Convorbiri Literare, 1871-72 (Anul 5, nr. 1-24)
1872-01-15 / nr. 22
346 CÂTRA CETITORI, de vreme ce ele sunt iubite de publicul intregit, pe cănd sciința se adresează mai mult, sau mai puțin la unu numeru restrinsu de persoane. — Aceste reclamări sunt drepte numai in parte . A retipări două volume atrage după sine cheltueli atăt de mari și venituri atat de mici, incăt mijloacele de care dispunemu nu ne eartă a face aceasta. Insă scrierile cele însemnate din aceste volume se retipărescu in mare parte de autorii lor inşii, incăt publicul tot va pute ave astfelin materia jurnălului intrucătva complectă. In ceea ce privesce preferenţa dată articulelor de pură sciinţă, respundemu pentru o mai bună lămurire, prin o scurtă dare de samă a scrierilor apărute in aceşti cinci ani. Din scrieri dramatice s’a publicatu o tragedie in versuri de D. S. Bodnărerscu, mai multe comedii in versuri şi presă de D-nii Alexandri, Slavici, Capşa, Bengescu şi I. Negruzzi; căteva extracte de traduceri din Shakspeare şi Schiller făcute de D-nii P. P Carp şi I. Negruzzi şi unu numeru insemnatu de cântecele comice de D nii Alexandri şi lanov, genu creatu in literatura romană de celu ănteiu şi bine imitatu de celu din urmă. Novelele, legendele, poveştile şi naraţiunile formează unu numeru mai mare de doueizeci, deşi toate nu au avutu unu deopotrivă succesu înaintea publicului; ear criticele şi studiile sciinţifice şi literare cu care a făcutu in literatura noastră uuu atăt de strălucitu inceputu D. T. Maiorescu, care apoi a fostu urmatu pe această cale, deşi intr’unu modu ma puţinu aspru şi cu mai multă cruţare pentru susceptibilităţile contemporanilor, de D-nii A. D Xenopoli, S. Vărgolici, I. Burla şi alţii, au ocupatu o parte foarte însemnată in foaea noastră. __ Istoria deși in margini modeste și mai mult critică, nu a fostu lasată la o parte : D. Xenopol a scrisu mai multe cugetări, demne credeau a fi bagate in samă, asupra stării actuale a Romănilor; D. Slavici ne aduce interesante descoperiri și cugetări asupra Maghiarilor, vechilor şi actualilor noştri duşmani, pe care e bine a-i cunoasce; D. Caragiali asupra Românilor din Macedonia, fraţilor noştri; şi încă alte studii asupra unor istorici pămenteni şi străini. —Scrieri satirice in versuri şi in presă, destul de iubite de publicu, nu au lipsitu, asemene numeroase dări de samă asupra celor mai multe scrieri romăne apărute; pe lăngă aceste căte va încercări deşi slabe încă, asupra sciinţelor naturale şi căte va discursuri nepolitce, rostite in momente solemne. Ansft in numerul celu mai insemnatu s’au publicatu Pbesiile. Pe aceste, ca unele ce sunt deapururea începutul literaturelor amu şi pusu temeiul celu mai mare. In această plăcută materie ne-au trimesu versurile lor mulţi autori mai vechi şi mai noi, ce e drept, cu deosebire mare in adâncimea închipuirii, in frumuseţa formei, in diversitatea ideilor, in uşurinţa mânuirii limbei şi in cunoscinţe prosodice. D-nii V. Alexandri, G. Creţeanu, repos. Constantin Negruzzi, erau cunoscuţi de mult in literatura noastră: prin foaea noastră s’au făcutu cunoscuţii sau mai cunoscuţi. D-nii V. Pogor, S. Bodnărescu, T. Şerbănescu, N.