Cotidianul, ianuarie 1999 (Anul 9, nr. 199-222)

1999-01-28 / nr. 220

Cel mai „prolific" violator din București a fost prins după doi ani de căutări Caracatița corupției din CIO are tentacule și în România 1 Cotidianul Director ION CRISTOIU Anul IX, numărul 220 (2265), joi, 28 ianuarie 1999, 20 pagini, două ediții, 1800 lei Cotidianul lumea automobilului + bazar Adresă pe Internet: www.cotidianul.ro Din ciclul „vine iarna, bine-mi pare“ Alexandru Șiperco a fost mituit de Guvernul australian pagina 12 Medicii speră ca epidemia de gripă să fie stopată de ger pagina 2 Editorial Ion Cristoiu Emil Constantinescu vrea să pună România cu botul pe labe s­­ub sin­­tagma „Lecțiile crizei”, politicieni jurnaliști înțe­și leg, la ora ac­tuală, conclu­ziile pe care trebuie să le tragă guvernan­ții din ceea ce s-a întîmplat săptămîna trecută. Pentru a ajunge la o concluzie e nevoie de o analiză. Și pentru a face o analiză se cere, indiscuta­bil, un punct de plecare. Ur­mărind declarațiile și docu­mentele diferitelor instituții și partide angajate în proce­sul de culegere a „Lecțiilor crizei”, vom sesiza imediat două poziții diferite. Sunt unii care pleacă de la ipoteza com­plotului, a loviturii de stat, a încercării de înlăturare prin forță a instituțiilor democra­tice. Sunt alții care pleacă de la premisa că întreaga criză, și-a avut rădăcinile în Româ­nia reală. Fiecăreia dintre cele două poziții le corespun­de o înțelegere proprie a so­cietății românești de azi. Cei ce cred c-a fost vorba de o criză cu profunde rădăcini în realitatea românească de azi sunt încercați de bănuiala că în politica de reformă, în gestionarea țării, în situația milioanelor de oameni sunt suficiente temeiuri pentru ca mii de mineri să se îndrepte spre București împinși de o disperare amestecată cu ură. Susținătorii acestei teze au sesizat rapid și fraternizarea cu demonstranții a unor largi categorii de cetățeni și, mai ales, ceea ce e mai grav, dedarea unor grupuri de cetățeni la manifestări anar­hice, în consecință, plecînd și de la sondajul de opinie care indică o stare de nemulțu­mire față de actuala putere, o lehamite față de politicieni și o creștere a capitalului for­mațiunilor și personalităților adepte ale soluțiilor extreme, cei ce văd în întîmplările de săptămîna trecută expresia unei nemulțumiri populare pe cale de a exploda într-o re­voltă în genul celei petrecute în Albania regimului Săli Be­­risha propun pentru perioada următoare o serie de măsuri menite a atenua tensiunea socială, a face reforma mai suportabilă, a da oamenilor sentimentul că în fruntea țării se află politicieni care preferă soluțiilor de forță dialogul, flexibilitatea. C­ei ce susțin teza lovitu­rii de stat, a complotu­lui au drept temei imaginea unei Românii în care totul merge ca pe­ roate, în care măsurile terapiei de șoc sunt acceptate cu un entuziasm delirant, în care puterea e iu­bită și stimată. Firesc, în a­­ceste condiții, era de așteptat ca întîmplările de săptămîna trecută să fie considerate ca o tentativă de lovitură de stat, ca un complot al forțelor reacționare. Raționamentul e fără fisură. Dacă minerii din Valea Jiului n-au avut nici un motiv real de nemulțumi­re, dacă românilor le lipsesc suficiente palme pentru a aplauda tot ce face puterea, atunci mișcarea din Valea Jiului a fost în exclusivitate o acțiune politică, vizînd răs­turnarea Guvernului și a Președinției cu ajutorul unor puteri străine. F­iecare dintre aceste înțelegeri ale Româ­niei reale se răsfrîng atît în orientarea analogiei, cît și în măsurile preconizate pentru a preîntîmpina repetarea unor asemenea întîmplări. Adepții credinței c-a fost vorba de o lovitură de stat pusă la cale de forțe obscure și-au concentrat analiza pe felul în care organele de ordi­ne au îndeplinit indicația de a-i opri pe mineri. Dacă mine­rii nu s-au mișcat din motive sociale reale, ci sub comanda unor forțe obscure, atunci analiza trebuie să vizeze în chip automat luarea la între­bări a generalilor și ofițerilor care au răspuns de oprimarea minerilor. Pentru că­­ nu-i așa­­ dacă miile de mineri nu erau niște simpli protesta­tari, ajunși la un moment dat la confruntări violente cu forțele de ordine, ci o armată avînd drept țel lovitura de stat, atunci generalii și ofi­țerii care nu i-au măcelărit sînt complici la lovitura de stat, dacă nu chiar chiamai complotiștii. Teza loviturii de stat a fost susținută de unii jurnaliști și politicieni. Vă­­zînd îndîrjirea cu care e arun­cată această teză am pus-o pe seama înclinației spre senza­țional a unor jurnaliști și politicieni. Una e să scrii și să vorbești de un conflict sindi­cal marcat de confruntări cu forțele de ordine, și asta e să proclami c-a fost lovitură de stat. Cum mulți români sînt seduși de romanele și filmele polițiste, evident că a susține teza loviturii de stat îți aduce un mult mai mare interes din partea opiniei publice decât din cea a mișcării de protest social. Cum această teză a fă­cut obiectul unei insistente prezentări de către Televiziu­nea Română pe tot parcursul marșului mineresc, am cre­zut că-i vorba de o simplă di­versiune. Pentru a-i putea opri pe mineri era nevoie ca aceștia să nu se bucure de simpatia altor categorii ale populației. Prezentarea lor nu drept niște simpli protes­tatari, ci drept niște perfizi complotiști ar fi avut rolul de a-i izola de restul românilor. Lucrurile au început să-mi dea de gîndit după Acordul de la Cozia. După acest mo­ment, teza loviturii de stat a devenit nu numai inutilă, dar și penibilă. Inutilă, pentru că, urmare a Acordului, criza luase sfîrșit. Penibilă, pentru că acceptarea dialogului de către Miron Cozma, întoarce­rea minerilor la Petroșani după ce și-au văzut satisfă­cute revendicările, dovedeau limpede că n-a fost o tenta­tivă de lovitură de stat. Dacă minerii ar fi intenționat așa ceva, s-ar fi îndreptat spre București pentru confrunta­rea cu Armata, indiferent că venea sau nu premierul la Cozia. Și cu toate acestea te­za a continuat să fie întreți­nută. Nu numai de către jur­naliști, dar și de către politicieni­. N­edumerirea care m-a cuprins în fața acestei încăpățînări de a susține o fantasmagorie s-a spulberat ieri, cînd s-a dat publicității Comunicatul ședinței CSAT. Potrivit Documentului, miș­carea de protest a minerilor e considerată amenințare la adresa siguranței naționale. Această apreciere a fost pre­zentată CSAT, care și-a însu­­șit-o, de către directorul SRI, Costin Georgescu. Mulți se vor întreba de cînd și pînă cînd directorul SRI se ocupă de încadrarea juridică a unor fapte? întrebarea e de prisos. (continuare în pagina 4) Din comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării reiese că Toți cei 15.000 de participanți la mișcarea de protest a minerilor vor fi arestați . Același lucru ar urma să i se întâmple și lui Corneliu Vadim Tudor Ședința de marți a Consiliului Su­prem de Apărare s-a încheiat cu difu­zarea unui comunicat care nu lasă loc nici unui fel de îndoială, trăim într-o țară în care, cel puțin din punctul de vedere al Justiției, totul e posibil. Comunicatul precizează că directorul SRI, Costin Georgescu,­ a stabilit deja la ce articole din Legea Siguranței Naționale se înca­drează protestul minerilor, iar articolele în cauză fac trimitere la titlul 1 al Codului Penal, infracțiuni contra statului, și sunt sancționate cu ani grei de pușcărie. Dincolo de faptul că puterea se do­vedește preocupată mai curând să gă­sească vinovați și să umple pușcăriile decât să identifice adevăratele cauze ale crizei, scandalos este faptul că di­rectorul SRI a făcut deja încadrarea ju­ridică a faptei minerilor, fapt care face inutilă existența justiției în statul român. Fapta minerilor vă e cunoscută. Noi vă prezentăm comunicatul CSAT, frag­mentele din Legea Siguranței Naționale și din Codul Penal sub incidența cărora dl Costin Georgescu a stabilit că intră protestul minerilor, părerea politicienilor despre „sentința" dată de directorul SRI, ca și alte date despre ceea ce pare să se transforme din ce în ce mai mult într-o vendetă. pagina 3 Í ■: \­ Prin precizările pe care ni le-a trimis, Traian Remeș cade din lac în puț Valorile aberante în vamă sunt doar pentru persoanele fizice Aplicarea strictă a legii va crea situații ridicole, ca aceea pe care v-o prezentăm în pagina 2 Vin, din nou, ninsorile și viscolul Meteorologii avertizează că în intervalul 29-31 ianuarie vremea se va răci accentuat, luând aspect de iarnă. Va ninge în toate regiunile țării, mai abundent în jumătatea sudică și la munte. în prima zi, în sud-est pot fi precipitații și sub formă de ploaie și lapoviță, favorizând producerea poleiului. Vântul va sufla tare la munte și se va intensifica temporar și în rest, viscolind local zăpada. pagina 5 Război în Kosovo Ca și Emil Constantinescu, Miloșevici a scos tancurile în stradă. Deosebirea e că sârbii se luptă cu teroriștii albanezi și nu cu niște mineri neînarmați pagina 11 Sare și piper ' purtue AM*Tin ce cu io#ne poLiricA -Averi ? Modificări în Codul Familiei Declarația de căsătorie trebuie afișată la Primărie . Președintele Emil Constanti­nescu a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Familiei și din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, prin care se introduce obligativitatea prezenței­ a doi martori la ceremonia de că­sătorie, se arată într-un comunicat remis miercuri de Biroul de presă al Președinției. Noua lege introduce dispoziții cu privire la încheierea căsătoriei în prezența a doi martori și efec­tuarea unei publicități suficiente prin afișarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul Primă­riei, a Declarației de căsătorie a viitorilor soți, așa încât orice per­soană care se opune căsătoriei să poată lua la cunoștință, în ter­men de 10 zile de la data afișării, despre acest eveniment. Remesiada continuă Cu tot efortul autorităților de a descongestiona administrațiile financiare, acestea sunt in continuare scena unor adevărate bătălii intre cetățenii care se înghesuie să dea bani statului. Gândită prost incă din start de Ministerul Finanțelor, acțiunea se desfășoară pe aceleași coordonate, dovadă fiind imaginea de mai sus, surprinsă ieri în București pagina 5 A apărut numărul 6 al revistei AUTOstrada începând din acest număr, pe lângă sumarul obișnuit, cu informații utile pentru șoferi, divertisment și obișnuita tabletă a șoferului Ion Cristoiu, revista conține patru pagini de vânzări-cumpărări auto. Conducerea Senatului a aprobat suspendarea lui C.V. Tudor Inițiativa a aparținut senatorului PNȚCD Ulm Spineanu Biroul Permanent al Senatului a aprobat, miercuri, propunerea Comisiei juridice de disciplină și imunități de a-l sancționa pe senatorul PRM Corneliu Vadim Tudor prin interzicerea participării la lucrările legislative timp de 30 de zile. Prin urmare, conducerea Senatului a considerat la rândul său că liderul PRM se face vinovat de încălcarea deontologiei profesionale, incitând minerii la violență prin scrisoarea adresată acestora. Cu toate acestea, președintele PRM mai are posibilitatea de a scăpa de această sancțiune, dacă în termen de 30 de zile va contesta decizia Biroului Permanent. Contestația ar urma să fie analizată de plenul Senatului, hotărârea rămânând definitivă și executorie. După cât se pare, cu toate avertismentele primite de la restul eșichierului politic. Puterea este decisă să îl pună la zid pe Corneliu Vadim Tudor și nimic nu o oprește din ofensiva declanșată împotriva PRM. De altfel, propunerea sancționării pe o perioadă de 30 de zile a venit de la vicepreședintele Senatului, țărănistul Ulm Spineanu, în contrapondere, chestorul în Biroul Permanent, senatorul PDSR Constantin Sava, a propus limitarea sancțiunii la o singură zi, ceea ce ar fi permis „pedepsirea simbolică a liderului PRM", fără să se apeleze la o măsură în forță. Sugestia sa nu s-a bucurat însă de susținerea colegilor, care au subscris la varianta lui Ulm Spineanu. Citiți în pagina 4 reacția parlamentarilor PRM. Amelia IONAȘCU pagina 9 l­uli Lti" medieri paginile 14 -17 Economie Parlamentarii vor să ancheteze BANCOREX pagina 2 Fotbal Patronul echipei Universitatea Craiova, trimis în judecată pagina 2 învățământ Marga va merge prin școli să explice reforma pagina 5 Dezvăluiri întoarcerea din moarte, între povestirile pacienților și explicațiile medicilor și ale preoților pagina 10 minimtmm Laure­tiu un­.í Europa, kilometrul , impozitul pe prostie Am plătit, de-a lungul isto­riei noastre, fel de fel de taxe și impozite. Care mai consisten­te, care mai ușoare, care mai sedimentate, care mai întâm­plătoare,­ care mai neaoșe, care mai împrumuta­te. Practic, fiecare e­­pocă istorică a avut propriul ei sistem de impozite pe care ge­nerații de români l-au respectat cu buna credință a celui ce cunoaște și respectă regula jocului. Comun însă tu­turor epocilor istorice pe care le-am parcurs este impozitul pe prostie, un impozit nescris în vreo lege, dar plătit cu voie sau fără voie de fiecare român în parte și de societatea româ­nească în ansamblul ei. E, poate, singurul impozit inevita­bil și, totodată, întru totul just. Cu condiția ca fiecare să-l plă­tească pentru prostia persona­lă, iar comunitatea pentru prostia comunității. Ce-i drept, se mai întâmplă ca unul să facă o prostie și altul să plă­tească impozitul pe ea, dar asta nu-i decât excepția de la regula care confirmă, în fond, necesitatea plătirii acestui im­pozit. Pentru că fie­care ocazie de plată a impozitului pe pros­tie are și o semnifica­ție pedagogică, în sensul că înveți ceva din plata acestui im­pozit, ar fi de presu­pus că într-o viață de om nu plătești de prea multe ori. Așa ar fi să fie și la nivelul comunitar. Numai că istoria ne învață că, atât ca indivizi, cât și ca grup, noi n-am prea știut să învățăm din plata impozitului pe prostie cum să evităm ocaziile de a-l plăti din nou, mereu și mereu. Dimpotrivă, pare că suntem cuprinși de un soi de voluptate a căutării ocaziilor.(continuare în pagina 5) fir

Next