Convorbiri Literare, 1892-93 (Anul 26, nr. 1-12)

1892-05-01 / nr. 1

1964 2 CONSTITUŢIE ŞI ADMINISTRAŢIE sau controlul unei representaţiuni a vechilor staturi generale, care, după ce nu ştiuse a fi admise, ca un factor esenţial şi regulat, nefiind interesate din cauză că nici nu reprezentau decăt clasele scutite, nici nu se mai întrunise pentru ultima oară decăt la 1593 şi la 1614. Domnea absolutismul, pentrucă toată voinţa statului se concentra in persoana regelui, şi se executa in variile direcţii fără nici o îngrădire numai de funcţionari numiţi, cari vedeau in funcţiune asigurarea existenţei lor, d­oar faţă cu miile de funcţionari cari gândesc şi lucrează in stat locuitorii erau re­duşi in mod pasiv a privi ceea ce se petrece in stat, şi nepu­­tend avea o activitate in afacerile publice siliţi erau a urmări numai satisfacerea intereselor şi dorinţelor lor materiale. Această stare se mai poate mănţine, căt timp şefii sta­tului au simţul datoriei şi sunt capabili, şi căt timp şi func­ţionarii sunt însufleţiţi de aspiraţii mai inalte in îndeplinirea funcţiunilor, condiţii cari lipseau in Franţa sub ultimii doi regi ai secolului trecut. Pe lăngă acestea insă ordinea de lucruri constituită in stat, era cu totul pernicioasă pentru desvoltarea conştiinţei publice şi pentru formarea simţului dreptului, pentru că nu toţi cetăţenii contribuiau la sarcinele şi impozitele cerute in stat. Numai clasele de jos, ţărănimea şi burghezimea de jos din oraşe, îndeplineau variile prestaţii şi imposite, neechitabil împărţite şi executate, iar clasele inalte cler, nobilime şi chiar burghezimea inaltă de prin oraşe nu gândeau decăt a-şi conserva variile privilegiuri şi scutiri introduse şi acordate odinioară ca echivalent pentru datoria ce avusese a împlini prin serviciul de armată, prin distribuirea justiţiei, prin menţinerea poliţiei, şi a măsurilor poliţieneşti in circumscripţia teritoriilor lor; şi pe lăngă toate aceste scutiri mai participă încă şi la onoruri, emolumente şi foloase de tot felul acordate din partea sta­tului. Nu aveau dar decăt privilegii şi favoruri, fără a avea simţul datoriei cătră stat din a cărui mărime şi prestigiu trăgeau foloase. — In urma unei asemenea stări de lucruri, marea mulţime a locuitorilor nu putu decăt să fie predom­­nită de ură şi invidie neîmpăcată contra claselor privilegiate.

Next