Convorbiri Literare, 1915 (Anul 49, nr. 4-12)

1915-04-01 / nr. 4

350 TITU MAI­N­ESCU declarările stăruitoare ale noului conducător, partidul naţio­­nal-liberal se însărcinase cu marile misiuni indicate la sfâr­şitul capitolului precedent , în politica internă cu repararea şi restabilirea pactului fundamental al ţării, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp , în politica externă cu în­dreptarea situaţiei Românilor din Ungaria printr’o stăruinţă mai energică (dacă nu prin intervenţie) pe lângă guvernul statului vecin, în deosebire de atitudinea rezervată a fostului minister conservator. Cabinetul Sturdza se înfiinţează la 4 octombrie 1895 ast­fel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident şi externe ; Eugeni Stătescu, justiţie ; Petru Poni, culte ; General C. Budişteanu, răsboi ; Nicolae Eleva, interne ; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finanţe ; G. D. Pallade, domenii ; C. I. Stoicescu, lucrări publice. Cu o asemenea compunere guvernul era o manifestare destul de puternică a partidului reîntregit după violenta des­­binare de la 1888. Intrarea în minister a d-lor Eleva şi Pal­lade putea trece drept semn al unirii desăvârşite, deşi în deosebi cariera pripită a d-lui Pallade pricinuia oarecare sur­prindere, mai ales după impresia ce făcuse lupta sa în con­tra lui Ion Brătianu asupra Camerei liberale de la 1877 (Vezi vol III, pag. 69). Portofoliul acordat d-lui Costică Stoicescu părea—în lipsă de alte merite —răsplata serviciului adus cu agitarea chestiei ofiţerilor demisionaţi ; iar numirea d-lui G. C. Cantacuzino- Rifoveanu la finanţe era menită — după precedentele admise — să-i dea prilejul de pocăinţă pentru necuviincioasa scri­soare adresată Regelui prin Voinţa Naţională de la 8 Fe­­vruarie 1892. (Vezi vol. 4, pag. 100 și 102).

Next