Contemporanul, ianuarie-iunie 2002 (Anul 12, nr. 1-26)

2002-01-03 / nr. 1-2

imi PORTO FRANCO Eugen URICARU PROCES VERBAL La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Scriitorilor din România a organizat cel de-al patrulea Seminar al Traducătorilor din literatura română, din străinătate. Oarecum uşor ieşit din ritmul său obişnuit (întâlnirea avea loc de obicei in luna septembrie), de această dată Seminarul a avut de câştigat prin colaborarea Uniunii cu Societatea Naţională de Radio, organizatorul Târgului de Carte Gaudeamus. După o vizită la Complexul „Brâncuşi” de la Târgu Jiu, oraş în care participanţii au fost oaspeţii Prefecturii şi ai Consiliului Judeţean Gorj (adresăm pe această cale, încă o dată, mulţumirile noastre domnului Greblă, Prefectul Judeţului Gorj şi domnului Mischie, Preşedintele Consiliului Judeţean, pentru sprijinul excepţional acordat Seminarului), după vizita la Sfânta Mănăstire Polovragi şi la Muzeul Satului de lângă Târgu Jiu, traducătorii au poposit câteva ore la Aşezământul cultural de la Cetate, Dolj. Poetul Mircea Dinescu şi prietenii săi (între care, actorul Vladimir Găitan, poetul Dinu Adam, criticul Marius Ghica, inginerul Vasile Ţup) au fost gazde desăvârşite şi au dat posibilitatea celor veniţi din 14 ţări ale lumii să cunoască o interesantă şi foarte specifică parte a vieţii culturale româneşti. „Colonia artistică” organizată de Mircea Dinescu este un experiment generos şi un mod cel puţin interesant de a ieşi din această prea lungă şi păguboasă „tranziţie”. La Uniunea Scriitorilor, în Sala Oglinzilor, au avut loc lucrările propriu-zise, iar la Târg, traducătorii au avut posibilitatea să întâlnească autori şi editori, să cumpere şi, mai ales, să primească volume ale scriitorilor români. Dorim să subliniem generozitatea Editurii Paralela 45, reprezentată de Călin Vlasie, nu doar un poet de talent, ci şi un editor ieşit din comun. Sunt câteva chestiuni care au devenit foarte clare şi, mai ales, imperative, în urma Seminarului. Prima este aceea a coordonării prezenţei literaturii române în străinătate. în acest moment, exista timide încercări de sprijinire a traducerilor de la Fundaţia Culturală Română la Ministerul Informaţiilor Publice, dar totul se petrece la nivelul stabilit de cele două cuvinte cheie - “timid” şi “încercare”. Nimic decis, nimic cu perspectivă, nimic din ceea ce se cheamă strategie culturală. A doua chestiune care s-a limpezit este aceea a priorităţilor. Literatura contemporană este punctul de greutate. Iar în el se vede întâi romanul şi apoi eseul. A treia chestiune este aceea a profesionalizării traducerii, a competenţei traducătorului Vremea lui „merge şi aşa” a trecut. A patra chestiune este aceea a publicării traducerilor la edituri care au un nume şi, mai ales, un sistem de publicitate şi de distribuţie. Altfel, ne vom întoarce la destinul “operelor” care se publicau în străinătate pentru a fi folosite în propaganda internă. Pentru toate aceste lucruri trebuie fonduri şi manageri culturali. Cu certitudine avem ce “vinde” pe piaţa internaţională, dar cu aceeaşi certitudine putem spune că nu avem „negustori”. Mai mult decât orice, ne lipseşte o gândire managerială în realizarea experimentului cultural. Traducătorii din străinătate ai literaturii române, având un optimism moderat şi un scepticism cultivat de prea multă vreme, se vor reîntâlni în 2002, răspunzând la invitaţia deja făcută de Uniunea Scriitorilor. Ca organizatori suntem convinşi că toate lucrurile îşi au rostul lor, asemenea cărţilor. ' • P.S. Nu se va întâmpla nimic relevant în ceea ce priveşte prezenţa literaturii române în lume, dacă nu se vor revigora lectoratele de limbă şi literatură română din Universităţile din străinătate, lectorate care sunt singura şansă de a avea traducători nativi şi specialişti universitari. Influenţa Universităţilor în opinia publică şi mai ales în informarea corectă a celor care iau decizii politice nu mai trebuie demonstrată, în altă ordine de idei, de fapt în acelaşi sens al discuţiei, este de necorceput o prezenţă internaţională în lumea literelor fără captarea interesului unor mari edituri, fără o Librărie româneasca în marile capitale culturale. Cum tot aşa nu se poate intra în „marele circuit" dacă respectivul „circuit" nu va trece şi prin România. De aceea vom începe nu prin deschiderea primului circuit automobilistic românesc, ci a primului eveniment literar european din România, în septembrie 2002. Se va chema „Zile şi nopţi de literatură". Ilustrăm acest număr cu fotografii de Aura CHRISTI Philip ROTH Animal pe moarte Trad. de Irina Petras Biblioteca APOSTROF, Cluj-Napoca, 2001 Alexandru VONA Misterioasa dispariţie a oraşului din câmpie Postfeţe de Marta PETREU şi Ion VARTIC Biblioteca APOSTROF, 2001 ex libris • ex libris • ex libris • ex libris • ex libris Alexandru Voria Misterioasa dispariţie a oraşului din cimpic Marin Radu Mocanu CENZURA. JUNISTA L'.'v - Mjunuu. Marin Radu MOCANU Cenzura comunista Editura ALBATROS, 2001 Etico VERISSIMO Umbra îngerului « Trad. de Michaela GHIŢESCU Editura MINERVA, 2001 •s deep europeano Revista apare cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor Coeditor. S.C ERC PRESS SJLL Poziţia revistei în catalogul RODIPET - 2017 LSSN1220-9864 Manuscrisele trimise la redacţie nu se înapoiază Ediţia se închide vineri la ora 12 Adresa redacţiei: Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti cod 79711 Abonamente la revista noastră se pot face prin telefon 01- 222.33.02, la redacţie sau la orice oficiu poştal din ţară. Tel/Fax:40-1-222.33.02 E-mail: contemporanul@yahoo.com http:/www.contemporanuLgojo hUp2AvelojoIjv/contemporanul . Cătălin ŢÎRLEA (redactor şef) Aura CHRISTI (redactor şef adjunct) Calin CALIMAN G. G. CONSTANDACHE Horia GÂRBEA Adrian MIHALACHE Victor SCORADEŢ Mircia DUMITRESCU Simona-Grazia DIMA Olga ANDRONACHE (secretar de redacţie) Georgeta ROMANESCU (economist) Ioana ŞIŞCU (corectura) Mircea MACRIŞ (difuzare) Maria DRAGOMIRESCU (tehnoredactare)