Convorbiri Literare, 1888-89 (Anul 22, nr. 1-12)

1888-04-01 / nr. 1

GASPAR GRAŢIANI ACTUL din Constantinopol. — Casa dragomanului Borisi. Trei întăriri. SCENA I. Locadele şi Van Olen. Locadele II cunosc de aproape; il ştiu încă de pe când a venit aici: Caspar Graţiani ce se mai zicea şi nobil de Gratisadi, — un ciasornicar, un biet muritor ce bătea pe la toate uşile, ca să-şi vândă marfa. Van Olen Nu-1 căuta ce-a fost odinioară, ci-l vezi ce este acum: Duce de Paros şi Naxos, ambasador al Sultanului Achmed I, om de încredere al marelui vizir Chalil-Paşa, persoană grată atăt împăratului Roman, căt şi Regelui din Polonia, — om norocos şi dibaciu, care ştie să se folosească de împrejurări. Ai un rival primejdios, foarte primejdios rival! Locadele Mai puţin primejdios ca păn acum! Van Olen Vrei să zici — fiindcă Sara, ovreica, nu-1 mai ajută.— Da, ovreica are multă trecere in Seraiu; multe poate, cănd voeşte, astăzi insă, cănd marele vizir, ambasadorul impe­rial Molard, solul polonez Sobieski şi bailul veneţian Nani deopotrivă il sprijinesc, el poate să se urce şi fără de aju­torul ei in scaunul Moldovii. — Apoi — mai ştii ? Pe femee mult temeiu să nu punem: Ovreica a avut odinioară multă slăbiciune pentru dinsul...

Next