Cotidianul, ianuarie 1999 (Anul 9, nr. 199-222)

1999-01-15 / nr. 209

I Peste 70 de familii de mineri s-au prezentat la prefectul de Mureș în urma inițiativei prefectului de Mureș, Dorin Florea, de a aduce 10.000 de mineri împreună cu familiile lor pentru a popula satele săsești din zona Târnavelor, la Prefectura județului Mureș au venit un număr de peste 70 de familii de mineri pentru a primi o casă și pământ pe care să- l lucreze. Mulți dintre ei au mers direct la primăriile din comune, solicitând insistent să li se dea case. Ba mai mult, unii și-au și ales casele pe care le vor. Pentru a evita aceste lucruri, Dorin Florea a cerut într-o convorbire telefonică avută cu prefectul de Hunedoara ca listele cu cei care doresc să vină în județul Mureș să fie alcătuite la nivelul Consiliilor Locale de care aparțin, pentru a evita deplasarea acestora la prefectura Mureș. La ora actuală o comisie a Consiliului Județean Mureș analizează situația exac­tă din comunele în care s-a produs un exod masiv de populație. Până la ora actuală, din datele prezentate reiese că deși sunt case nelocuite, ele nu au clarificat regimul proprietății. Adrian COCO evenimente în top . Aproximativ 15.000 de mineri au revenit ieri după ora 10,00 în curtea CNH Petroșani, după ce de dimineață au fost la unitățile miniere pentru a semna referen­dumul legat de plecarea la București. Prezența lor a fost deci masivă, în ciuda timpului nefavo­rabil: în jurul orei 10, 30 a apărut și Miron Cozma, care i-a informat despre eșecul negocierilor și a dat citire comunicatului către mi­nistrul Dejeu, în care se spune între altele: „Omorâți-ne domnule ministru, trageți în propriul popor, este singurul fel de a intra în isto­rie. Dar veți avea destulă muniție pentru miile de protestatari care vor ieși în stradă?. Protestul nos­tru a avut și va avea un caracter pașnic. Oare polițiștii vor avea curajul să tragă în mamele, copiii și surorile lor? Le-am demonstrat polițiștilor și oamenilor lui Dejeu că dacă vrem să plecăm la București o putem face, și pentru aceasta vă propun să facem o plimbare pe Defileu, ca să ne dis­trăm și să ne batem joc de ei și le vom demonstra că noi respectăm legea. înmormântările sunt scutite de aprobări oficiale și dacă mergem la București mergem să înmormântăm mineritul româ­nesc. Dacă cedăm acum, s-a ter­minat cu noi“. Au urmat urale și strigăte: „Nu cedăm...“, „Bucu­rești, București". Miron Cozma a propus guver­nanților să cedeze pierderea de 400 milioane dolari pe care ar înregistra-o Compania de la Pe­troșani dacă ar continua activita­tea, dar nu întreaga sumă, ci doar 200 milioane de dolari. Da­că împărțim acești băni la fiecare artac ar­ însemna o pensie pe viață de 500 dolari, constând în 400 dolari pensie și 100 dolari sportivi pentru că a lucrat în mi­nerit, iar Berceau să ia atunci mi­nele și să facă ce va dori cu ele, în jurul orei 12.00, Miron Cozma le-a propus ortacilor un repaus, timp în care unii mineri s­­ar putea duce să-și ridice salariile, care de ieri au început să se dea în unitățile din Valea Jiului, cul­mea, la timp, iar alții să meargă să semneze referendumul. Primul baraj înainte de a le spune că în jurul orei 13.30 se vor întâlni în curtea companiei, Miron Cozma a solicitat 500 de ortaci cu care să plece pe Defileu. Tot în acel moment, Miron Cozma le-a spus celor prezenți că știe că i se pregătește arestarea, știe chiar și numele ofițerului care ar urma să facă acest lucru, dar nu îi este frică, pentru că de multei nu mai este singur în Valea Jiului. Cei 500 s-au urcat în 11 auto­buze și, la aproximativ 15 km de municipiul Petroșani, au întâlnit primul baraj pus de forțele de ordine. Acesta era plasat în cel mai îngust loc de pe Defileu, înainte cu câțiva metri de un pod nou, construit din taxa lui Băsescu. Aici, pe șosea, fuse­seră descărcate două autobas­culante de piatră de munte, două autobasculante de pietriș și două autobasculante de lut, care lao­laltă ar fi trebuit să constituie un baraj de netrecut pentru orice vehicul. Minerii au coborât din autobuze și cu mâinile au dat pietrele la o parte, au tasat pământul cu picioarele și au tre­cut cu autobuzele peste baraj și după câteva sute de metri au întors și, în jurul orei 14.30 au revenit în curtea Companiei Naționale a Huilei Petroșani. De remarcat că, timp de mai bine de o oră, zeci de mașini, altele decât cele cu mineri au stat blocate de o parte și de alta a barajului. Revenirea la Petroșani f­i­l­­­m I .­­ Revenirea în curtea Companiei s-a constituit într-un spectacol de neimaginat, protestatarii - mineri, disponibilizați, femei, copii - pri­­mindu-i cu urale și cu aplauze pe cei ce cuceriseră Defileul, toate acestea petrecându-se în timp ce din stația de amplificare răzbătea imnul minerilor. Am văzut mii de oameni plângând, inclusiv per­soane din rândul forțelor de ordine. Cei aproximativ 15.000 de protestatari au făcut încă o dovadă a atașamentului lor față de Miron Cozma, scandând înde­lung: „Murim, luptăm, pe Cozma îl apărăm", „Nu cedăm, nu ne este frică". Miron Cozma a anunțat că minerii din Gorj au pornit spre Petroșani și, pentru că au aflat că mai sunt și alte baraje puse pe Defileu de forțele de ordine, a trimis utilaje să le facă cale liberă. Oltenii se solidarizează cu cei din Vale în jurul orei 15.30 au apărut cei 20 de lideri de sindicat, reprezentanți ai minerilor din Oltenia. Aceștia au fost primiți cu imnul minerilor și cu urale de bu­curie. Cozma nu a pierdut ocazia de a îi întreba pe cei prezenți de la microfon: „Unde e Condes­­cu?“, întrebare la care a primit drept răspuns de la cei prezenți fluierători și huiduieli și scan­darea „Condescu trădătoru'". Aceștia au prezentat un Comunicat prin care minerii din bazinul Olt se solidarizează cu cei din Valea Jiului și că sunt pregătiți să meargă cu ei la București. Ei au declarat că Marin Condescu a mințit când a spus că i-a consultat pe liderii din CNSMR dacă sunt de acord să se solidarizeze sau nu cu cei din Valea Jiului. Dacă i-ar fi în­trebat, răspunsul ar fi fost „Da". Conform spuselor celor veniți din Târgu Jiu, acest oraș se prezintă ca și cum ar fi declarat oraș închis. Forțele de ordine interzic ca mașinile și persoanele civile să iasă sau să intre în oraș, motivul fiind existența barajelor din Defileul Văii Jiului. Teodor ABAGIU Conflictul din Valea Jiului, între confuzia din capul minerilor și iresponsabilitatea guvernanților Cine are interesul să-i întărâte pe mineri?­ ­inerii din Valea Jiului au încheiat ieri referendumul privind plecarea lor la București, în timp ce la Ministerul Industriilor continuau negocierile cu reprezentanții lor, dar fără un rezultat care să le convină. La orele prânzului, 500 de mineri au forțat, fără incidente, primul baraj făcut de forțele de ordine în defileu, după care au revenit la Petroșani. îndârjirea ortacilor împotriva barajelor ridicate de Dejeu este o reacție firească la provocările lansate permanent la adresa lor de ministrul de Interne. Noutatea zilei de ieri o con­stituie solidarizarea minerilor din bazinul Olt cu acțiunea gre­vistă a celor din Vale. Provocările lui Gavril Dejeu au dat rezultat: minerii au tăbărât pe barajele ridicate de poliție Ziua și ora plecării la București sunt ținute în secret ieri, până la ora 17.00 se strânseseră peste 11.000 de semnături. Cozma a spus că, având în vedere că peste 75% dintre membrii de sindicat sunt de acord cu plecarea, au fost îndeplinite condițiile pentru a face acest lucru. Deplasarea se va face pe jos și cu mașinile pe care le vor avea la dispoziție. Au fost invitați să li se alăture disponi­­bilizații, pensionarii, tineretul neangajat, studenții, dacă vor dori, dar fără copii. „Vă rog să nu aduceți copii", le-a zis Miron Cozma. Acesta a precizat că guvernanții mai sunt așteptați în Vale până vineri la ora 7.00 și i-a rugat pe ortaci ca între 7.00 și 10.00 toată lumea să fie prezentă la unitățile miniere unde vor primi indicații de la liderii de sindicat în legătură cu plecarea la București. Tr­ebuie să ne pregătim pentru că ați văzut mizeria din Defileu“, le-a spus acesta, sugerându-le minerilor să ia cu ei târnăcoape și lopeți, nu pentru a face altceva cu ele, ci doar pentru a debloca drumurile. A atras atenția că ziua și ora plecării vor fi ținute secret, „pentru a-i lăsa pe oamenii lui Dejeu să fiarbă în soc propriu“. Puterea și-a împărțit tortul Premierul Radu Vasile a numit ieri președinții pentru șase Agenții Naționale Totodată au fost numiți șapte secretari de stat­ ­ m—eși coaliția majoritară părea să se fi împotmolit în sta­­­­­bilirea agențiilor naționale rezultate din reorganizarea­­*—* Guvernului, problema a fost rezolvată parțial ieri prin decizia premierului Radu Vasile. Astfel, primul-ministru a numit persoanele aflate la conducerea acestor instituții și noii secretari de stat în urma restructurării Executivului. Decizia șefului Executivului are în vedere doar șase agenții, lăsând deschisă posibilitatea înmulțirii acestora precum ciupercile după ploaie. Veri Premierul Radu Vasile a emis decizii privind numirea președinților agențiilor naționale. Astfel Sorin Frunzăverde -președinte al Autorității Naționale pentru Turism; Dorin Anton - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Turism;­Sergiu Iliescu - președinte al Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică; Dan Chirondonian - vicepreședinte al Agenției Națio­nale pentru Comunicații și Informatică; Dumitru Moinescu - vicepreședinte al Agenției Națio­nale pentru Comunicații și Infor­matică; Lányi Szabolcs - președ­inte al Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și­ Inovare; Mircea Pușcă - vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare; Mirel Taicu - președinte al Agenției pentru întreprinderi Mici și Mijlocii; Iosif Birtalan - vicepreședinte al Agenției pentru întreprinderi Mici și Mijlocii; Sorin Fodoreanu - președinte al Agenției Române de Dezvoltare; Kerekes Gabor - vicepreședinte al Agenției Ro­mâne de Dezvoltare; Liviu Marcu - președinte al Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională; Petre Diaconu - secretar de stat la Departamentul pentru Reforma Administrației Publice Centrale; Mihu Miron Biji - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul; loan Roman - secretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului; Nie Bă­lana - secretar de stat la Minis­terul Agriculturii; Simona Mari­­nescu - secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale; Nicolae Nicolae - secre­tar de stat la Ministerul Educației Naționale; Iuliu Bara - consilier de stat al primului ministru. Amelia IONASCU vineri, 15 ianuarie 1999 PARTIDELE SOCIAL DEMOCRATE PROTESTEAZĂ, INDIFERENT DACĂ SUNT ÎN OPOZIȚIE SAU LA PUTERE PDSR cere demiterea lui Dejeu „Declarațiile iresponsabile și deosebit de periculoase ale ministrului de Interne Gavril Dejeu, potrivit cărora a ordonat trupelor de jandarmi să deschidă focul împotriva greviștilor neînarmați din Valea Jiului, au­ produs indignare și revoltă în rândul opiniei publice. PDSR declară răspicat că, indiferent care ar fi motivele invocate în sprijinul unei asemenea hotărâri, nici o minte sănătoasă și responsabilă nu o poate califica decât ca antidemocratică, antiumană și în ultimă instanță criminală. în fața acestor împrejurări de o gravitate excepțională, PDSR adresează Puterii următoarele întrebări: 1. Se solidarizează primul-ministru, Guvernul, în ansam­blul său, cu ordinul criminal al ministrului de Interne, Gavril Dejeu? 2. Se solidarizează Partidul Național Țărănesc- Creștin și democrat cu ordinul criminal al membrului său marcant, Gavril Dejeu? 3. Se solidarizează președintele României, dl. Emil Con­­stantinescu, garantul suprem al Constituției și al Statului de drept, cu ordinul criminal al ministrului Gavril Dejeu? Singurul răspuns logic, firesc și demn nu poate fi decât demiterea neîntârziată a lui Gavril Dejeu din funcția de ministru de Interne. Convins fiind că și de această dată Puterea va ignora principiile fundamentale ale Statului de drept și preveder­ile Constituției, PDSR cere Președintelui României și primu­­lui-ministru demiterea imediată a ministrului de Interne, Gavril Dejeu". Comunicat al PDSR Petre Roman: „Nu se trage în mineri!“ „Câtă vreme noi ne aflăm în Guvern, mă refer la Partidul Democrat, nu se trage cu arme de foc,în mineri, nu se trage în munci­tori în România zilelor noastre. Ce a fost cândva, în trecut, nu mai are nimic de a face cu prezentul și cu viitorul țării, cu di­recția în care vrem să înainteze societatea noastră", a afirmat Petre Roman într-o Declarație, remisă ieri presei. Liderul PD s-a pronunțat însă, cu aceeași fermitate, și pentru asigurarea ordinii de stat și siguranței cetățenilor. Totodată, președintele Senatului s-a soli­darizat cu­ demersurile Guvernului privind eliminarea subvențiilor acordate unor activi­tăți economice care nu aduc profit. „O spunem încă o dată, pe un asemenea drum, al banilor aruncați și risipiți, țara nu are viitor în rândul țărilor cu dezvoltare și bunăstare", a precizat liderul democrat. Petre Roman a dat asigurări că Ministerul Industriei și Comerțului are pregătit un pachet de măsuri concrete pen­tru a realiza o alternativă viabilă pentru un mare număr de mineri. Ciprian RANGHEL In loc să ia în considerare semnalul venit din Valea Jiului Executivul se situează pe poziții de forță Purtătorul de cuvânt anunță că s-a sesizat Ministerul Public Ministrul Industriilor, Radu­ Berceanu, a făcut ieri, în cadrul ședinței de Guvern,, o informare legată de stadiul negocierilor cu reprezentanții sindicatelor mini­ere din Valea Jiului. Pentru a treia oară, Guvernul și-a manifestat disponibilitatea pentru dialog,­­ dar atrage­ atenția că "„nu se lasă­ impresionat de încercările lui Miron Cozma de a zădărnici negocierile, prin tentative de a­ provoca forțele de ordine aflate în Defileul Jiului". Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Răsvan Popescu, a­­ anunțat că Ministerul Public s-a sesizat deja în legătură cu obligarea unor mineri de a par­ticipa la grevă, grevă pe care Executivul o consideră, de altfel, ilegală. Ortansa TEODOR Tichetele de masă - tot 15.000 de lei Executivul a aprobat Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind tichetele de­ masă. în baza noului document, angajatorii și reprezentanții sindicatelor vor stabili clauzele de acordare a tichetelor d­e masă, ce vizează criteriile de selecție a salariaților care vor beneficia de acestea. Pentru instituțiile publice, tichetele vor fi acor­date în limita sumelor prevăzute, pentru fiecare ordonator de credite. Valoarea nominală a tichetelor nu poate depăși valoarea de 15.000 de lei. Tichetele vor fi distribuite lunar, dar unitatea nu va beneficia de ele decât dacă a achitat integral emitentului contravaloarea nominală. Salariații nu vor putea primi mai mult de un tichet pentru fiecare zi lucrătoare a lunii. Pe perioadele în care­ salariații se află în concediu de odihnă, în dele­gație sau sunt detașați, ori se află în incapacitate temporară de muncă, aceștia nu vor primi tichete, zilele respective fiind considerate nelucrătoare. în anul 1999, prevederile normelor vor fi aplicate experimental, urmând ca ulterior, funcție de evoluție, să fie modificate, în acest timp, salariații vor primi tichetele trimestrial, după cum tot trimes­trial vor fi făcute nominalizările. Tichetele vor fi utilizate doar pentru achizi­ționarea de produse alimentare, dar nu se va primi restul de bani în cazul în care valoarea acestora este mai mică decât a tichetului. Legea interzice comercializarea tichetelor. Utilizarea respectivelor bonuri este permisă pe baza legiti­mației de serviciu, doar în unitățile de adminis­trație publică cu care unitatea emitentă are încheiate contracte. Până la sfârșitul anului, circa 150.000 de salariați vor beneficia de tichete de masă, a subliniat Alexandru Athanasiu, ministrul MMPS. Potrivit unor calcule estimative, pe primul trimestru, 25.000 de salariați vor primi tichete. O asemenea facilitate, a precizat Athanasiu, nu se constituie într-o formă de remunerare și nu e obliga­torie, depinzând de rentabilitatea și profitul firmei. Valoarea tichetelor se va deduce din impozitul pe­­ profit. în ceea ce privește impactul asupra bugetului, ministrul Muncii și Protecției Sociale a declarat că va exista o scădere de resurse la ve­niturile bugetare, de circa 4500 lei pentru fiecare tichet, ceea ce presupune, în medie, pentru 21 de tichete, un cost lunar pe angajat de 94.500 lei. Ortansa TEODOR Trăim unele dintre cele mai grele momente prin care a trecut vreodată poporul român. Sărăcia, șomajul, distrugerea sau vinderea pe nimic a bogățiilor create de noi toți, au dus Țara în pragul colapsu­lui economic și social. în această situație dezastruoasă guvernanții de azi încearcă explicarea nemulțu­mirilor firești ale cetățenilor prin politica altor partide și forțe politice, sau prin unele acțiuni ale conducă­torilor acestora. în acest sens, așa cum poate vedea orice cetățean, se dovedește totalmente absurdă trecerea asupra Partidului România Mare și a liderului său, senatorul Corneliu Vadim Tudor, a responsabilității pentru revolta minerilor din Valea Jiului, ca și din alte localități. Cu creșterea vertiginoasă în populari­tate­a Partidului România Mare și a liderului său a declanșat o ade­vărată agitație în rândul politicie­nilor de dreapta, care și-au propus - fie și cu prețul propriei dezonorări - să încerce a-l „opri pe Vadim". Emil­ Constantinescu însuși s-a lansat, cu câteva săptămâni în urmă, într-o adunare cu participare internațională, într-o jenantă istorie contra unui așa-zis „partid extre­mist" și a „liderului său fascist", făcând-o în așa fel încât trimisul Agenției France Press a notat în corespondența sa că președintele Constantinescu a acuzat direct Partidul România Mare și pe sena­torul Corneliu Vadim Tudor. Pe aceeași arie a unor calomnii absurde, ca la comandă, în ultima vreme cântă câteva publicații de dreapta, proferând acuzații de genul „PRM - partid fascisto-comu­­nist“, „Vădim omul KGB și al rușilor" - ceea ce, evident, reprezintă ade­vărate nerozii. Dacă ne aflăm cu adevărat în­tr-un stat de drept, în fața unor asemenea acuzații de o gravitate extremă, justiția ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu împotriva calom­niilor lansate de Emil Constantinescu, cerându-i să pre­cizeze ce argumente are în această privință și să aprecieze dacă există într-adevăr un partid în România al Cărui Program cuprinde obiective extremist-fascist-comuniste. în locul unei asemenea atitudini, absolut obligatorii din punct de vedere legal, descoperim că unii dintre slujitorii bravei noastre justiții, a cărei corectitudine o pun azi sub semnul întrebării până și mulți zeloși partizani ai actualei guvernări, s-au autosesizat... contra liderului PRM, pentru că a oferit opiniei publice un dosar referitor la moralitatea d-lui Emil Constantinescu. Evident, dezbaterea în acest caz nu este încheiată, dar ne între­băm: se pot face, oare, comparații între acuzările de fascism - aduse de dl Emil Constantinescu unui par­tid - și probele, deocamdată încă necercetate total, privind recla­matele sale aventuri amoroase? Ce oameni ai justiției sunt aceia care, între cele două acuzații, o trec cu vederea pe prima, dar se autose­­sizează în cazul celei de-a doua? Și, cum se face că această autose­­sizare s-a făcut chiar înainte ca jur­nalul aflat în posesia liderului PRM să fi ajuns la cunoștința lor? Ce se poate spune, de asemenea, despre convocarea la Cotroceni a unor directori din mass-media, în plină dezbatere publică a respectivului jurnal? Scandaloasă de-a dreptul este participarea la aceste mistificări și lansarea de acuzații și din partea altor lideri cu mari responsabilități ai actualei Puteri. în acest cadru s-a înscris, recent, participarea domnilor Gavril Dejeu, Valeriu Stoica și a doamnei Zoe Petre la o emisiune a televiziunii „Prima", intervenție de o promiscuitate politică fără egal. Leit-motivul clevetirilor­ calomnii lansate de cei trei l-a reprezentat aceeași temă: așa-zisul „fascism al PRM“ etc. Mergând din aberație în aberație, cei trei au căzut în ridicol afirmând că PRM nici n-ar exista, de fapt ca partid, că n-ar reprezenta decât un „grupuscul“, că procentajele 18-20% pe care le dau institutele de cercetări ar fi false ș.a.m.d. Oare de ce, ne întrebăm din nou, Procuratura nu se autose­­sizează din oficiu și în aceste cazuri de calomnie? Oare de ce, în aceste cazuri, CNA, la rândul lui, „uită“ și el ■ să se autosesizeze și, mai ales, să-i tragă la răspundere pe calom­niatorii Dejeu, Stoica, Zoe Petre și postul „Prima“? PRM cere atât justiției, cât și CNA răspunsuri clare, publice la aceste întrebări. Comitetul Director al Partidului România Mare respinge cu hotărâre practicile specifice găștilor politice din vremuri de mult apuse. Partidul România Mare rămâne consecvent în scris, prin Programul și Statutul său politic, ca și prin activitatea sa practică, pe linia apărării drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor, ale adevăru­lui și corectitudinii, și va da fără nici o părtinire replici ferme tuturor celor ce sfidează normele de drept, ce­rințele progresului real al României și prevederile constituționale. Comitetul Director al Partidului România Mare COMUNICAT Privind abuzurile săvârșite de actuala Putere, prin atacurile la adresa Partidului România Mare și a liderului său, senatorul Corneliu Vadim Tudor _ 5­7 membrii ai Comitetului Director al PRM au fost martori la momentele când, dimpotrivă, președintele par­tidului nostru a întreprins toate măsurile posibile, intervenind atât pe lângă Miron Cozma, cât și pe lângă Radu Vasile sau Ion Diaconescu pentru realizarea unui dialog care să ducă la stoparea hotărârii de venire a minerilor la București. Cu stupefacție am cons­tatat însă că atât din partea lui Radu Vasile, cât și a lui Ion Diaconescu s-au făcut declarații publice exact inverse, realmente mincinoase. Ne-am întrebat și ne întrebăm, o dată cu întreaga populație, cui servesc și ce cauză au asemenea suistificări? Explicația este simplă și cetățenii nu mai pot fi înșelați:

Next