Convorbiri Literare, 1919 (Anul 51, nr. 1-12)
1919-01-01 / nr. 1
2 CONVORBIRI LITERARE capătul dinspre miazăzi. Cum se loveşte val de val, aşa se isbeau pe atunci popor de popor, de la Urali şi până la Atlantic. Mult mai grea a fost adolescenţa poporului românesc.Timp de alţi 600 de ani, am văzut pe pământul nostru nu numai invazii trecătoare, ci şi infiltrări statornice, începând cu Slavii şi sfârşind cu Ungurii şi Saşii. De astă dată, am fost în adevăr la mare cumpănă. Limba a suferit înrâurirea slavă ; organizaţia politică şi socială — de asemenea , până şi teritoriul etnic a fost îngustat şi cotropit. Pe la 1200, întreg podişul cuprins în cununa Carpaţilor căzuse sub stăpânirea ungurească şi era ameninţat cu o colonizare sistematică, de care ne-a mântuit abia năvălirea Tătarilor. — Calmul care scapă de vărsat cu ciupituri pe obraz, aşa a ieşit poporul român din lungă suferinţă a epocei de «infiltrare streină». Abia prin secolul al XllI-lea, începem a ne reculege— măcar în jumătatea neamului câtă se afla la nordul Dunării. Din vuci fenezate şi voivodate, se închegă aci pe încetul două ţări de sine stătătoare. Dar, fiind prinse între Unguri, Poloni şi Turci (sosiţi de curând în peninsula balcanică), principatele române au trăit mereu sub ameninţare de vasalitate. Aşa că mereu au trebuit să se lupte cu vecini vn până ce căderea Ungurilor, eclipsa Polonilor şi decadenţa Turcilor le-a dat răgaz, după alte 600 şi mai bine de ani, să se uniască la 1859 într’un stat mai măricel. Faza aceasta a tinereţii, începând cu descălicarea ţărilor de sub munţi şi sfârşind cu unirea lor, e cea mai caracteristică dintre toate. Prin lupte necurmate, individualitatea istorică a neamului a isbutit să se afirme deplin. Limba s’a emancipat de sub influenţa slavonă, organizarea socială a eşit din cadrul slavo-bizantin şi, în cele din urmă, am intrat definitiv în sfera civilizaţiei latine. Rezultatul : Am salvat până azi din moştenirea răsăriteană a imperiului roman jumătatea nordică a neamului nostru. Cea de la sudul Dunării a fost cotropită de Slavi și alte