Cotidianul, octombrie 1998 (Anul 8, nr. 124-150)
1998-10-14 / nr. 135
A Alege primarul pe care-1 meriți! Alexandru B.C.III .,M. EMI.vtSC'U' 'r-K PECü Ungaria - România, la fotbal. Maghiari, de data asta nu vă mai scapă nici NATO! Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul VIII, numărul 135 (2180), miercuri, 14 octombrie 1998, 20 pagini, două ediții, 1400 lei Cotidianul universul familiei + lumea militară Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro OMU cdPrf ® Sassu CONVENȚIA DEMOCRATA DIN ROMÂNIA Deși nu se poate vorbi de o rezolvare deplină a crizei din Kosovo, punctul critic a trecut. Intervenția NATO a fost amînată cu patru zile, timp în care observatorii OSCE vor cerceta, la fața locului, dacă sîrbii și-au îndeplinit angajamentul de retragere a forțelor speciale din Kosovo. Ce se va întîmpla după această perioadă rămîne de văzut. Lucrurile s-ar putea complica. Dacă, de exemplu, observatorii ajung la concluzia, mai mult sau mai puțin corectă, că Miloșevici nu și-a ținut fagăduiala? Sau dacă după aceea, stimulată de absența unui adversar pe măsură, Armata de Eliberare din Kosovo va proclama independența? Pînă atunci, trebuie să observăm, facînd un scurt bilanț al crizei, că cea care biciuie puterile occidentale să se aventureze militar împotriva unui stat suveran, transformînd radical NATO dintr-o organizație defensivă într-un jandarm occidental e America, înverșunarea SUA împotriva Serbiei s-a văzut din nou în declarațiile patetico-belicoase ale lui Bill Clinton în legătură cu atitudinea lui Miloșevici. Această înverșunare ridică o întrebare fundamentală: ce vor cu adevărat SUA? E o întrebare pe care trebuie să ne-o punem deoarece de răspuns depinde și ce se va întîmpla mai departe în Serbia, în același timp, e o întrebare pe care ne-o punem deoarece nu cred că s-ar găsi cineva convins de brusca isterizare a Americii față de tragedia umanitară din Kosovo și, cu atît mai puțin, față de pacea din Balcani. Dacă excludem încurcăturile erotice ale lui Bill Clinton, nu văd cum s-ar fi putut aventura SUA pînă în pragul unei angajări militare în Europa fără un interes strategic. E normal, în aceste condiții, să ne întrebăm: ce interes ascunde înverșunarea SUA împotriva Seriei? Mai tîrziu, cînd vor ieși la iveală documentele ținute azi sub ștampila „strict secret”, vom afla, probabil, răspunsul. Pînă atunci, să ne îngăduim cîteva ipoteze. Prima ne trimite la cartea lui Brzezinski, „Marea tablă de șah”. Trecînd în revistă puterile care ar putea sta în calea hegemoniei planetare a SUA, celebrul analist se oprește la două: China și Europa Unită. Continentul nostru, transformat, grație Pieței Comune și, mai ales, extinderii acesteia către Est, într-o uriașă forță economică, e considerat de Brzezinski ca o stavilă în calea plăcerii SUA de a-și face de cap pe planetă. Cum poate fi contracarată ascensiunea Europei Unite? O modalitate ar constitui-o crearea în pîntecele continentului a unui cap de pod pentru fundamentalismul islamic. Dacă ne gîndim la poziția SUA față de Bosnia, vădit părtinitoare în favoarea musulmanilor, ne reamintim imediat că etnicii albanezi din Kosovo sînt de religie islamică. Oaza de islamism constituită deja prin acordurile de la Dayton s-ar mai putea mări un pic. Și, avînd în vedere că etnici albanezi sînt și în Macedonia, alăturată Albaniei, noua oază ar crește și mai tare. Ajuns în inima Europei, fundamentalismul islamic ar da mari bătăi de cap, prin agresivitatea sa crescîndă, Europei Unite. Ca să nu mai spunem că SUA, putere cu interese la nivelul întregului glob, dau satisfacție, prin îndîrjirea împotriva sîrbilor, fundamentalismului islamic, forță mult mai primejdioasă pentru America decît bolșevismul. A doua ipoteză s-ar putea baza pe eterna confruntare dintre SUA și Rusia. Balcanii au fost prin tradiție în sfera de influență rusească. După sfărâmarea URSS, Rusia s-a resemnat în fața inevitabilei pierderi a Europei Centrale. I-au mai rămas Balcanii, dominați, grație forței sale, de Serbia. Din această zonă încearcă America de mai mult timp să izgonească Rusia. Cu Bulgaria și România i-a reușit. Cu Serbia a eșuat pînă acum. Umilirea Rusiei în Balcani ar fi o explicație la înverșunarea anti-sîrbească a SUA. Și la gesturile de solidaritate ale Rusiei față de Serbia. Din acest punct de vedere s-ar putea găsi o explicație și la solicitarea NATO adresată Bulgariei și României de a le pune la dispoziție spațiul aerian. Judecând în plan militar, nu cred că imensa forță aviatică a NATO avea nevoie, pentru o acțiune militară aeriană, de culoarele Bulgariei și României. în aceste condiții, am putea bănui că America a vrut prin aceste solicitări să demonstreze Rusiei că țările din Balcani îi sunt ei vasale. Pentru ca victoria americană să fie deplină, rămîne de înlăturat Serbia. Cheia alungării totale a Rusiei din Balcani e la Belgrad. Dacă pică Miloșevici sau dacă Serbia e tocată mărunt-mărunt, pentru că nu vrea să treacă în rândurile celor ce fac temenele Americii, atunci Imperiul american, deja arogant, s-ar putea mîndri c-a mai umilit un pic Rusia. E oare întîmplător că NATO a intrat în nebunia cu amenințarea militară abia după ce Rusia a dat semne că e în pragul falimentului economic? O mai bună ocazie de a restrânge sfera de influență a Moscovei nici că se putea. A treia ipoteză ne e propusă de un fapt care s-ar putea produce dacă Miloșevici va ceda în a doua etapă, cea a negocierilor: o bucată dintr-o țară independentă s-ar rupe pentru a se alipi unei alte țări: Albania. Ar avea loc, pentru prima dată după prăbușirea comunismului, o modificare a frontierelor în urma unei amenințări cu intervenția armată. Dacă America urmărește într-adevăr așa ceva e greu de crezut că ea face atîta risipă de energie doar de dragul unei singure modificări de frontieră. Nu-i exclus să fie vorba de un plan mai amplu, de regindire a hărții Balcanilor. în acest caz, următoarea țară ar fi România. Să mai atragem atenția că teza federalizării se întărește pe zi ce trece în presa occidentală în legătură cu România? Dacă există intenții de rescriere a hărților, ele s-au izbit și se izbesc de orgoliul sîrbesc. (continuare în pagina 4) Ion Cristoiu Destinul României depinde și de tăria lui Miloșevici * m fcíl Desfășurarea de forțe a celei mai puternice alianțe de pe planetă - mult zgomot pentru nimic Slobodan Miloșevici a câștigat prima manșă a meciului cu NATO în schimb, liderul regional Emil Constantinescu a jucat lamentabil . Acordul încheiat de președintele iugoslav Slobodan Miloșevici cu emisarul american Richard Holbrooke deschide o nouă etapă în criza din Kosovo. NATO a amânat până vineri bombardarea Serbiei și își va continua presiunile asupra Belgradului pentru respectarea cerințelor ONU. Trimisul SUA a reușit, însă, să elimine aproape total temerile în privința intervenției armate, în urma tratativelor maraton din ultimele nouă zile Miloșevici acceptând condițiile impuse de aliații occidentali pentru evitarea acesteia. ■ Potrivit înțelegerii de la Belgrad, în Kosovo va sosi o echipă de observatori OSCE însărcinați cu supravegherea încetării focului. Totodată, sârbii și albanezii vor începe negocierile asupra statutului provinciei - o autonomie lărgită susținută de Occiden dar pe care teroriștii albanezi nu o pot accepta, visul lor rămânând independența. Mai e mult, deci, până la stabilizarea situației, iar prelungirea stării de criză pune sub semnul întrebării și pacea din Bosnia; într-o atare situație, Vestul va trebui să-și asume o mare parte din responsabilitate. ■ Prin declarația adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, președintele Constantinescu a reușit să-i supere și pe sârbii din România, dar, și mai rău, pe cei 1.700.000 de români din Iugoslavia care au transmis din timp, pe toate canalele, rugămintea ca Bucureștiul să nu intervină în nici un fel în criza din Kosovo. ■ în 1997, România și Iugoslavia semnau Acordul de colaborare în domeniul militar. Mulți ani înaintea evenimentului, relațiile în acest domeniu au stat sub semnul embargoului impus țării vecine, însă, cu toate acestea, ele au mers înainte, înregistrând și progrese. Dacă din punctul de vedere al deciziei CSAT România poate fi considerată de sârbi drept stat agresor, relațiile în plan militar dovedesc că, totuși, nu este chiar atât de simplu să devenim dușmani ai sârbilor. paginile 2 și 9 La trei ani după ce au bătut palma în Bosnia, istoria îi aduce din nou față în față pe Holbrooke și Miloșevici. O strângere de mână care aduce pacea în Serbia După 50 de ani de existență, La pușcăria de la Poarta Albă se practică bișnița cu ardei iute N-am văzut nici un deținut în veghe Cartea de vizită a directorului penitenciarului de la Poarta Albă pagina 5 MINISTERUL JUSTIȚIEI DIRECȚIA GENERALA A RANIfEIICIARILOR Colonel IULI ALEXANDRU PENITENCIAR POARTA ALBA DIRECTOR OfTwm T-o'irfo Albó Ccn*K*Y*Ja, 870Ű ROMANIA W.:040k4T-23.ASA? W* 040*41-25.41.44 Deși pare incredibil, TVR ar putea avea de azi un director numit de Parlament, în persoana regizorului Cristian Hadjiculea pagina 3 Denis Șerban, la Valencia Conform unei știri Reuter de ultimă oră, mijlocașul stelist Denis Șerban este dat ca și transferat la formația spaniolă de primă divizie Valencia, acordul între cele două părți fiind parafat chiar zilele acestea. Sub titlul „Valencia a reușit capturarea statului român", în material sunt prezentate câteva date „tehnice" din contractul (cică deja semnat !) cu gruparea iberică, suma de transfer fiind cifrată la 300 milioane de pesetas (1,980 milioane $), iar plecarea lui Șerban în Spania va fi datată începând cu luna decembrie, atunci când și expiră deja șederea lui Denis la gruparea din Ghencea. Ionel IACOB -Din 15 octombrie, nu ratați secțiunea săptămânală de locuri de muncă. Patru pagini dedicate exclusiv anunțurilor de angajări, în fiecare joi, în Cotidianul învățământ Elevii vor sta acasă în timpul grevei profesorilor pagina 3 Maladie Bacteria ucigașă lovește și la Bacău pagina 3 Barometru Companiile internaționale, îngrijorate de starea economiei pagina 7 Audieri Zoe, față cu „ Țigareta “ pagina 9 lANCONIE BANCA PENTRU MILENIUL TREI Șerban va fi coleg cu frații Ilie Sare și piper La solicitarea Competrol București, adresată SNP Petrom Creșterea prețului la benzină cu 8% Creșterea ECU, moneda în care se calculează accizele, determină scumpirea Competrol București a solicitat SNP Petrom aprobarea pentru o creștere a prețului la benzină cu 8%, a declarat ieri Florin Oprescu, directorul Competrol. Sucursalele PECO din țară pot crește sau scădea, în prezent, prețul benzinei cu 5% față de prețul stabilit de SNP, de 4.400 lei/litru, în funcție de evoluția și condițiile pieței. Sucursalele PECO plătesc accizele în ECU/zonă, evoluția monedei naționale influențând prețul de vânzare a carburanților. O serie de sucursale PECO județene a anunțat deja majorări ale prețurilor practicate, din cauza devalorizării leului. „Calculele au arătat că o creștere cu 5% este insuficientă, în condițiile în care ECU a crescut de la 8.800 lei la 11.400 lei. Dacă SNP nu va aproba majorarea cu 8%, vom crește cu 5%, dar nu am hotărât de când", a precizat Oprescu. Studiile efectuate de Competrol nu au indicat o creștere a vânzărilor la stațiile SNP, în condițiile în care stațiile concurente au majorat deja prețurile la pompă, iar Competrol a menținut prețul scăzut, de unde concluzia că nici majorarea prețurilor nu ar duce la o scădere a volumului vânzărilor. Europa, kilometrul . Spuneam că perspectiva dintâi a autorului anonim asupra lui Făt-Frumos va fi fost una ironică. Argumente: personajul e gândit, în cele mai multe variante, ca produs „de eprubetă" (are origine artificială, fiind nu atât supranatural, cât ne-natural), ritualul devenirii sale eroice este unul parodic (ca de pildă prezența celebrei mârțoage înghițitoare de jăratec, ca referent parodic principal), scenariul performanțelor sale e traversat de momente echivoce, specifice atitudinii ironice, în fine, registrul relațiilor pe care personajul le are cu ceilalți, fie aceștia partizani sau inamici, conține numeroase accente de zeflemea îngăduitoare. Valurile succesive ale receptării au spălat ironismul perspectivei inițiale și au scos la suprafață calitățile de supradotat ale personajului, repede idealizate, în ciuda faptului că erau date, dar nu dobândite. O anume influență orientală e, poate, răspunzătoare de această reformare a lui Făt-Frumos, ca ideal de-a gata. Structurii contemplative a spiritului oriental îi convenea de minune un erou predestinat, un erou căruia nu-i trebuia nici un efort pentru a-și atesta condiția și căruia totul îi era oferit fără chiar s-o fi cerut. Și nu e o întâmplare că Făt- Frumos a izbutit să fie mai convingător - ca model și ca ideal - în sudul și estul țării decât în centrul și vestul ei. Energetismul transilvănean nu se putea împăca ușor cu un model de erou de-a gata, tot așa cum pentru mentalitatea de descurcăreț în indolență a regățeanului el putea fi deopotrivă o justificare și un alibi. (continuare în pagina 5) Laurențiu Ulici Idealul de-a gata (n)