Contemporanul, iulie-decembrie 1987 (nr. 27-52)
1987-07-03 / nr. 27
Moment din vizita de lucru efectuată recent de tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU in unități agricole din judeţul Călărași. OMUL NOU -cel mai important şi mai nobil ţel educativ AŞA CUM o demonstrează practica socialpolitică, epocii noastre ii este caracteristică efervescenţa cu care se derulează obiectivele, se realizează idealurile, îi este propriu patetismul trăirii incandescente a omului modern, demiurg şi ctitor al propriei sale istorii. Epoca noastră socialistă, Epoca Nicolae Ceauşescu, poartă însemnul unei afirmări deosebite a progresului şi civilizaţiei. Şi aceasta pentru că realizările istorice ii conferă asemenea dimensiuni valorice. Această epocă este înnobilată mai mult ca oricînd de stiintă, cultură, frumusetată de artă, bogată sufleteşte, fiindu-i proprie o grăitoare omenie. In societatea noastră, cultura, privită in totalitatea şi intimitatea laturilor sale constructive, este accesibilă tuturor şi integrată in viata fiecăruia, este pecetea personalităţii umane multilateral dezvoltate, deţine forţă de elevaţie către integritatea umană. Expresie a disponibilităţii pentru creaţie, a sensibilităţii şi receptivităţii faţă de frumos, a putinţei de a plăsmui valori spirituale şi a vibra in raport cu ele, cultura a constituit dintotdeauna şi constituie marca de nobleţe a personalităţilor şi colectivităţilor. Cit priveşte omul nou al societăţii noastre, el este, aşa cum spunea Marx, autorul şi interpretul propriei sale istorii, tinde să fie o fiinţă generică de factură superioară, cultă, receptivă la valorile spirituale, asimilînd tot ceea ce omenirea a creat mai frumos şi mai bun. Om nou este acela care a pătruns adevărul că nimic temeinic nu se înfăptuieşte decît prin muncă, că de nicăieri nu pot veni înaltele satisfacţii ale existenţei decît din ireproşabilitate profesională, din omenie, manifestate prin participare plenară la viaţa cetăţii. Profilul omului nou, spiritualitatea sa presupun complexitate şi armonie, o specifică disponibilitate pentru nobleţe şi creativitate, pentru generozitate şi virtute, exigenţă şi autoexigenţă, înalt civism şi patriotism, calităţi prin care depăşeşte profilurile umane de pînă la el, ca rezultantă firească a evoluţiei către modul superior de a considera viaţa şi a vieţui, pe care îl reprezintă socialismul. „Formarea omului nou constituie cel mai important şi mai nobil ţel al partidului“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Acestui om nou, cultura este chemată să-i dezvolte sensibilitatea şi receptivitatea faţă de ceea ce este impresionant, măreţ, pilduitor, să-i cultive în mod superior gîndirea, să-l facă mai receptiv şi mai generos, mai productiv, în îndeplinirea acestei măreţe îndatoriri a oamenilor faţă de oameni, in evoluţia vieţii sub edificiul culturii, în epoca pe care o trăim, creaţiei artistice şi instituţiilor de cultură le este rezervat un mare rol şi o mare responsabilitate în conştientizarea misiunii social-istorice pe care constructorii noii societăţi au a o împlini. Se ştie că această conştientizare nu se realizează de la sine, automat, ci printr-o fecundă activitate de educaţie, desfăşurată în mod convergent de toţi factorii cu răspunderi în acest domeniu. Este de însemnătate deosebită structurarea prin cultură a personalităţii umane. Se asociază astfel efectul emoţional al frumosului cu meditaţia şi reflecţia filosofică, ştiinţifică în prospectarea şi apropierea viitorului, se îmbogăţeşte multilateral personalitatea. în faţa valorilor clasice sau a celor contemporane, omul vibrează pentru că recepţionează rezultatele ştiinţei, artei şi frumosului şi înţelesurile lor esenţiale, îşi cultivă prin intermediul lor disponibilităţile umane superioare, adaosul ducînd către dorita elevaţie, spirituală şi morală, către emancipare. Toate aceste valori sunt promovate azi în aşa fel incit să-şi realizeze maxima capacitate de factori formativi meniţi să contribuie pe căi specifice la autodepăşire umană. In condiţiile exploziei informaţionale. In toate domeniile ştiinţei şi tehnicii, inclusiv ale culturii, este firesc ca fiecare om să facă tot ce depinde de el spre a-şi însuşi noile valori, de vreme ce societatea noastră face din ştiinţă şi cultură bun al tuturor, creează condiţii corespunzătoare pentru acumularea şi convertirea acestora în valori curente orientative pentru conştiinţă şi comportament. Astfel cultura, ştiinţa, devin acte de responsabilitate ale creatorilor, faţă de contemporani şi posteritate. Cultura dă rădăcini în existenţă şi deschide orizonturi nebănuite, noi ferestre către viitor, conferă personalităţii umane capacitate de integrare multidimensională în dialectica existenţei, a determinismului social. In repetate rînduri, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exponent exemplar al idealurilor poporului nostru, a relevat şi subliniat cerinţa ca arta, cultura noastră contemporană să înfăţişeze eroi cu o bogată viaţă sufletească, pasionaţi în munca lor, dăruiţi operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a societăţii comuniste. Aceasta înseamnă a realiza saltul de la valorile moştenite, la producerea unora noi, originale, care să completeze, să îmbogăţească şi să continue patrimoniul celor existente. Activităţile şi acţiunile organizate în cadrul generos al Festivalului naţional „Cintarea României“ — emanaţie a gindirii novatoare, profund revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu —, nu înseamnă doar cîntec şi joc, fireşte, extrem de necesare, ci vizează perfecţionarea omului, umanizarea continuă a relaţiilor sociale, promovarea a tot ceea ce este progresist. Tipul socialist de personalitate trebuie văzut prin perspectiva unei mari deversităţi de valorificare a posibilităţilor creatoare ale omului, deoarece, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „avem în vedere că fiecare om are individualitatea sa bine distinctă. Trebuie să existe deplină claritate : nu ne propunem uniformizarea omului. Urmărim crearea condiţiilor celor mai propice ca omul să se poată manifesta plenar, fiecare cu capacităţile, personalitatea şi felul său de a fi, în spiritul comun întregii societăţi, al dragostei de dreptate şi adevăr, al curajului şi cinstei, al simplităţii, al hotăririi de a lucra împreună cu semenii săi pentru fericirea proprie, pentru fericirea întregii societăţi“. Superioritatea socialismului şi a comunismului se dovedeşte şi din perspectiva realizării cit mai plenare a personalităţii umane, ancorate puternic în sistemul de valori promovat de societate. De fapt, programul ideologic elaborat de partidul nostru presupune colaborarea tuturor tipurilor de valori, favorizind satisfacerea exigenţelor axiologice şi praxiologice ale actualei etape istorice. Concept politic complex al gîndirii teoretice şi activităţii practice a partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spiritul revoluţionar se identifică în fapt cu promovarea spiritului creator şi novator în activitatea politico-ideologică şi culturaleducativă, în viaţa productivă cotidiană. Obiectivarea strategiei partidului nu poate avea loc în afară cultivării şi aprofundării spiritului revoluţionar. Este acesta un imperativ major, un adevăr axiomatic. Spiritul revoluţionar şi promovarea lui nu sînt concepute doar sub aspect teoretic, ideologic, ca atitudini subiective, ci în primul rînd ca o cerinţă de ordin practic, de angajare pentru mobilizarea maximă a capacităţii de gîndire, voinţă şi acţiune, a energiilor colective şi individuale, pentru soluţionarea la un înalt nivel calitativ a sarcinilor economico-sociale. Exigenţa maximă, promovarea spiritului critic şi autocritic, constructiv, însoţit de aspiraţia continuă spre perfecţionare şi obţinerea de performanţe cit mai înalte în propria muncă formează o dimensiune esenţială a acestui climat social al spiritului revoluţionar, în care fiecare trebuie să se simtă plenar angajat. Un asemenea spirit este şi trebuie să fie cultivat prin totalitatea activităţilor şi acţiunilor desfăşurate in cadrul Festivalului naţional „Cvitarea României“. Spiritul revoluţionar se află în plină stare de manifestare doar în măsura în care se concretizează în rezultate productive comensurabile, în participarea activă la viaţa social-politică, la dezvoltarea spiritualităţii româneşti pe trepte mereu mai înalte. Festivalul naţional „Ciitarea României“ se identifică cu promovarea neabătută a valorilor autentice, sociale şi umane, a competenţelor celor mai înalte, a principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste, ale dreptăţii şi legalităţii, ale umanismului revoluţionar şi principialităţii, cu respingerea nonvalorilor sau a confuziei de valori, a mentalităţilor negative, moştenite de la vechea orînduire sau apărute ca urmare a unor influenţe din afara ţării, precum şi datorită unor carenţe şi neîrmpliniri din activitatea noastră educaţională. Omul nou nu reprezintă un principiu abstract, constituit din criterii absolute şi imuabile ci un ideal permanent, o necesitate inexorabilă căreia avem datoria să-i subordonăm întreaga activitate şi dăruire, cum se cuvine unei cauze atît de nobile şi măreţe. Constantin RÄDUCU ZILE DE MAXIM efort pe cîmpiile ţării, zile în care se pregăteşte marea pîine a ţării, cînd peste tot buna organizare, respectarea normelor de disciplină şi a măsurilor stabilite de conducerea partidului pentru extinderea celei de a doua culturi şi crearea condiţiilor agrotehnice necesare ca aceste culturi să producă la maxim, hotărăsc realizarea unor producţii mari şi stabile. In aceste zile, vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi agricole din judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj şi în unităţi de producţie şi cercetare ştiinţifică din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa sunt elocvente, în cel mai înalt grad, pentru preocuparea pe care secretarul general al partidului o are pentru felul în care se înfăptuiesc obiectivele noii revoluţii agrare. La Cooperativa agricolă de producţie Hotarele, judeţul Giurgiu, unde a început dialogul de lucru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, în cîmp, mersul lucrărilor din această campanie apreciind ca bună recolta de orz, indicînd să se ia toate măsurile pentru asigurarea recoltei la timp. Mai departe, pe terenurile întreprinderii agricole de stat Mihăileşti, unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ pentru producţia de porumb, secretarul general al partidului a examinat stadiul de evoluţie al culturii de orz şi de grîu, cerind ca recolta care se anunţă a fi bogată să fie culeasă, transportată şi înmagazinată cu cea mai mare atenţie, pentru ca să nu existe nici un fel de pierderi. Dialogul de lucru a continuat în acelaşi climat de înaltă exigenţă şi răspundere la Cooperativa agricolă de producţie Purani, Cooperativa agricolă de producţie Furculeşti, Ferma nr. 15 Vişina, aparţinînd întreprinderii agricole de stat Corabia, Ferma nr. 1 a C.A.P. Obîrşia din cadrul Consiliului Agricol Vişinii, Cooperativa agricolă de producţie Drănic, Cooperativa agricolă de producţie Galiciuca şi Bazasiloz din Caracal a întreprinderii judeţene de contractare, achiziţionare şi păstrare a produselor agricole şi la fiecare dintre unităţile vizitate, secretarul general al partidului a analizat, la faţa locului, felul concret în care este pregătită campania agricolă. Aceloraşi imperative de maximă exigenţă şi răspundere pentru recolta de cereale a ţării le-a fost subordonată şi vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în unităţile agricole de producţie şi de cercetare ştiinţifică din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa, consacrată analizei unui spectru mai larg de probleme în care un loc deosebit l-a avut şi contribuţia cercetării ştiinţifice agricole la sporirea procesului de fertilitate a pămîntului, prelucrarea de material biologic de înaltă productivitate, realizarea unor tehnologii de mare eficienţă , altfel spus la realizarea unei agriculturi intensive, de înalt randament. Institutul de cercetări pentru plante tehnice — Fundulea, distins cu titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ a fost din nou locul de desfăşurare a unei temeinice şi profunde analize întreprinse de secretarul general al partidului, care a apreciat rezultatele obţinute — noul soi de griu Fundulea 4, soiul de orz „Precoce“, soiul de mazăre Afila, hibridul de porumb Fundulea 418 ş.a. — indicînd ca, în colaborare cu , factorii responsabili de resort, să fie elaborate norme tehnice obligatorii pentru toate culturile în aşa fel incit acestea să poatăfi întocmai aplicate de unităţile de producţie. In spiritul aceloraşi exigenţe, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze cu mai multă iniţiativă şi curaj pentru introducerea perenităţii la culturile principale cum sunt griul, orzul, soia şi mazărea, obţinîndu-se două recolte pe an, prin regenerarea plantelor după prima recoltă. Itinerarul a mai cuprins Cooperativa agricolă de producţie Gurbăneşti, Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist Griviţa, Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist Sineşti şi Cooperativa agricolă de producţie Moviliţa, unităţi în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat împreună cu factori de răspundere stadiul de dezvoltare al plantelor, evaluînd ca bune recoltele care se anunţă şi stabilind măsuri specifice de asigurare a celor mai bune condiţii ca întreaga recoltă să fie strînsă şi depozitată la timp, cerind să se pregătească terenul corespunzător pentru însăminţarea culturilor duble. Dată publicităţii în aceste zile, Hotărîrea-Chemarea Plenarei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, făcind un bilanţ al planurilor şi problemelor discutate şi aprobate, îndeamnă pe toţi oamenii muncii, întregul popor la acţiune fermă, hotărită şi responsabilă pentru transpunerea în viaţă a indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor actualei etape de dezvoltare economicosocială a patriei. Toate documentele adoptate în unanimitate de participanţii la Plenara comună pun încă o dată în evidenţă unitatea de gîndire, voinţă şi acţiune a tuturor celor ce muncesc cu valoarea unei uriaşe forţe de modernizare a întregii vieţi sociale, de progres şi civilizaţie a ţării. Alex. VASILESCU CONTEMPORANUL 3