Cotidianul, martie 1992 (Anul 2, nr. 41-62)

1992-03-12 / nr. 49

Repere economice internaționale Washington. Un grup de experți internaționali, întruniți la Națiunile Unite, apreciază că economia mondială va înregistra o creștere, în cursul anului 1992, de aproximativ 1 % și că nivelul producției va scădea în trei ani succesivi. Nivelul creșterii economice mondiale va fi, probabil, considerabil în 1993, iar punctul de plecare pentru ameliorarea situației din prezent va apărea în 1992. Experții consideră că valoarea intereselor producătorilor - combinată, uneori, cu unele precauții de ordin politic - a constituit o problemă în tarile dezvoltate. în același timp, în alte țări, discutarea acestei probleme a fost amînată, datorită faptului că guvernele acestora se confruntau cu dificultăți și nu puteau face față creșterii ratei șomajului. Menținerea prețului petrolului în jurul valorii de 15 $/baril și prețurile mici la produsele petroliere primare au dus la apariția inflației. Statele Unite ar putea fi țara din care să înceapă o creștere a producției mondiale, în timp ce alte țări puternic industrializate, precum Germania și Japonia, nu sunt considerate “puncte de plecare”. Statele din centrul Europei și țările componente ale fostei Uniuni Sovietice - cu economiile lor care trec printr-o tranziție grea, de la economia centralizată spre cea de piață - au avut o scădere în producție de aproape 16% în 1991, datorată declinului economic înregistrat în 1990. Pe de altă parte, costul unificării Germaniei a influențat creșterea interesului pentru această zonă, care tindea să slăbească activitatea economică în Europa de Vest. Argentina, Brazilia, Peru și alte țări din America Latină, care se confruntă cu problema scăderii exportului, au aplicat programe economice noi de combatere a inflației. Per total, valoarea veniturilor a fost constantă sau a înregistrat o scădere nesemnificativă în 1990 și 1991, dar pentru 1992 se așteaptă o îmbunătățire. Pe continentul african, în afara Nigeriei și a altor țări exportatoare de petrol, restul țărilor au suferit o scădere a veniturilor în 1991, preconizîndu-se însă, o schimbare pentru 1992. Țările asiatice, inclusiv China, se pare că vor avea în 1992 o creștere a nivelului economic mai rapidă decît a restului lumii, dar, în marea majoritate a acestora, cererea de produse proprii va fi mai mică decît înainte, iar protectionismul va crește. In Orientul Mijlociu, scindarea activităților economice și a comerțului - cauzată de războiul din Golf - au dus la o scădere a producției în 1990 și 1991, însă, în acest an se preconizează că reconstrucția în urma războiului și reluarea producției vor duce la o creștere substanțială. Experții internaționali apreciază că producția economică mondială se va ameliora în 1995 și va continua să crească în 1996 cu aproape 3%, exceptînd Europa de Est și cîteva țări din Africa. ___—— - ----------­• |vÍ. ''' ș> Țările africane sărace beneficiază de sprijin din partea Națiunilor Unite pentru achiziționarea de utilaje agricole PAGINA 5 Cotidianul ■K^ JOI • 12 MARTIE Spiritul de întreprindere (continuare din nr. trecut) Claudiu Doicu: Cum au fost recep­tate ideile și propunerile dvs. la Ministerul Turismului? Gene Bejan: In momentul în care am discutat cu autoritățile, din păcate dînșii nestudiind niciodată piața internațională, nu știu cum se cucerește teren și au o­­ mentalitate învechită. Paradoxal, la Ministerul Turismului mi s-a răspuns că dînșii consideră anul 1992 un an neintere­sant și că, acum, numai investitorii trebuie să vină. Le-am spus că, în momentul în care semnează contrac­tul cu firma noastră, deja din prima lună încep să vină fondurile de con­stituire în valută, chiar înainte de sosirea turiștilor. Am putea să trecem la renovări foarte costisitoare și serioase. C.D.: Transformarea complexului Flora, de exemplu, într-un club pen­tru turismul familial, presupune pierderea dreptului de proprietate al statului român? G.B.: Nicidecum: Membrii clubu­lui nu doresc să devină proprietari ai terenului sau clădirilor, nici să se ocupe de administrația lui. Societatea comercială română sau statul nu tre­buie decît să încheie un contract, prin care să se angajze că aceste cluburi vor funcționa, oferind servicii mai variate și mai bune la cererea clienților noștri care, de fapt, plătesc pe o perioadă îndelungată (90 de ani). C.D.: Poate că Ministerul Turismului are ca prioritate găsirea unor investitori dispuși să cumpere un complex hotelier... G.B.. Cel care vine și cumpără hotelul are o perioadă de 18-20 de ani, în care va încerca să-și recu­pereze banii. Noi, de fapt, sîntem ulti­ma verigă ce asigură rentabilizarea unui asemenea club, adică, în trei ani, proprietarul are de două ori valoarea lui, el rămînînd proprietar. Deci, cine ar investi bani cumpărînd în România, trebuie să presteze servicii pentru a-și recupera cheltuielile. Noi, în trei ani, prin constituirea clubului, avem nu numai valoarea integrală a hotelului, ci încă o dată suma respec­tivă, plus cheltuielile care se plătesc în fiecare an anticipat. (în decembrie clubul are banii pentru cheltuielile anului viitor.) O asemenea formulă economică nu există­­ în prea multe întreprinderi. Industria turismului familial este cea mai profitabilă industrie, exceptînd comerțul cu arme si droguri. C.D.: Discuțiile de la Ministerul Turismului au decurs ca între oameni de afaceri? G.B.: Nu: Din păcate, dînșii nu au fost interesați de acest sistem, spunîndu-mi că, deocamdată, nu este planificat să vină turiști în România și că abia peste doi ani se așteaptă un aflux mare de turiști occidentali. Mi s-a părut ceva foarte hilar, că de la București vei putea programa turiștii occidentali cînd să năvălească în România. Este probabil ca in afacerea pe care interlocutorul nostru are de gînd să o "pună pe picioare", ceva să nu fie pe deplin limpede. Fiecare idee trebuie judecată cu atenție pentru a deosebi o afacere de o găselniță. Scăderea cursului dolarului Săptămîna aceasta dolarul a înre­gistrat o scădere la bursele europene, dar aceasta a fost nesemnificativă. în Marea Britanie, toți comercianții au așteptat datele guvernamentale pri­vitoare la buget, sperînd că raportul oficial va anunța micșorări de taxe și alte măsuri care să stimuleze economia și să crească popularitatea Partidului Conservator, în cursa pen­tru următoarele alegeri. La princi­palele burse europene, dolarul a înregistrat următoarele valori: Frankfurt: la deschidere dolarul avea valoarea de 1,6635 DM, față de 1,6630 DM la închiderea prece­dentă; Zürich: dolarul a scăzut de la 1,5075 franci elvețieni, la ultima închidere, la 1,5045 franci elvețieni; Bruxelles: 1$=34,14 franci bel­gieni, comparativ cu 34,20 franci belgieni, la închiderea precedentă; Londra: lira sterlină a înregistrat valoarea de 1,7248 $, față de 1,72185$ la închiderea precedentă; Paris: prețul dolarului era de 5,6480 FF, în timp ce, la ultima închidere, frusese 5, 6637 FF; Milano: 1$=1.247,0 lire italiene, față de 1.249,90 lire italiene, la închiderea precedentă; Tokio: valoarea dolarului a cres­cut de la 131,73 yeni la 132,00 yeni. Aurul: la Zürich, la deschiderea bursei, aurul înregistra prețul de 348,50 $/uncie, iar la Londra, prețul a crescut de la 349,00$/uncie la 349,25$/uncie. Argintul: la Zürich, prețul argin­tului a fost 4,15$/uncie, în timp ce la Londra a fost 4,17$/uncie. Lond­ra.In urma unor discuții ce au durat patru zile, directori din sectoarele private britanice și japoneze au ajuns la concluzia că trebuie să sprijine rolul Japoniei la Națiunile Unite pentru operațiunile de menținere a păcii, contribuind în acest mod la securitatea mondială. A opta întîlnire nipono-britanică a grupului “2000” a adoptat decizii în domenii privind politica și securitatea economică internațională și refugiații politici. Grupul de știri realizat de Mădălina Crețulescu La bursa de mărfuri din New York dealerii folosesc pentru transmiterea și primirea informațiilor terminale portabile Jocul politic și economia “Frontul Salvării Naționale trebuie să aibă în vedere că a repeta populis­­mul, acum, reprezintă lipsa oricărui orizont, reprezintă mentalitatea păgubitoare că, dacă așteptăm con­­sumînd ultimele rezerve s-ar putea ca lucrurile să se rezolve de la sine....” “în­tr-un moment în care deșănțarea populista alimentată de pofta pentru putere, îl face pe un lider de partid să propună la Televiziune, în fața întregii națiuni, adoptarea unor legi care să asigure furnizarea de salari populației, FSN trebuie să aibă pu­terea și decenta de a formula numai soluții reale pentru problemele reale, chiar dacă aceste soluții înseamnă efort, dureri și austeritate....” Am citat din “opera” d-lui Adrian Severin, pe care domnia sa a întoc­­mit-o în scurtele momente de pauză de care dispune, pentru că președintele Agenției Naționale de Privatizare își consacră 99,99% din timpul unei săptămîni, binelui acestui popor, “încercînd” să “transpună în viață” istorica Lege a privatizării. Fie numai cele două paragrafe din proiectul de program (opera) al FSN, pe care le-am reprodus si tot este de ajuns să ne cutremurăm. Recunoaștem exprimarea tipică a înaltei Academii de partid “Ștefan Gheorghiu” și fără să vrem, facem o asociere cu modul de exprimare al lui Lenin (“drinduirii capitaliste s-ă suri­at ceasul, expropriatorii sunt expropriați”)­Prin urmare, dl Severin încearcă să deschidă ochii Frontului cum că po­­pulismului (politica de partid și de stat promovată în timpul guvernărilor d-lui Petre Roman) i-a sunat ceasul, chiar cu riscul de a recunoaște în gura mare că populismul a fost conștient, mai mult chiar, voit, practicat. Ceea ce nu spune dl Adrian Severin, deși ar fi fost ceva mai nou și mai util decît o simplă înșiruire de cuvinte numai bune de îngurgitat cu lingură de lemn, cît a costat România și, mai ales, care sunt estimările consecințelor a mai bine de doi ani de guvernare original­­fesenistă. Dar, de fapt, “cerem” imposibilul. Consecințele de care vor­beam nu pot fi acum cuantificate și cunoscute exact. Numai timpul ne va ajuta să înțelegem, simțind pe pielea noastră. Să urmărim, în continuare, orientările de politică economică pro­puse Frontului de către dl Severin. Fără sfială se spune: “obiectivul central al etapei actuale va continua să fie reforma”, ale cărei “ținte ime­diate” vor fi: definitivarea formării piețelor, restructurarea și stabilizarea macroeconomică. “Frontul Salvării Naționale prezintă un program de guvernare cuprinzând măsuri menite a stimula creșterea producției și pro­ductivității furnizorilor, creșterea pu­terii de cumpărare a consumato­rilor....” Ne întrebăm pe ce se poate baza FSN, în cazul în care se va angaja într-o nouă guvernare prin care să-și continue politica economică? Pentru că automat ar trebui să se sprijine pe ceea ce a obținut în primii ani ca man­datar al puterii. Să ne fie cu iertare, dar nu prea vedem în “realizările” de pînă acum (ne referim strict la cele eco­nomice) ceva ce poate fi continuat. De fapt, Doamne ferește, să continue declinul pe care s-a înscris economia națională. Nu putem să nu ne aducem aminte că și Ceaușescu avea obiceiul să transforme prin discursuri erorile politicii sale economice în triumfuri naționale. Formularea frazelor d-lui Severin nu diferă prea mult de cele rostite de N.C.: “Obiectivul funda­mental al planului cincinal 1986- 1990, îl constituie dezvoltarea puter­nică, în continuare, a forțelor de pro­ducție, a bazei tehnico-materiale....” (Nicolae Ceaușecu, “Directivele C. al XlII-lea al PCR cu privire la dez­voltarea economico-socială a României în cincinalul 1986-1990 și ctiăuturile­­ de perspectivă pînă în­ anul 2000”) sau “corespunzător obiectivu­lui său fundamental, planul cincinal 1986-1990 va asigura înfăptuirea următoarelor orientări și sarcini prin­cipale: .....” (Idem). Frumos structurat, proiectul “Orientări de politică economică și socială” propus spre însușire Frontului cuprinde: 1. Formarea piețelor; 1.1. Formarea pieței de produse și servicii (cu 20 de idei principale); 1.2. Formarea pieței financiar-valutare (cu 11 idei princi­pale); 1.3. Formarea pieței de capital (cu 18 direcții de acțiune); 1.4. Formarea pieței muncii (27 de idei). II. “Restructurarea energică și pro­fundă” (a proprietății, a datoriilor, socială, a mentalității). Remarcăm faptul că toate aceste puncte ale proiectului d-lui Severin urmează să fie “transpuse în viată” (ca și cum din 1989 pînă astăzi ar fi guver­nat extratereștrii și nu FSN). Noul program al FSN va fi adus la cunoștința opiniei publice, probabil în zilele următoare, sub forma unui nou angajament (a unor noi promisiuni). Dar, zilele trecute, dl Severin declara la Londra, în cadrul Conferinței Confederației pentru industria brita­nică: “Reforma sistemică (din România) este finalizată,­ dar restruc­turarea este încă esențială în domeniul economic, social-general și în menta­litatea românilor”. La Londra, ca și la București, FSN încearcă să convingă pe cei cu care ia contact că reforma sis­temică s-a încheiat, înseamnă că mi­siunea reformatoare a Frontului și-a atins obiectivul. Totuși, sistemul social-economic dinainte de 1989 se menține. Asupra lui s-au operat numai modificări de formă și nu de esență, dar dacă înșiși liderii radicali ai acestei formațiuni politice își recunosc li­mitele, nu putem decît să apreciem spiritul lor de fair-play. Probabil, domnului Petre Roman îi surîde noul program al F.S.N. ANUNȚ Vînd Renault 20, 1600 cmc, 52 000 km reali, stare ireproșabilă, tel. 47 15 23/33 67 45 Cursurile valutare practicate la București -11 martie 1992 Valuta Țara Cursul în lei BRCE Banca Ion Țiriac BRD "Simplon"* Vînzare Cumpărare Vînzare Cumpărare Vînzare Cumpărare Vînzare Cumpărare Dolar SUA 372 355 378 360 367 360 385 367 Marcă Germania 225 215 229 220 213 203 236 Oră Marea Brit. 624 595 630 600 613 584 669 Franc Franța 63 60 65 62 63 60 -Franc Elveția 241 230 260 250 234 223 262 Franc Belgia 10.50 10.00 - - 10 9 Gulden Olanda 189 180 - - - - Liră Italia 0.288 0.275 0.30 - 0.28 0.27 -Șiling Austria 30.45 29.00 - - 30 29­­ -Coroană Suedia 59.85 57.00 - - 59 56 - -Coroană Danemarca 55.65 53.00 -Coroană Norvegia 54.60 52.00 - - -Dolar Canada 294 290 - - - - -Yen Japonia 2.67 2.55­­ .... Marcă Finlanda 79.80 76.00 - - - Pesetas Spania 3.46 3.30 - - - • Casă de schimb valutar; Seminar inedit la Iași în zilele de 19 și 20 martie 1992 se va desfășura la Iași o conferință pe tema liberei inițiative în privatizare. Conferința este concepută în ve­derea inițierii unui dialog româno­­american destinat cunoașterii expe­rienței în domeniul afacerilor de din­colo de Atlantic și­­ conform afirmației domnului Tom Wincek, președintele conferinței­ "se adresează atît persoanelor care doresc să inițieze afaceri private cît și proprietarilor sau directorilor de mici întreprinderi particulare intere­sați să afle cît mai mult despre pla­nificarea unei afaceri, finanțare, mar­keting, management și operațiuni bancare de la experți români și ame­ricani". Rapoartele prezentate vor oferi informații din domeniile: 1) Legislația română referitoare la pornirea și funcționarea unei întreprinderi mici/medii; 2) Modul de planificare a unei afaceri; 3) Programele de asistență tehnică și serviciile de care pot beneficia micii întreprinzători particulari din România; de 4) Finanțări, marketing și activități management-modul de funcționare într-un sistem economic de piață. Vor participa reprezentanți ai mai multor organizații: Washington State University, Nebraska State University, bursieri Fulbright (din partea Agenției de Informații a Statelor Unite), Camera de Comerț a județului Iași, Agenția de Dezvoltare Internațională a Statelor Unite, Ministerul Comerțului, Citizen Democracy Corps, Agenția de Dezvoltare Internațională a Națiunilor Unite, A.N.P., A.R.D., A.S.E., Serviciul Comercial al Ambasadei S.U.A. la București s.a. Pagina realizată de Claudiu Doicu Fondurile PHARE pentru România Volumul fondurilor financiare alocat României pentru programul național din bugetul PHARE pentru anul 1992 este de 130 milioane ECU. Conform datelor furnizate de Agenția Română de Dezvoltare, aceste fonduri au următoarea destinație: - 30 milioane ECU pentru privatizare și restructurare industrială, din care: Agenția Națională pentru Privatizare va primi 17,3 milioane ECU (pentru evaluarea întreprinderilor, tipărirea certificatelor de proprietate, constituirea și funcționarea fondurilor de privatizare, achiziționarea de echipamente); Ministerul Industriei - 9,3 milioane ECU (pentru efectuarea de studii sectoriale și de restructurare a regiilor economice, formarea personalului și managerilor de întreprinderi, acoperirea costurilor sociale ale restructurărilor, proiecte-pilot de restructurare regională integrată); Agenția Română de Dezvoltare - 2,5 milioane ECU, pentru promovarea investițiilor; - 10 milioane ECU pentru întreprinderile mici si mijlocii (facilități de creditare si garantare a creditelor pentru întreprinzătorii particulari, programe de formare si acordarea de servicii de specialitate); - 15 milioane ECU pentru protecție socială și sănătate (asigurarea de fonduri pentru asistenta sanitară, asigurări sociale si ajutoare de șomaj, programe de restructurare si formare a cadrelor); - 32 milioane ECU pentru agricultură (import de cartofi și grîu, dezvoltarea sectorului particular, facilități de creditare a producătorilor agricoli, restructurarea și îmbogățirea sistemului de colectare și distribuție a produselor agro­­alimentare, înființarea unei piețe a produselor agricole); - 5 milioane ECU pentru mediul înconjurător (expertiză, studii, sprijin instituțional în elaborarea strategiei naționale și un program pentru supravegherea mediului înconjurător); - 5 milioane ECU pentru sectorul financiar bancar (restructurarea și organizarea Băncii Naționale, Băncilor Comerciale și a Ministerului de Finanțe, dezvoltarea pieței de capital - inclusiv înființarea bursei de valori); -14 milioane ECU pentru așa-numitele resurse umane (programul de pregătire universitară Tempus, la care se mai adaugă programe suplimentare de 4 milioane ECU, inclusiv Fundația Internațională de Management); - 19 milioane ECU pentru programul de asistență tehnică generală (infrastructură, energie, cercetare științifică). Rompres România în ultimele 24 de ore prin ieri la ora 14

Next