Convorbiri Literare, 1892-93 (Anul 26, nr. 1-12)

1892-05-01 / nr. 1

*28829P*­ ­ Apare la int­mi­a fiecărei luni CONVORBIRI LITERARE la inceputul revoluţiunei celei mari și pană acum, decurs de un secol, luptele politice pe continentul Europei au avut de obiect a înlocui dreptul public, care în­temeia şi susţinea ordinea socială vechie, încă feudală, prin­­tr’un nou drept public, menit a satisface noua societate civilă, care dispunând de mijloace şi intelectuale şi materiale, căuta să aibă influenţă mai cu seamă la formarea v­oinţei statului. Prin urmare, ceea ce preocupa popoarele a fost, mai intăi, ideea unei constituţii şi in urmă, aceea a guvernării prin sine insăşi. Ideea unei constituţii preocupă naţiunea franceză cu deo­sebire in secolul trecut, şi ea caută a o realiza. Erau şi împrejurări deosebite, cari trebueau să provoace pe Francezi, înaintea altor popoare, a concepe şi a formula doc­trina şi principiile constituţionale, cari erau să fie primite in constituţiile lor varii de la 1790, pentru ca să fie apoi adop­tate, mai intăi de naţiunile romane şi mai târziu şi de cele germane. După o luptă de secole, regalitatea franceză, isbuteşte a reconstitui statul in unitatea lui teritorială şi politică. Toate puterile statului înstrăinate, ajunsese a fi exercitate, in toată întinderea statului, numai in numele regelui. Printr’o administraţie centralizată şi biurocratică statul ajunsese a în­griji de toate interesele, pretinzând a cunoaşte chiar intere­sele cetăţenilor mai bine decăt ei insuşi. Ear regele regula toate relaţiunile publice intr’un mod suveran, fără intervenirea C. L An. XXVI. No. 1.­35513. 1 Biblioteca Judeţeană ASTRA 288*9. Illlllllllllllllll NO. 1. Bi|wwta.gf.i A ]VTain Amil XXVI. constituţie §i

Next