Constructorul, noiembrie 1973 (Anul 25, nr. 44-47)

1973-11-03 / nr. 44

V Doi ani de la istorica P din noiembrie 1971 t Al „trebuie să desfășuram o asemenea activitate educativa de dezvoltare a C^NST^TEI^AU^INCIT FIECARE CETÂȚEAN SA FIE CONȘTIENT CA ESTE UN MEMBRU AL MARII FAMILII A ROMÂNIEI SOCIALISTE ȘI ARE ÎNDATORIREA DE A FACE TOTUL­ PENTRU A-ȘI ADUCE CONTINUȚIA~101f^Al^arVA LA DEZVOLTAI^a'gENERAIA A PĂTR­eT NOASTRET LA ASIG­U­RARE A MERSULU­I ÎNAINTE AL ROMĂNIEI SPRE O VIAȚĂ TOT MAI CIVILIZATĂ, TOT MAI FERICITĂ"! (Din Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la adu­narea populară consacrată împlinirii a 500 de ani de atestare documentară a orașului Zalău) Sînt, în amplul proces al con­strucției societății socialiste multi­lateral dezvoltate, evenimente cu semnificație deosebita. Situate la răscruce, ele capătă valoare de simbol, prin consecințele ce le au în devenirea noastră comunistă, în apropierea și limpezirea viitorului demn ce ni-l dăltuim, in progresul general al patriei. Un asemenea eveniment cu to­tul și cu totul remarcabil l-a constituit Plenara C.C. al P.C R. din 3-5 noiembrie 1971, care — cum se știe — a adoptat un pro­gram, de inestimabilă valoare teo­retica și practică, în vederea plă­mădirii omului nou pe pămîntul României. Un program cuprinzător și de durată. Un program ce vi­zează deopotrivă toate de la cadrele investite cu nivelele, cele mai înalte responsabilități, pînă la masele de oameni ai muncii. Un vast program de perfecționa­re și amplificare a activității ideo­logice și de educație comunistă. Fiecare cetațean se regăsește vizat in documentele istoricei Ple­nare a Comitetului Central din noiembrie ’71. Despre fiecare din noi se vorbește în Programul P.C.R. pentru îmbunătățirea acti­vității ideologice, ridicarea nive­lului general al cunoașterii și e­­ducația socialistă a maselor, pen­tru așezarea relațiilor din socie­tatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și co­muniste. Definindu-ne în perspec­tivă. Programul ne arată ce a­­vem de făcut. Aparent parțial prin prisma o­­biectivelor, acest program îmbrăți­șează, de fapt, toate domeniile muncii și vieții noastre, toate sfe­rele activității sociale. In acest fel, el susține și completează pro­gramul economic al partidului și statului. A fost, deci, firesc ca arsul trecut, a­ să fie însușit de Conferința Națională a F.C.R. Și tot normal este ea, dimpreună cu Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, ale eticii echității socialiste — acest veri­si­cabil cod moral al constructorului societății noi în România, docu­ment ce se dezbate larg — să fie supus aprobării la viitorul Con­gres, al XI-lea, al partidului. Era nevoie de o asemenea Ple­nară ,cum a fost cea din noiem­brie 1971 ? Erau necesare măsuri­le întreprinse ? Categoric, da ! Pentru că am intrat într-o nouă e­­tapă a edificării socialismului, în etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Pentru că omul se află în centrul politicii partidului comunist. Pentru că și omul trebuie să se ridice la înăl­țimea sarcinilor tot mai mari și mai complexe ale noii etape, să aibă orizonturi largi, iar energia, capacitatea, talentul său să-i fie din plin solicitate și­­ superior va­lorificate. Cum bine se știe, poporul ro­mân a reușit, sub conducerea a­­vangărzii sale marxist-leniniste, să străbată, într-un număr res­­trîns de ani, o întreagă epocă istorică : a trecut de la capita­lism la socialism, a lichidat ex­ploatarea omului de către om și a instaurat domnia libertății și o­­meniei, imaginea tonifiantă a suc­ceselor remarcabile înregistrate în dezvoltarea impetuoasă a forțelor de producție, în diversificarea perfecționarea producției materia­­i­le, precum și în amplasarea ra­țională a noilor unități industriale și social-culturale pe teritoriul ță­rii se asociază fericit cu însuși procesul marilor prefaceri în structura socială, cu revoluția cul­turală victorioasă, cu ridicarea continuă a nivelului de trai ma­terial și cultural al populației. Profunda înnoire spirituală societății românești se oglindește­­ în idealul nou de viață al popo­rului, iar socialismul constituie cauza vitală a muncitorilor, țăra­nilor, intelectualilor, a tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naționalitate, care înfăptuiesc nea­bătut și ferm politica P.C.R., parti­­cipînd activ la opera de edifica­re socialistă. Ideologia marxist-le­­ninistâ a învins ?in țara noastră. în Nicolae IONEL Continuare’ itț pag Colibași — un viitor oraș cu 20 000 de locuitori Colibași — localitate , situată în apropierea municipiului Pitești, pe care întreprinderea de autoturisme Pitești a scos-o din anonimat — va deveni în curând, datorită im­portantelor lucrări edilitare și ur­banistice prevăzute a se executa aici, un adevărat orășel. Deja se fac lucrări de canalizare, de ali­mentare cu apă, de termoficare. De asemenea, la, primele două­ blocuri —C3, executate din panouri mari, avînd 120 de apartamente și A3, realizate prin metoda glisării, cu 90 de apartamente — lucrează intens constructorii din lotul con­dus de Emil Dragan, de la Șan­tierul nr. 2 al T. C.­Argeș. Se fac pregătiri pentru ca în anul viitor să se execute și să fie date în folosință blocuri în­­sumînd 240 de apartamente și 23 de vile cu cite trei camere fie­­care, din cele 115 vile prevăzute­ a fi construite aici. Proiectanții au prevăzut și o serie de utilități, printre care club, casă de oaspeți, unități prestatoare de servicii, un restaurant cu 120 de locuri, teren de sport, bazin de înot. (Ion Br­­I­ZOIU, corespondent). / \JA GAZETA EDITATA DE MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE ȘI DE COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR Anul XXV — IMI. 144 (1242) I Simbătă 3 noiembrie 1973 4 pagini 25 bani 1 62, str. Grădina ea cai nr. 7, sec­ I NOI COLECTIVE ANUNȚĂ ÎNDEPLINIREA ÎN PRIMELE 10 LUNI SARCINILOR CUMULATE PE PRIMII TREI ANI AI CINCINALULUI • Colectivul Trustului de mon­taj pentru utilaj chimic­ București și-a realizat la sfârșitul primei de­cade a lunii octombrie 19711, planul valoric de constructii-montaj pre­văzut pe primii trei ani ai cincina­lului. In această perioadă trustul a adu­s o contribuție importantă la darea în funcțiune la termen și înainte de termen a cca. 350 de capacități de producție. Potrivit estimărilor, pînă la sfîr­­șitul anului, se vor realiza peste plan lucrări de montaj la utilaje și instalații tehnologice în valoare de cca 280 milioane de lei. * încă din primele zile ale lu­nii octombrie, colectivul Trustului de construcții Hunedoara-Deva și-a realizat sarcinile cumulate pe pri­mii trei anii ai cincinalului ; se prezumă că pînă la finele anului se va obține o producție suplimen­tară de circa 100­ milioane de lei. Față de planul pe primele 10 luni din 1973, îndeplinit încă de la 25 octombrie, s-a înregistrat o­ depă­­­șire de 5 milioane de lei. Au fost date în folosință, în primele trei trimestre din acest an, 1774 de a­­partamente, 2 școli însumînd 32 săli de clasă, 2 creșe cu clte 200 de locuri, 2 cămine cu cite 450 de locuri, un atelier de timplărie — spălătorie — vopsitorie al indus­triei locale, lucrări industriale la dezvoltarea fabricii chimice din Orăștie, o parte din complexul de porcine din aceeași localitate ș.a. întregul colectiv este mobilizat ca, în cele două luni ce au mai rămas din 1973, să majoreze avansul în contul cincinalului. (Iancu TODO­RONI, corespondent) • O telegramă semnată de ing. Constantin Găitan, directorul ge­neral al Combinatului de lianți și materiale refractare din Turda, ne aduce la cunoștință că Fabrica de produse refractare­ Dej a obținut un avans de 128 zile la producția globală și de 149 de zile la pro­ducția marfă, în raport cu sarci­nile din perioada 1971—1975. Deci, după calendarul cincinalului, co­lectivul din Dej se află în primul trimestru al anului viitor. După filele aceluiași calendar, colectivul întregului combinat lucrează în contul lunii decembrie 1973, avînd avansuri de 42 de zile la produc­ția globală și de 38 de zile la pro­ducția marfă. La fabrica din Tur­da avansul este de 18 zile la ci­ment, de 24 de zile la var, 30 de zile la ipsos și... 13 zile la cără­mizi refractare. Despre eforturile și reali­zările constructorilor de la T.C.I. — Iași in lupta pentru îndeplinirea exemplară planului pe 1973, citiți am­a­­lul reportaj intitulat „PRO­DUCȚIE RITMICĂ, TERMENE SCURTE", din pag. a 3-a. Pe șantierul Fabricii de rul­menți — Bîrlad, constructorii de la T.C.I. — Iași și formațiile din cadrul subantreprizelor de spe­cialitate pregătesc punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție. Fotografia prezin­tă clădirea centralei termice, predată montorilor pentru echi­­­­pare. PREOCUPAREA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE PENTRU PROBLEMELE DE MUNCĂ ȘI DE VIAȚĂ Darea de seamă a comitetului sindical de secție de la grupul de șantiere electrice al Trustului de instalații-montaj­ București, pre­cum și discuțiile, purtate pe mar­ginea ei au acordat în mod firesc atenția cuvenită uneia dintre cele mai importante sarcini care cade in competența organizației profe­sionale a oamenilor muncii și a­­nume modul cum au contribuit grupele sindicale la realizarea e­­xemplară a sarcinilor de producție sub semnul îndeplinirii planului cincinal înainte de termen. S-a scos în evidență contribuția deo­sebită a grupelor sindicale de la șantierele Buzău, Timișoara, ate­lierul de confecții din Capitală conduse de către Ștefan Nicu, Ion Duicu, Vasile Giurea. Acestea, a­­n­alizînd lună de lună în adunările planificate dinamica realizărilor îndeplinirii planului la toți indi­catorii de bază, rămînerile în ur­mă, cauzele care au generat unele neajunsuri, modul cum se respec­tă disciplina și ordinea la locu­rile de muncă, normele de secu­ritate a muncii și­ cum se manifes­tă grija față de om, asigurarea condițiilor de cazare și­ servire a mesei, și-au adus o bună contribu­ție la realizarea sarcinilor de pro­ducție. Ca urmare a eforturilor de­ Adunarea de dare de seamă și alegeri a unui comitet de secție puse pe marile platforme indus­triale în această perioadă a anu­lui cînd instalatorii electricieni au obținut ritmuri sporite de lucru față de perioadele precedente, pla­nul producției globale pe primele nouă luni a fost îndeplinit în pro­porție de 101,55%, productivitatea muncii realizîndu-se în procent de 103,9%, iar cheltuielile la mia de lei fiind dim­inuate cu 9 lei. S-a remarcat, de asemenea, că datori­tă unei mai bune redistribuiri a forțelor de muncă pe șantierele prioritare, unde sarcinile puneri­lor în funcțiune cer intensificarea eforturilor salariaților, a aplicării acordului global în proporție de 95% la nivelul grupului, a asam­blării în atelier a unor confecții pentru a înlătura munca fizică, a creșterii răspunderii personale muncitorilor, la 15 octombrie co­n­fectivul de muncă de la șantiere a raportat îndeplinirea planului a­­nual. S-a afirmat că există posi­bilitatea ca pînă la finele anului să se realizeze o producție supli­mentară de cca. 35 de milioane de lei. Mai mulți vorbitori, printre care ing. Vasile Nica, maistrul Petre Iliescu, lăcătușul Gheorghe Nicu­­lescu, Petre Florea ș.a. s-au refe­rit în mod deosebit la sarcinile urgente privitoare la cele­ 22 de puneri în funcțiune din cursul tri­mestrului IV a.c. la reanalizarea cu grijă a posibilităților privind grăbirea ritmurilor de execuție la uzina de țevi Republica, la Com­binatul pentru lianți și azbociment de la Tîrgu Jiu, la Fabrica de rul­­menți-Alexandria ș.a. Așa cum spunea și ing. Ștefan Ionescu, di­rectorul grupului de șantiere, la a­­cest din urmă obiectiv al cincina­lului, unde electricienii grupului au realizat în cele nouă luni lu­crări în valoare de 13,6 milioane lei din totalul celor 17 milioane, iar în luna­ octombrie lucrări în valoare­ de cca. 3 milioane, se pre­conizează ca celor 120 de munci­tori să li se alăture alți 30 pen­tru a asigura la timp punerile, în funcțiune în secțiile de­­ bază. Luările­ de cuvînt din cadrul a­­dunării generale nu au scăpat din Viorel LUPU Lucrările celei de-a VI-a Conferințe de instalații Circa 300 de specialiști. în domeniul instalațiilor din invațâmîntul superior, cercetare, proiectare, execuție și exploatare participă, la Sinaia, la cea de-a VII-a Conferință de instalații — prestigioasa manifestare tehnico-științifica, devenită tradițională. Tema — „Creșterea eficienței funcționale și economice a instalațiilor de încălzire și ventilare“ -- se Înscrie pe linia preocupărilor majore actuale privind economisirea fondurilor de investiții, reducerea con­sumurilor de materiale deficitare, combustibil și energie electrică. La conferință iau parte, ca invitați, și specialiști de peste hotare — din Austria, Franța, R.F. Germania, R.P. Polonă, Suedia, R.P. Ungară. Lucrările conferinței au fost deschise, joi dimineață, de ing. Achile Pe­­trescu, președintele Comisiei de instalații a C.N.I.T. Din partea organ­izatori­­lor au adresat un călduros salut conferinței prof. dr. ing. Oliviu Rusu, pre­ședintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, L.g. Ion Găvoz­­dea, vicepreședinte al Comitetului pentru Problemele Consililo ■ Populare, ing. Gheorghe Zinculescu, director general adjunct In Ministerul Const­­ucțiilor­ Industriale. A luat, de asemenea, cuvântul conf. ing. Ștefan Andrei, decan.a Facultății de Instalații a Institutului de Construcții­ București. Pe marginea raportului general prezentat de ing. Achile Petrescu și a ra­poartelor de sinteză (ing. Livid Dum­itrescu, din I.G.S.D.C.P.E.C.; conf. dr. ing. Gheorghe Duță, de la Institutul de construcții­ București și ing. Ștefan Po­­pescu, din IPROCHIM ; ing. Dan Ghițescu, din ÎNCERC), care au prezentat o imagine de ansamblu a soluțiilor și problemelor din cele 44 de referate (din care 6 elaborate de specialiști din Bulgaria, Franța, R.F. Germania) au fost purtate ample discuții care au oferit un schimb de experiență și idei, contu­­rînd propuneri și orientări pentru viitor. A fost prezentată, de asemenea, o informare cu privire la stadiul aplicării în practică a concluziilor precedentei conferințe de instalații (octombrie 19 71). Lucrările Conferinței se încheie Motal. Concluziile celei de-a VII-* Conierteț» de instalata­tr-unul din asasa«rel* roto«t» ale gameei noastre. vor fi publicate in­ f T.C.I. — Constanța s*a angajat să realizez« Cincinalul in 3 ani și 5 luni In urma unei analize exigente a resurselor existente in unitățile apar­inind Trustului de construc­ții industriale-Constanța, a dezba­terii cu simț de răspundere — de către comuniști și membrii grupe­lor sindicale — a îndemnului se­cretarului general al partidului privind obținerea unor ritmuri tot mai înalte pe șantiere, colectivul — care execută importante obiec­tive în județele Constanța, Bră­ila și Tulcea — a hotărît să în­deplinească cincinalul în 3 ani și 5 luni. Adevărate recorduri în bătălia cu timpul a obținut formația de lucru condusă de către Gheorghe Stan, care la turnarea radierului de la docul uscat din Constanța a reușit turnarea, într-un schimb de noapte, a 733 mc de beton. Nu­meroase alte exemple de pricepere și dăruire în muncă au dat și oa­menii din celelalte formații de lu­cru ale șantierului 3-port, care­­ a contribuit la îndeplinirea planului anual încă din luna septembrie și au creat condiții ca depozitul de laminare, prevăzut a fi dat în fo­losință la mijlocul anului 1974, să fie gata la 30 decembrie anul a­­cesta. Dinamica realizărilor în îndepli­nirea sarcinilor stabilite inițial pentru anii cincinalului — cu 7,7 V% peste plan in 1971, cu 40,1% în 1972, cu cca. 65% estimat pentru acest an — constituie o exprima­re vie a dorinței constructorilor constănțeni de la T.C.I., de a-și respecta cuvîntul dat PROLETARI DiN­ TOATE TXKJUri'gWTWU Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat 87,8 %16 din planul anual. Potrivit raportărilor operative, Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat pînă la 31 octombrie 87,8% din planul anual de construcții-mondaj,­ îndeplinîndu-și sarcinile valorice pe primele 10 luni din­ 1973 în proporție de 103,6 %.­­ Situația acestor doi indicatori pe unități, după planul reactualizat, se prezintă astfel : ® T.C.I. — Iași : 92% (107,2% față de planul pe 10 luni) ; 9 T.C.I. — Pitești : 92% (106,3%) ; 8 T.C.I. — Constanța : 91,8%0 (108,4%) ; 8 T.C.I. — București : 91% (105,7%) ; 8 T.I.L.I. — București: 90% (104,5%) ; 8 T.S.S. — București : 89,8% (104,1%) ; 8 T.I.A. — București : 89,3% (104,3%) ; ® T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej : SL,3% (106,4%) ; 8 T. I.U.C. — București: 88,3% (103,7%) ; 8 T.I.M. — Iași : 86,9% (104,4%) ; 8 T.C.I. — Cluj­ : 86,6% (102,3%) ; 9 T.I.M. — Brașov : 86,4% (102,4%) ; 9 T.C.I. — Brașov : 86% (102%) ; « T.C.I. — Ploiești : 85,8% (102,7%) ; 8 T.C.I. — Craiova : 85,X»/0 (98%) ; 8 T.C.I.A­. — București : 84,4% (103,9%) ; 8 T.I.M. — București : 84,4% (100,4%) ; • T.C.I. — Timișoara : 81,9% (98,8%). „Construcții ușoare, aerate, bine luminate“ Săptâmîna a debutat printr-un moment politic semnificativ — vizi­ta tovarășului Nicolae Ceaușescu la Zalău și în județul Cluj. Ca și cu prilejul celorlalte întîlniri de lucru ale secretarului general al partidului cu oamenii muncii din diferite colțuri ale țării, și de a­­­ceastă dată, în analiza stadiului actual și a perspectivelor dezvol­tării economice și sociale n-au fost trecute cu vederea probleme­le investițiilor. Lucru firesc, deoa­rece această arie de preocupări interesează în cel mai înalt grad pe fiecare cetățean al țării, fiind o temelie pe care clădim viitorul, o garanție ca socialismul — cum spunea conducătorul partidului și statului nostru — să fie o so­cietate care să asigure din plin tot ceea ce este necesar pentru bunăstarea și fericirea tuturor oa­menilor muncii. Am reținut din nou insistența cu care secretarul general al par­tidului cere celor ce activează«î n domeniul investițiilor să asigure, prin construcția și echiparea aces­tora, condiții de lucru și de viață cît mai bune. La Zalău, vizitînd întreprinderea de armături indus­triale din fontă, și oțel­, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat ca la viitoarele investiții sistemul de construcție să asigure iluminarea directă a halelor ; la Filatura de bumbac din același oraș, a atras atenția ca halele ce se vor înălța potrivit proiectelor de să fie construcții ușoare, dezvoltare aerate bine luminate ; la Turda,­ intere­­sându-se de stadiul în care se a­­flă rezolvarea problemei poluării (în special în zona Combinatului­ pentru lianți și materiale refracta­re), a cerut ca problema asigu­rării unui mediu ambiant ferit de nocivități să fie avută în vedere nu numai în amplasarea, proiec­tarea, realizarea și exploatarea o­­biectivelor industriale, dar și în sistematizarea localităților. Este remarcabil modul în care, în repetatele recomandări făcute pro­iectanților și constructorilor, tova­rășul Ceaușescu împletește intr-o viziune unică aceste orientări cu cele privind eliminarea balastului costisitor în soluțiile arhitecturale, a oricăror exagerări. Fabricile cu fațade somptuoase, parcă pentru ilustrarea concepute revistelor de arhitectură, cu holuri din mar­mură ca la un teatru, cu pavi­lioane administrative supradimen­sionate, cu hale croite pe măsuri altele decît ale utilajelor și pro­ceselor tehnologice pe care le a­­dăpostesc costă mult și costă m­­­ulți ; s-a văzut, după ce filtrele de avizare au început să stopeze proiecte gîndite astfel, că nu s-a pierdut nimic din valoare, ba chiar că s-a obținut cîștigul de e­­leganță reală pe care-l dau sim­plitatea, sinceritatea­­ expresiei arhitecturale, și Se cere, iată să se pună capăt unei mentalități încă mai mult păgubitoare — aceea de a face economii acolo unde nu trebuie, răpind din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un loc de muncă pentru a în­lesni, fizic și psihic, activitatea ce­lor din producție și a-i ajută să dea rezultate mai bune. Cazurile sunt rare, dar să nu le trecem cu vederea, ca să nu creăm perico­lul precedentelor. Proiectanții au indici stricți cărora trebuie să li se supună — consum de material Dan CONDREA , Continuare in pag. a' 4-a [UNK]' " U. R. S. S. La 56 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie Omul, locuința, orașul Articol special pentru „Con­structorul ", de Edgar Kudriav­­țev, redactor-șef adjunct la 9 .vStr"oîtețnaia gazeta" Orașul viitorului... Intr-adevăr, este foarte ispititor să te lași în voia fanteziei, să visezi și să schițezi mi­nunate tablouri urbanistice din viața secolului XXI ! în general, prezintă o adevărată tentație ideile unor futurologi, crea­tori de proiecte supraîndrăznețe de așezări urbane care se înalță pe sute de etaje, plutesc in aer pe schelete gigantice sau se asemui în adîncurile pămîntului și oceanelor. Insă pentru urbaniștii secolului XX s-au acumulat atîtea probleme, nicit nu mai rămâne timp și pentru visuri abstracte. Viața nu cere fantezii, ea cere prognoze științifice, sociale și tehnico-economice bine fundamen­tate. Aceste condiții sunt destul de clar ilustrate de statistică. Numărul populației urbane crește cu mult mai repede decit populația planetei în general. în ultimii o sută de ani populația globului s-a dublat, dar in aceeași perioadă numărul orășe­nilor a crescut cu mai mult de 10—11 ori ! Bazîndu-se pe înfăptuirile mărețe ale socialismului, folosind intens a­­vantajele metodelor de planificare a economiei, știința urbanistică sovie­tică soluționează teoretic și practic cele mai complexe probleme de am­plasare a populației.­ Se elaborează și se traduc, zi de zi, în viață pla­nurile generale pentru sute de orașe ale Uniunii Sovietice. După proiecte moderne se construiesc noi centre industriale. Progresul social și tehnico-științi­­fic în toate domeniile vieții noastre a impulsionat elaborarea prognoze­lor pe termen lung ale dezvoltării urbanismului sovietic. Aceste studii au început în anii 1967—1968, iar primele lor rezultate au fost anali­zate la consfătuirea tehnico-științi­­fică din februarie 1970. în ultimii trei ani s-a efectuat a doua fază a studiilor, în desfășurarea căreia s-au relevat transformările mediului am­biant urban al omului pentru peri­oada mai 2000—2080. Care sunt perspectivele imediate și liniile viitorului îndepărtat în­ dez­voltarea orașelor sovietice, care prin condițiile lor, prin confort și orga­nizare socială vor deveni orașe co­muniste ? Sistemul de galaxii terestre Actuala generație de constructori trebuie să privească departe in viitor. A apărut și s-a conturat cu precizie o nouă funcție urbanistică — timpul. Aceasta schimbă multe și obligă la multe... Orășenii Rusiei dinainte de Revo­luție formau un mic detașament — in total 189­» din totalul populației. Or, la 1 iulie 1971, in orașele și lo­calitățile de tip urban locuiau deja 57% din totalul populației U.R.S.S. Numărul absolut al orășenilor crescut, în acest interval, fie la 28,8 a milioane la 140,4 milioane, în timp ce contingentul populației rurale a scăzut de la 130,7 la 104,7 milioane. Are loc un proces intens de mărire a așezărilor urbane: din 1926 pina in 1971, numărul mediu al locuitori­lor pe un oraș a crescut de la 30 mii la 60 mii. Cresc îndeosebi ora­șele mari și foarte mari (cu­­ peste 500 mii de locuitori). Către începu­tul actualului cincinal, în U.R.S.S. se numărau deja peste 20 de aglo­merări urbane mari, fiecare cu populație de peste un milion de lo­o­­uitori. Procesul de aglomerare, cu cuvinte de apropiere economică alte și teritorială a grupurilor de orașe și centre de locuit, care intră în zona de gravitație a centrelor mari, se manifestă extrem de specific. Apari­ția unor astfel de așezări urbanis­tice complexe cum sunt aglomerările se explică în primul rând prin con­centrarea producției, prin rea mijloacelor moderne de dezvolta­trans­port. Creșterea lor nereglementată ar putea duce la rezultate nedorite. Continuare in pag. a 4-a MMM • Frumoasele masive de locuințe ale Volgogradului, legate între ele prin diverse sisteme de comunicații, se întind de-a lungul Volgăi pe o distanță de aproape 80 de kilometri. Azi, la fiecare locuitor al orașului revin 9 metri pătrați de spații verzi. An de an se plantează tot mai mulți pomi și arbuști, care în anul 1960 vor ocupa peste 7000o din teritoriul orașului. In Volgograd locuiesc 860 000 de oameni. Proiectanții elaborează planurile de dezvoltare a orașului pînă în anul 2­000, cînd numărul locuitorilor se va ridica la 1,3 mi­­lioane de oameni, iar cel al clădirilor se va dubla. \

Next