigurind îndeplinirea exemplară a planului de investiții pe 1973 - an hotărîtor pentru înfăptuirea mai devreme a cincinalului ! Ministerul Construcțiilor Industriale: 6 ZILE AVANS Potrivit datelor însumate din raportările operative primite de la unități, Ministerul Con­strucțiilor Industriale și-a rea­lizat planul de construcții­­montaj cumulat pe primele 8 luni ale anului în proporție de 102,8%, ceea ce înseamnă un avans de 6 zile. Volumul lu­crărilor executate reprezintă, valoric, 69,8% din sarcina anuală. În zilele de 23 și 24 august, pe șantierele ministerului au lucrat circa 128 000 de sala­riați, realizînd o producție de 75,2 milioane de lei. Aceasta a majorat depășirea planului la zi, pe cele 8 luni, la circa 220 milioane de lei (date pro­vizorii), fâcînd din august luna de vîrf a perioadei de pînâ acum­­ 9,8% din planul anual. • tn ziua al 23 August, pe care a­M sărbătorit-o prin muncă, colectivele șan­tierelor nr. 1, 2, 4, L și S.U.C.T. ale Trustului de construcții — Galați și-au Îndeplinit sarcinile de plan valorice pe primele opt luni ale anului, ceea ce permis ca pl­ă­ieri să se realizeze su­­­plimentar o producție de S milioane de lei. In cinstea glorioasei aniversări, con­structorii gălățeni au predat la cheie 180 de apartamente (cu 40 zile In avans), o școală cu 16 săli de clasă In micro­­raionul si , restul obiectivelor cu ter­men de punere In funcțiune In acest an se află In stadii avansate. (Ion POS­TELNICII, corespondent) in + 18 m a coșului de fum de la oțelăria tîrgovișteană, timp ce entuziaste manifestau... Tîrgoviște, 2S August 1073. In timp ce pe frumosul bulevard al Castanilor din vechea cetate de scaun a Țării Românești trec mii de oameni purtînd in mîini steaguri și Hori, cu inimile vi­brând de bucurie, pe noua platformă siderurgică a orașului alte mii de inimi vibrează în același ritm pe schele, la înălțimi amețitoare. L-am întîlnit pe șantier pe Inginerul Ion Botezatu, organizator din par­tea Comitetului Central al P.C.R. pe platforma Tîrgoviște, care ne-a re­latat : „Răspunzînd chemării tovarășului Nicolae Ceaușescu prin inițiativa luată de către colectivul Trustului de con­strucții industriale — București, zidito­rii noii cetăți a oțelului s-au prezentat in această zi la lucru în proporție de 100%. Cei 4184 de constructori și cei 1­383 de muncitori ai subantreprizelor ce își desfășoară activitatea aici vor realiza, în aceste zile pe care le-au declarat zile-record, o producție esti­mată valoric la peste 2,5 milioane de lei (cifră confirmată ulterior de re­zultatele efective — N. red.). Se lu­crează din plin la obiectivele cu punere în funcțiune apropiată. La oțelăria elec­trică nr. 1 continuă montarea cuptoru­lui electric de 10 tone ; forțele sunt concentrate, de asemenea, la oțelăria nr. 2, la forja de blocuri și bare, la a­telierul mecanic și celelalte utilități ce condiționează punerea în funcțiune. A început și montajul cuptorului de 5­1 de tone. La sol se premontează podul rulant de 175 de tone, care — datorita avansului obținut — va putea fi terminat pînă la 30 noiembrie. Graficele întoc­mite pînă la nivelul formațiilor, urmă­rirea săptămînală a stadiilor fizice față de aceste grafice, precum și munca politică și organizatorică a organelor de partid de pe platformă —■ constituie ga­ranții pentru predarea înainte de ter­men a multora dintre obiectivele aflate în construcție“. De realizarea acestora se mele a sute de evidențiați în leagă na­întrecere. Amintim doar : brigada de zidari a lui Dumitru Ene, Erou al Muncii Socialis­te, echipele de lăcătuși ale lui Gheor­­ghe Orbu și Gheorghe Ristoiu, cele ale dulgherilor Nicolae Gîngu și Constantin Vișan, cea a fierar-betonistului Ion Dragnea. Nicolae MEDIANU Clțiva din membrii echipei de zidari șamotori condusă de Matei Brînzea, de la Trustul de lucrări speciale — București, care in ziua de 23 August lucrau la cota Nu-i prea devreme ca,de azi, să ne gîndim la iarnă! Apropierea anotimpului rece impune oricărei unități din ra­mura noastră să stabilească și să înceapă să aplice de pe acum măsurile cele mai potrivite, care să-i permită realizarea sarcini­lor de plan și angajamentelor pe ultimele luni din 1973, des­fășurarea ritmică a producției încă din primele zile ale anului viitor. Răspunderea apare cu atît mai mare pentru constructori, dacă avem în vedere că de mo­dul cum pregătim realizarea lu­crărilor prevăzute pentru tri­mestrul IV depinde volumul va­loric și fizic, respectiv scurtarea termenelor de dare în funcțiu­ne a obiectivelor din 1974. Iată de ce conducerile celor două trusturi de construcții din județul Prahova au tratat cu multă atenție atît fundamenta­rea planurilor cuprinzînd măsu­rile de iarnă, mai precis sarci­nile ce le aveau în etapa întîia, cît mai cu seamă intrarea în posesia nivelelor de materiale de construcții ce trebuie aprovizio­nate. La Trustul de construcții in­­dustriale­ Ploiești, aproximativ 30% din necesarul de agregate de balastieră pentru iarnă a fost deja asigurat. De asemenea, pentru o bună parte din nece­sarul de materiale prevăzut în lista anexă la planiul măsurilor de iarnă, aprobat de minister, s-au primit nivelele de la forul tutelar. De această dată, cele două trusturi, ca și Fabrica de pro­duse pentru construcții ,,Dacia“ a I.C.M.P., Grupul de șantiere construcții și reparații în con­­strucții-Ploi­ești, șantierele „E­­nergoconstrucția“ și „Energomon­­taj“ de la Brazi au toate condi­țiile asigurate pentru realizarea unei ritmicități corespunzătoare și în anotimpul rece. La Trustul de construcții-montaj-Prahova de­­ pildă, sînt luate măsuri pentru folosirea întregii capacități ; mai bine de 1000 de apartamente se vor găsi în stadiul de închidere, dînd astfel posibilitatea conti­nuării normale a lucrului la toa­te categoriile de constructori. Bunii gospodari din timp la crearea s-au gîndit celor mai bune condiții de lucru pentru constructori, dar nu au scăpat din vedere nici sprijinirea bene­ficiarilor acelor lucrări care se vor da în funcțiune în perioada de iarnă. De exemplu, în mo­mentul de față constructorii de la T.C.I.­Ploiești se preocupă de găsirea posibilităților pentru a monta cazane de abur la­ com­plexele avicole de la Blejoi și Băicoi, precum și la fabrica de nutrețuri combinate de la Plo­­iești-Crîng, unde în prima eta­pă sursa de încălzire va fi asi­gurată în comun cu constructo­rul. Conducerile unităților de con­strucții amintite se străduiesc ca și la grupurile sociale, precum și în domeniul transportului na­vetiștilor și al hranei salariați­lor să asigure condiții optime. Există însă și unele unități unde abia de-acum înainte con­ducerile lor se gîndesc să facă ceva pentru a fi „la curent cu sarcinile“. De pildă, la întreprin­derea de materiale izolatoare- Berceni inginerul-șef Gh. Enes­­cu a părut surprins cînd i s-a cerut, la 20 august, planul măsu­rilor de iarnă: „Să întreb la me­canicul șef! Dar... mi se pare că pînă acum nu avem mai ni­mic. O să dau indicații ca fie­care secție să ne prezinte pro­puneri. După cîte îmi amintesc, sînt absolut necesare măsuri de protecție împotriva curenților de aer rece din secțiile noas­tre...“ Acestea au fost cuvintele interlocutorului nostru. La data cînd în alte unități similare, prima etapă a pregătirilor era epuizată ! (Dan COMANESCU, corespondent) 0 delegație sindicală a constructorilor din R.S. Cehoslovacă ne vizitează țara La invitația Comitetului Uniunii sindicatelor din industria construc­a­țiilor ne vizitează țara o delegație Uniunii sindicatelor lucrătorilor din construcții și materiale de con­strucții din R. S. Cehoslovacă, con­dusă de Wiliam Eichenberger, pre­ședintele Comitetului Central al Uniunii. Programul de pînă azi a cuprins vizitarea unor șantiere din Cons­tanța și Tulcea, a unor obiective ur­banistice din București și de pe li­toral, discuții cu organe sindicale și la C.U.S.I.C. in pag. a 3-a s Noi reglementări privind sistematizarea și simplificarea documentațiilor pen­tru Investiți! PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIJI­ VA I Ce a însemnat inițiativa colectivului T.C.I. — București . De la serviciul producție al Trus­tului Iești ani de construcții industriale­ Bucu­­aflat rezultatele obținute de acest colectiv, care a lansat­­ inițiativa de a se lucra din plin în zilele de 23 și 24 august, pentru recuperarea răm­i­­nerilor în urmă la unele obiective, pen­tru realizarea mai devreme a planului anual. In cele două zile au fost prezenți la lucru, în medie, 13 422 de salariați, care au realizat o producție de circa 6 mi­lioane de lei. Cantitățile fizice executate in fiecare din aceste zile au depășit media zilnică din primele trei sâptămîni ale lui august, cu 4% la turnări de be­toane, 13% la zidării, 17 °­­ la montarea de cofraje, 25% la armături, 10% la ten­cuieli, 19% la confecții și construcții me­talice. Cu adevărat zile record : Notăm, de asemenea, că în perioada imediat premergătoare marii sărbători, T.C.I.­București a pus în funcțiune: Înainte de termen, următoarele lucrări din Capitală : dezvoltarea fabricii de tricotaje „Crinul“ (o treime din capaci­tate) — cu 43 de zile; reconstrucția fila­turii de la fabrica „7 Noiembrie“ (jumă­tate din capacitate) și reutilarea fabricii „Viscofil“ (o treime din capacitate) — cu 38 de zile, iar la Tîrgoviște, dezvol­tarea sursei de apă a municipiului (ju­mătate din capacitate) — cu 40 de zile. Comunicările telefonice primite la redacție evidențiază succese similare și pe alte șantiere ale Ministerului Con­strucțiilor Industriale. ARAD : ing. Iosif Kun, directorul grupului de șantiere al T.C.I.­Cluj, ne informează că de 23 și 24 august au lucrat 780 de muncitori, care la hala de fabricație NPIC, depozitul de îngrășăminte în vrac, hala de amoniac, depozitul de amoniac lichid, canalizarea de 2200 mm diametru, stația traso de 110 și 220 V, liniile c.f. au realizat o pro­ducție de circa 600 000 de lei. BUZĂU : 1331 de muncitori de la șantierul nr. # al T.C.I.­Ploiești au executat, în aceste două zile, montarea a 400 mc de prefa­bricate, turnarea a 700 mc de betoane, 100 mc de zidărie, 1 200 mc de cofraje, 50 tone de armături, 1 000 mc de tera­­sam­ente, insumînd o producție de 720 000 de lei la obiectivele fabricii de polimeri, atelierului de matrițerie, întreprinderii de geamuri, țesătoriei de bumbac, fa­bricii de tîmplărie metalică, întreprinde­rii de sîrmă și produse din sîrmă, în­treprinderii de prelucrare a maselor plastice, la extinderea C.E.T., la între­prinderea de utilaj terasier și la grupul școlar al acesteia, la uzina mecanică, la depozitele de vin și rachiuri , iar în afara orașului, la fabrica de produse ceramice de la Doicești și depozitul de vin de la Săhăteni. DROBETA-TURNU SEVERIN : la investițiile de la Combi­natul de celuloză și hîrtie, Șantierul naval. Fabrica de confecții, 820 de sa­lariați ai Grupului de șantiere nr. 2 al T.C.I.­Craiova au executat lucrări in va­loare de 400 000 de lei. PITEȘTI : după cum ne înștiințează corespondentul nos­tru Ion Bizoiu, fișele de pontaj pe șan­tierele industriale din sudul municipiu­lui au fost semnate, la 23 și 24 august, de aproape 4 000 de constructori de la T.C.I. și aproape 4 200 de lucrători ai subantreprizelor și mecanizatori , au lucrat cu sport la instalația de piroliza nr. 2, oamenii de sub conducerea mais­trului Mîșu Dobrescu, iar mentorii mais­trului Cornel Roșu au făcut ultimele legături la cuptoarele de benzină și etan și completările instalației din zona caldă, in vederea punerii în funcțiune, la Rafinărie in, fierar-betoniștii din brigada proaspătului Erou al Muncii Socialiste Ion Gheorghișor au montat armături la fundațiile coloanelor DV­RV, iar dulgherii lui Ludovic Molnár au exe­cutat cofraje la grinda inelară a tur­nului de răcire ; la instalația de xileni, echipa condusă de C. Diculescu a mon­tat un tronson de 2S t la una din cele 5 coloane, in­nțînd-o pînă la 54 m. Re­zultate foarte bune au obținut, de ase­menea, constructorii de pe platformele Rîmnicu Vîlcea, Tîrgu Jiu, Fieni, Sla­tina, Sâvinești, Cîmpulung-Muscel ș.a. Constructorii de la șantierul nr. 6-Bu­­zău al T.C.I.­Ploiești au predat la 25 iunie, conform planului de stat, prima capacitate din cadrul întreprinderii de utilaj terasier ce se construiește aici — raportînd totodată, încă la sfîrșitul pri­mului semestru, îndeplinirea și depăși­rea cu 9% a planului anual la această investiție. După cum ne declara șeful lotului nr. 3, ing. Constantin Vladuț, cea de-a doua etapă, cu termen de pu­nere in funcțiune la sfîrșitul anului viitor, urmează a fi predată cu șase luni în devans — și poate chiar mai devreme, aici s-a lucrat intens și în zi­lele de sărbătoare, ritmul atins se menține în con­tinuare. In fotografie : de­pozitul de produse finite. SA COMBATEM HOTĂRIT RISIPA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ! Eforturilor făcute de statul nostru pentru sporirea producției de energie electrică și combustibili, în vederea asigurării solicitărilor cres­cânde ale ramurilor economice și ale populației, trebuie să le corespundă strădanii stăruitoare ale beneficiarilor pentru diminuarea consumurilor specifice. Este un imperativ al progresului și al eficienței economice, pe care este necesar să-l ducă la îndeplinire toți oamenii muncii, deoarece în condițiile producției moderne fiecare are largi posibilități de a contri­bui la realizarea acestui scop, preocupările colective găsindu-și un climat propice de manifestare în cadrul măsurilor tehnico-organizatorice ce se adoptă în întreprinderi, centrale industriale și ministere. De această realitate ne-a con­vins o recentă discuție purtată cu ing. Bernard Blum, șeful serviciu­lui specializare-cooperare din Cen­trala materialelor de construcții a M.E.F.M.C. — Colectivele din întreprinderi — ne spunea interlocutorul — gă­sesc în consumurile normate uni­tatea de măsură a eficienței stră­daniilor pe care le depun. De a­­ceea, o grijă de seamă a centra­lei noastre industriale constă în stabilirea unor consumuri specifi­ce mobilizatoare, de realitățile din care țin seamă aceste consumuri, fiecare imitate, pe grupe de produse (prefabricate din beton ar­mat, tuburi din beton armat pre­­comprimat, beton celular autocla­­vizat, cărămizi, materiale izolatoa­re etc.) au în vedere nivelul do­tării tehnice, clima zonei in care este amplasată unitatea respecti­vă,, ca și stadiul de atingere a parametrilor proiectați. Astfel, de pildă, nu se neglijeaz­ă faptul că întreprinderea de prefabricate din beton­ Galați dispune de cazane pentru producerea aburului tehno­logic care au un randament mai scăzut, iar întreprinderea de ma­teriale de construcții din Brașov este situată într-o zonă climatică mai rece. Aceste consumuri nor­mate sunt lansate o dată cu ci­frele de plan, dar sunt îmbunătă­țite — dacă este cazul — la înce­putul anului, ținîndu-se seama de realizările obținute în anul prece­dent. Așa se face că indicatorii respectivi. Ca și­ realizările cunosc o diminuare permanentă, de la un an la altul. In continuare, ing. B. Blum ne arată sprijinul acordat întreprin­derilor, pentru a se putea încadra în consumurile specifice normate sau chiar pentru a le diminua. Așa, de pildă, centrala industri­ală elaborează planuri obligatorii pe perioade mai lungi, ale căror prevederi sunt incluse în planurile de măsuri ale întreprinderilor, în cadrul unui capitol special refe­ritor la gospodărirea energiei elec­trice și combustibilului. In planul pe 1973—1975, s-au prevăzut: reizolarea conductelor și instalațiilor termice, pentru a se diminua pierderile de căldură ; în­locuirea cazanelor vechi cu altele noi, cu randament mai ridicat, la întreprinderile din Brașov, Roman și la platforma industrială „Progre­sul” din București — acțiune în curs de îndeplinire ; creșterea pro­centului de recuperare a conden­sului ; folosirea aburului deșeu de la fabricarea betonului celular autoclavizat, automatizarea trata­mentului termic al betoanelor ș.a. La toate acestea mai trebuie a­­dăugat și faptul că planul nu este limitativ, lăsînd întreprinderilor largi posibilități de a-și manifesta inițiativa și preocuparea pentru buna gospodărire a resurselor ener­getice pe care le au la dispoziție. Tot în sprijinul producției vine și activitatea de cercetare și proiec­tare desfășurată în cadrul insti- Tiberiu MOVILA Continuare in pag. a 3-a 30 milioane de lei peste plan, 72% din sarcina anuală Constructorii și montorii Trustului de construcții industriale— Cluj de pe șantierele platformelor industriale din nord-vestul țării, răspunzînd însuflețitoarei chemări a secretarului general al partidu­lui prin acțiuni organizatorice și tehnologice chibzuite, au reușit să realizeze, în cinstea zilei aniversării insurecției naționale antifas­ciste armate, planul valoric de construcții-montaj pe primele opt luni ale anului 1973. Se estimează că volumul suplimentar al lucră­rilor de construcții executate pînă ieri însumează aproape 30 milioa­ne de lei. S-au realizat astfel 72% din planul anual. In această perioadă au fost puse în funcțiune 43 de noi capa­cități de producție, depășindu-se cu 58% numărul obiectivelor pre­date în primele opt luni ale anului trecut. Eficiența activității constructorilor de la T.C.I.—Cluj s-a mate­rializat în peste 1,2 milioane de lei economii (angajament anual: 1 150 000 lei), majorîndu-se astfel economiile realizate peste sarcină, de la începutul cincinalului, la 6 573 000 de lei. Liviu TOMAS economist In T.C.I.—Cluj rU „FOC CONTINUU" pe șantierele sucevene La întrebarea : .Care a fost contribuția colectivului dv„ la zilele de 23 și 24 August, la amplificarea rezultatelor de pînă acum î­­n s-au răspuns l­a Conducerea I.J.C.M.­Suceava : „Cei 2370 de muncitori, ingineri și­­ tehnicieni de la întreprinderea județeană de construcții-montaj au raportat realizarea, in aceste două zile, a unei producții de 1,2 milioane de lei. Fizic, aceasta a însemnat turnarea a 700 mc de betoane, executarea a 500 mc de zidărie și 4 000 mc de tencuieli, montarea a 200 mc de prefabricate, extrage­rea și sortarea a 800 mc de agregate“. 9 Ing. Valentin Stănescu, șeful lotului magazinului universal din Suceava : „Colectivul nostru a recuperat jumătate din restanța valorică în­registrată la finele semestrului I. Am realizat un important volum de lucrări, printre care : montarea a 18 elemente prefabricate, turnarea a 40 mc de beton, executarea a­ cca. 200 mp cofraje, fasonarea a 300 tone de armătură și, în deosebi, montarea la punctul termic a 4 aparate de contracurent. Valoric, acestea însumează peste 300 000 de lei“. • Ioan Carp, maistru principal la șantierul Filaturii tip bumbac din orașul Gura Humorului : „S-au executat 200 mc de săpături pentru fundații, s-au extras și transportat de la balastieră la stația de betoane 300 mc de balast, s-au preparat 160 mc de beton și 16 mc de mortar, s-au turnat 160 mc betoane la fundații și la structura de rezistență. Tot in bilanțul acestor zile se înscrie executarea a 60 mc de zidărie, montarea a 250 mp de cofraje, 6 000 kg de armături, 2 500 kg de confecții metalice, 9 stîlpi prefabricați și 13 chesoane de acoperiș etc. Valoarea lucrărilor se ridică la suma de 316 000 de lei, planul de stat la zi fiind realizat in proporție de 140%“. • Păun Paulencu, șef de lot la șantierul Fabricii de bere Șcheia- Suceava (T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej): „Organizindu-ne co­respunzător munca, am reușit ca in aceste două zile să executăm lucrări in valoare de peste 360 000 de lei. Cei 140 de oameni prezenți pe șantier au mon­tat piloni de rezistență la fațadă, tiranți și plăci pentru planșeu , s-au turnat 100 mc de betoane, s-au executat 500 mp de cofraje, 200 mp de drumuri și platforme din beton. In cadrul lucrărilor de subantrepriză, echipele de la T.I.M.­Iași au montat 8 tancuri pentru bere, cu o capacitate totală de 32 000 de litri. Toate acestea au făcut ca avansul să fie acum majorat la 34 de zile“. (ing. Viorel CORODESCU, corespondent) Au fost predate apartamentele planificate pe primele 9 luni Mobilizați de chemarea condu­­­cerii partidului, muncitorii, ingine­rii și tehnicienii Centralei de con­strucții-montaj — București au ter­minat și dat în folosință, în cins­tea zilei de 23 August, 11 700 de a­­partamente, realizîndu-și sarcina de plan la locuințe pe primele 9 luni ale anului; de asemenea, au fost predate toate școlile și grădinițele prevăzute pe acest an spații comer­ciale însumând o suprafață de peste 20 000 de metri pătrați, noi baze și amenajări sportive, precum și alte obiective social-culturale. Constructorii C.C.M.B. au parti­cipat, în zilele de 23 și 24 august, la acțiuni record în șantiere și sec­țiile de producție, realizînd o pro­ducție de construcții-montaj de pes­te 14 milioane de lei, cu un număr de 21 700 salariați. S-au turnat a­­proape 8000 mc de betoane, șape și mortare, s-au montat integral 60 apartamente din panouri mari pre­fabricate, s-au executat­ lucrări de finisaj la 2100 de apartamente. Obiectivul central al socialiste îl constituie în întrecerii prezent terminarea, pentru a fi predate pînă la finele lunii septembrie, a­locă 3800 de apartamente și a tu­turor meselor din planul pe 1974. (Ion FERARU, corespondent) Răspunderea pentru viitor Despre situația construcțiilor din Cuba înainte de revoluție, pe vre­mea dependenței coloniale și neoco­­loniale, vorbesc grăitor datele refe­ritoare la locuințe. Trei milioane și jumătate de oameni, din totalul populației de 8 milioane, trăiau în barăci și colibe fără lumină elec­trică și alte elemente de confort in­dispensabile. Doar 3% din locuințele rurale erau într-o stare acceptabila. De condiții bune de locuit se bucură numai a zecea parte din populație, concentrată mai cu seamă în Ha­vana. Chiriile (care, împreună cu tarifele energiei electrice, erau cele mai scumpe din lume) înghițeau, la orașe, o treime din veniturile fami­liilor. Potrivit recensămîntului din 1953, suprafața locuibilă pe o per­soană varia între 2 metri pătrați în casele umile și 100 de metri pă­trați, sau chiar mai mult, în locuin­țele de lux, ceea ce reflecta împărți­rea în clase a societății. Socialismul a declanșat forțele na­țiunii spre făurirea unei vieți mai bune, iar construcției de obiective economice și sociale îi revine azi, în Cuba, un rol de cea mai mare însemnătate in planurile de dezvol­tare a țării. „Nu sîntem răspunză­tori de lumea de ieri, nu sîntem răspunzători de lumea veche — spu­nea tovarășul Fidel Castro , dar sîntem răspunzători de lumea de miine, sîntem răspunzători de vi­itor !“ Conștiința acestei responsa­bilități pentru propriul său destin animă poporul cuban în vasta ope­ră de edificare, căreia i se dedică nu numai constructorii, ci și mase largi ale populației. Dovadă, sutele de mii de membri ai comitetelor de apărare a revoluției, care prestează muncă voluntară pe șantiere , do­vadă, sutele și miile de microbrigăzi ale muncitorilor din fabrici și din agricultură, care se alătură construc­torilor, lucrînd cîte 10—15 ore pe zi la obiectivele prioritare de investiții — principalul front de luptă împo­triva subdezvoltării. Muncitori calificați, tehnicieni, in­gineri de diferite specialități, arhi­tecți și studenți iau parte împreună la procesul de producție, lucrînd în echipe de creație și de execuție cu strînse legături între ele, ca formă revoluționară de îmbinare a învă­­țămîntului cu producția, a teoriei cu practica. Avîntul pe care l-a căpătat [UNK] acti­vitatea de investiții este ilustrat de faptul că volumul construcțiilor nu­mai in sectoarele social și agro­zootehnic din 1972 a reprezentat dublul volumului mediu anual al tuturor construcțiilor țării din pe­rioada 1952—1958 ; el a cuprins 30 000 de locuințe, 40 internate de școli se­cundare rurale, 12 institute tehno­logice și școli de maiștri, 6 hoteluri și moteluri, spitale, baze sfpartive. Don CONDREA Continuare in pag. a 4-a CUBA Un cartier nou In capitala Cubei, Havana I

Next