Convorbiri Literare, 1892-93 (Anul 26, nr. 1-12)
1892-05-01 / nr. 1
*28829P* Apare la intmia fiecărei luni CONVORBIRI LITERARE la inceputul revoluţiunei celei mari și pană acum, decurs de un secol, luptele politice pe continentul Europei au avut de obiect a înlocui dreptul public, care întemeia şi susţinea ordinea socială vechie, încă feudală, printr’un nou drept public, menit a satisface noua societate civilă, care dispunând de mijloace şi intelectuale şi materiale, căuta să aibă influenţă mai cu seamă la formarea voinţei statului. Prin urmare, ceea ce preocupa popoarele a fost, mai intăi, ideea unei constituţii şi in urmă, aceea a guvernării prin sine insăşi. Ideea unei constituţii preocupă naţiunea franceză cu deosebire in secolul trecut, şi ea caută a o realiza. Erau şi împrejurări deosebite, cari trebueau să provoace pe Francezi, înaintea altor popoare, a concepe şi a formula doctrina şi principiile constituţionale, cari erau să fie primite in constituţiile lor varii de la 1790, pentru ca să fie apoi adoptate, mai intăi de naţiunile romane şi mai târziu şi de cele germane. După o luptă de secole, regalitatea franceză, isbuteşte a reconstitui statul in unitatea lui teritorială şi politică. Toate puterile statului înstrăinate, ajunsese a fi exercitate, in toată întinderea statului, numai in numele regelui. Printr’o administraţie centralizată şi biurocratică statul ajunsese a îngriji de toate interesele, pretinzând a cunoaşte chiar interesele cetăţenilor mai bine decăt ei insuşi. Ear regele regula toate relaţiunile publice intr’un mod suveran, fără intervenirea C. L An. XXVI. No. 1.35513. 1 Biblioteca Judeţeană ASTRA 288*9. Illlllllllllllllll NO. 1. Bi|wwta.gf.i A ]VTain Amil XXVI. constituţie §i