Cotidianul, ianuarie 2000 (Anul 10, nr. 2552-2575)

2000-01-15 / nr. 2562

2 Cotidianul _ _______________________________________________________ evenimente in top Comandamentul Protecției Civile e liniștit în privința cutremurului „Să investim în echipele de căutare-salvare și în dotarea lor, cu mijloace adecvate și nu în suspensiile super-secrete ale domnului Hăncu, în fanteziile sale pirotehnice!“ afirmă colonelul Virgil Apostol „Ț­­ara de Nord din București a fost ieri luată cu asalt de f mii de bucureșteni, care, speriați de specund cutre­­u­­murului prevestit de Vergil Hăncu, s-au hotărât brusc să plece în „pribegie“pe la rude. Cu mic cu mare, cu sacoșe și papornițe, oamenii au dat năvală la casele de bilete și pe peroanele Gării de Nord. Pentru multe trenuri biletele erau deja­­ vândute de la primele ore ale dimineții. Cei care nu mai apucaseră bilete erau hotărâți să se suie cu orice preț într-un tren numai să plece din București. Acest fapt a făcut ca trenurile să fie superaglomerate, călătorii începând să se suie în vagoane, din mers, chiar înainte de a fi trase la peron. Cei mai „viteji“ dintre „pribegi“ spuneau cu voce tare că ei nu pleacă din cauza cutremurului și că pur și simplu merg la schi sau în excursie. Oricum, cert este faptul că așa de mulți „excursioniști“ nu s-au mai adunat de mult timp prin Gara de Nord. Domnule director. Sunt mai mult decât sigur că ne vom auzi și întâlni multe zile și ani de aici încolo. Acest sentiment de siguranță pe care doresc să îl împărtă­șesc și semenilor noștri derivă din faptul că până la această oră nimic și nimeni nu a reușit să mă convingă de faptul că acest fenomen natural „CUTREMU­RUL" poate fi localizat în timp și spațiu. Nici Nostradamus cu catre­nele lui , nici așa-zisele reușite chinezești în domeniul predicției și nici domnul Hâncu, acest cercetător fără rezultate, dar cu o mare foame de fonduri. Cutremurul, ca fenomen, a fost studiat timp de 3000 de ani de către chinezi și încă va mai fi în atenția specialiștilor din această parte a lumii. Un fapt fericit, care a ținut de întâmplare, a aprins un licăr de speranță în 4 februarie 1975, când specialiștii chinezi au localizat cu o marjă de eroare de câteva ore cutremurul de la Haifeng. Evacuarea populației, din dispoziția autorităților, a determinat un număr minim de victime. Că predicția a fost o pură în­tâmplare se poate lesne deduce din faptul că după aproximativ 17 luni­-în iulie 1976 - tot în China s-a produs un alt cutremur (despre care din lipsă de date, nimeni nu a mai spus nimic). Jocul întâmplării nu a mai mers, aproximativ 250.000 de au murit iar 150.000 au fost răniți. Preocupați de același feno­men, japonezii au cheltuit pentru ■-Cid­!, aprcum: ...v ) 5 miliarde. ve­ndatele s-au lăsat aștep­tate, ba mai mult, s-a produs cutremurul devastator de la Kobe. Pe teritoriul acestei pre­fecturi, cutremurul fiind un feno­men aproape necunoscut, auto­ritățile nu s-au preocupat de pregătirea populației pentru pro­tecție și autoprotecție, fapt ce a dus la peste 6000 de morți, mulți răniți și pagube de miliarde. Un alt cutremur, destul de se­rios, produs cu puțină vreme înainte, într-o altă prefectură japoneză, a avut, ca urmare a pregătirii coerente a populației și autorităților și nu prin pre­­dicție, un singur decedat. Nu sunt refractar la ce spune domnul Hâncu. L-am ascultat, așa cum au făcut-o și mulți alții, dar nu m-a convins. Nu are argumente în susținerea celor spuse. După ce, în urmă cu câteva luni, se arăta foarte sigur pe ce spunea, în preajma zilei de 15 ianuarie 2000 se bâlbâie și este „cutremurător" de confuz. Unii „gânditori“ spun că dom­nul Hâncu ne-a pus pe jar. Domnia sa afirmă că prezicerile lansate ne-au determinat pe noi și autoritățile centrale și locale, respectiv Comisiile de Apărare împotriva Dezastrelor, să cău­tăm pe fugă soluții la ceea ce afirma. Total fals Ceea au făcut prefecții și pri­marii, ca șefi ai protecției Civile, reprezintă normalitatea. Execu­tăm periodic, conform Planurilor de Pregătire, antrenamente și ședințe operative ale Comisiilor de Apărare împotriva Dezastre­lor, indiferent că un pericol este iminent sau nu. Pentru exemplificare vă infor­mez că și în condițiile în care Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă este realizată du­pă un proiect CANDU 600, cel mai sigur reactor nuclear la această dată, noi, cei din Pro­tecția Civilă, Comisia Județeană de Apărare împotriva Dezas­trelor, împreună cu forțele puse la dispoziție de Ministerul Apă­rării Naționale, Ministerul de Interne, Direcția Sanitară, Socie­tatea Națională de Cruce Roșie, am organizat și executat în 1994 exercițiul de răspuns la ur­gențele nucleare. Am făcut-o pentru că sunt proceduri im­puse, în speță de către Agenția­ Internațională pentru Energia Atomică de la Viena (la pornirea oricărui reactor) pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că un om pregătit poate depăși mult mai ușor o situație critică. Din 4 martie 1977 au trecut aproape 23 de ani. Atunci for­țele din subordinea Comanda­mentului Protecției Civile au fost în primele rânduri. Și au rămas în aceeași stare de veghe. Este vorba de con­tinuitate. Oamenii se schimbă ca urmare a succesiunii generațiilor. Trebuie să ne pregătim oa­menii, trebuie să pregătim con­ducătorii intervenției de protec­ție civilă - de la prim-ministrul Guvernului României până la primarul celei mai mici comune (conform L 106, legea Protecției Civile). Prin urmare, ceea ce fac autoritățile publice locale nu este o campanie pompieristică. Este un fapt de zi cu zi, care se realizează coerent, planificat. Domnul Hâncu, încercând să iasă „din corzi" la întrebările la obiect, adresate de Andreea Esca și domnul Mărmureanu zilele trecute, întreba retoric: „Ce veți face dacă se va produce «cutremurul Hâncu»“? îi răspund: vom pune în aplicare Planurile de protecție civilă,, vom introduce­ în­ focar forțele și mijloacele la dispoziție (câte sunt­­ după buget), cău­tând să evităm panica, să sal­văm cât mai mulți oameni, să înlăturăm urmările dezastrului. Asta în plan general și pentru protecția colectivă, în ceea ce privește autopro­­tecția, fiecare dintre noi trebuie să căutăm un loc care să atenueze efectele unui cutremur­­ sub focul ușii, sub o grindă de­­a lungul căzii în băile spațiale, sub o masă, care să ne prote­jeze de căderea unor obiecte instabile din locuință, sau birou. Să nu intrăhi în panică, să nu acționăm din impuls, să nu părăsim locuința, care de cele mai multe ori este mai sigură decât liftul sau scările blocului. mai Și, da, chiar dacă unii oameni mucaliți au zâmbit la această sugestie, să întrerupem aragazul și consumul electric, dacă situația ne permite, pentru a evita înlănțuirea evenimentelor (incendii, explozii, ș.a.). Dacă părăsim locuința, să o facem cu reținere și îmbrăcați (în fugă, dar adecvat sezonului). Sunt sfaturi pe care le-am dat și în ultimii 23 de ani, din 1977, și le vom da și în următorii 100, noi și cei care vor veni după noi. Pentru că trebuie să fim perma­nent pregătiți în fața situațiilor de urgență care fac parte din viață. Predicția, în condițiile în care avem de-a face cu oameni nepregătiți poate induce mai multe pagube decât un seism. Decât să investim într-un om de factura domnului Hâncu, mai bine să investim în oameni și în folosul lor. Dacă vrem să reducem nu­mărul victimelor și volumul pa­gubelor să investim în echipele de căutare-salvare și în dotarea lor, cu mijloace adecvate și nu în suspensiile super-secrete ale domnului Hâncu, în fanteziile sale pirotehnice! După explozia nucleară de la Hiroșima nu s-a declanșat nici un cutremur în Japonia. Vrea domnul Hâncu să declanșeze, musai, o explozie nucleară. Vrem noi să fim mai japonezi decât japonezii - domnule Hân­cu?! La bună vedere în următorii 100 de ani, vă dorește locote­­nent-colonelul Virgil Apostol din Comandamentul Protecției Civile. La Centrul de Fizică a Pământului de la Măgurele aparatele nu înregistrează nimic notabil La Centrul de Fizică a Pământului de la Măgurele nu a mai fost înregistrat, din 20 decembrie 1999, nici un cutremur de peste 2,3 grade pe scara Richter. In zona Vrancea, ultimul seism notabil s-a produs pe 17 decembrie anul trecut. Ofițerul de serviciu de la Comandamentul Seismologic Măgurele, cercetător științific Alexandru Hțevca ne-a declarat că activitatea seismică se încadrează în parametri normali și nu există nici un indiciu că în curând s-ar putea produce un cutremur de mare intensitate. în legătură cu prognozele profesorului Hâncu, Alexandru Hțevca ne-a declarat: „îl cunosc pe Vergil Hâncu de mai bine de 20 de ani. Acesta este mai mult un comerciant decât un cercetător. Are lacune mari în ceea ce privește cunoștințele despre geologie, plăcile tectonice și seismologie. în capul lui este un amestec de teorii științifice care nu au nici o legătură cu seismologia. Teoriile lui Hâncu sunt naive ca să nu spun utopice. Părerea mea este că Vergil Hâncu a primit un comision substanțial, probabil de la societățile de asigurări". Daniel PUIU Trenurile din Gara de Nord au fost luate cu asalt de frica cutrenunlui sâmbătă 15, duminică 16 ianuarie 2000 Ministerul Finanțelor a fost dat în judecată de Confederația Națională VITAL a întreprinderilor Mici și Mijlocii Fiscalitatea excesivă promovată și susținută fără nici o jenă de Ministerul Finanțelor a adus în pragul disperării întreprinderile Mici și Mijlocii. Cel mai eficient mod de a protesta este în opinia repre­zentanților Confederației Naționale VITAL a întreprinderilor Mici și Mijlocii, chemarea Ministerului Finanțelor în instanță. Ca atare, sub învinuirea că a decapitalizat societățile comerciale prin impozitarea inflației, Ministerul Finanțelor a fost dat în judecată de organizația VITAS. Confederația a demarat această acțiune fără o certitudine clară că va avea succes, însă este singurul lucru pe care îl mai pot face. „Nu se știe dacă vom câștiga acest proces, mai ales că ministrul Finanțelor este coleg de partid cu ministrul Justiției“, a declarat într-o conferință de presă Virgil Guran, președintele Confederației. Fiscalitatea românească nu prevede ajustarea pentru inflație Reprezentanții întreprinderilor Mici și Mijlocii consideră că decapitalizarea României este cauzată de aplicarea incorectă de către Ministerul Finanțelor a principiilor contabile. România este una dintre puținele țări în care Corpul Experților Contabili nu promulgă standarde contabile, ci acestea sunt legiferate de Ministerul Finanțelor. Fără o contabilitate și fiscalitate corectă, inflația nu poate fi stăpânită și implicit nici decapitalizarea societăților comerciale. In 1994, prin HG 500, Guvernul a promulgat prima reevaluare a mijloacelor fixe pentru ajustarea la inflație a valorii acestora, conform legii Contabilității. Această hotărâre de Guvern a fost dată pentru ca masa de de plătitori de impozite să includă și persoanele fizice posesoare de imobile pe lângă socitățile comerciale. Din punct de vedere strategic această hotărâre a adus fonduri importante la bugetul statului pentru că amortizarea clădirilor de către societăților comerciale se face pe o perioadă foarte lungă. Deci efectul în declarațiile financiare ale societăților comerciale este mic, iar pentru persoane fizice acesta nu există. Din păcate, din 1994 nu s-a mai ajustat nimic la inflație, întreprinderile subevaluând cheltuielile, mărind profitul brut deci denaturând rezultatele financiare care au fost mai bune decât în realitate. Conform unor calcule făcute de VITAL, la 500.000 dolari­­ în amortizare s-a plătit mai mult impozit în mod real cu echivalentul a 112 000 dolari sau 22%, datorită subevaluării amortizării pentru că nu avem o contabilitate aliniată la contabilitatea internațională. 500 000 dolari contabilitate internațională minus contabilitate românească, 205 687 dolari, înseamnă 249 313 dolari subevaluare­a amortizării sau diferența între contabilități, înmulțită cu 38% impozit pe profit din subevaluare, rezultă 111 839 pierdere datorită impozitării inflației". CNVIMMR susține că rata efectivă a impozitului pe profit este 57% Potrivit CNVIMMR, politica bugetară ar trebui să se axeze pe mărirea veniturilor la bugetul de stat prin menținerea și creșterea numărului contribuabililor (firme și angajați), prin îmbunătățirea nivelului de trai bazată pe productivitate și prin adoptarea unor măsuri împotriva hiperinflației: „Ministe­rul Fin­am­țelor"cu direct beneficiar din corectarea taxelor și impozitelor este producătorul dezechilibrului cauzat de impozitarea­ inflației. Prin deprecierea leului se împere­chează mere cu pere, adică costul de achiziție din ianuarie 1999 de 10 951 lei pe dolar cu prețul de vânzare din septembrie 1999 de 16 451 lei pe dolar rezultând impozitarea inflației de 5 500 lei pe dolar sau 50% pentru un profit inexistent. Adevărul și dezastrul este ca rata efectivă a impozitului pe profit este 57%­, a precizat Virgil Guran. Scăderea impozitului pe profit de la 38 la 25% nu poate avea efectul scontat mai ales că 85 % dintre firmele românești nu mai au profit. „Măsurile de relaxare fiscală reprezintă o campanie populistă, fără efecte reale în economie și defavorizează atât societățile comerciale cât și persoanele fizice", a apreciat Virgil Guran. Reprezentanții CNM­MMR consideră că ordinul privind impozitul pe venit, fișele fiscale și unele puncte care se referă la calculul impozitului pe venitul global nu sunt corecte sau sunt împotriva libertăților garantate de legile României. Taxele salariate și grila de impozitare nu sunt ajustate lunar la rata inflației, iar salariul minim pe economie nu reflectă valoarea corespunzătoare unui nivel de trai decent. CNM­MMR propune adoptarea unei unități de măsură stabilă în contabilitate, modificarea grilei de impozitare, mărirea salariului minim pe economie neimpozabil, reducerea impozitelor și taxelor sociale plătite pentru salarii, limitarea taxelor sociale, introducerea impozitului pe profit progresiv, revizuirea fiscalității și trecerea la promulgarea standar­delor contabile de către corpul experților contabili. CNM­MMR consideră că declanșarea unei greve fiscale nu ar reprezenta o soluție, deoarece ar avea grave consecințe sociale, în rândul categoriilor defavorizate. Claudia BOTEZATU A ^ ^ fost Anul 2000 - Anul Em­in­escu a inaugurat ied, printr-o sesiune solemnă ce a avut loc în Aula Academiei Române. La adunarea solemnă ocazionată de împlinirea a 150 de ani de la nașterea poetului nostru național a participat și Președintele Constantinescu care în dis­cursul său a ținut să sublinieze că „aniversăm nu doar 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, ci și 150 de ani de Eminescu, pentru că, într-un fel, cultura română a trăit sub zodia lui". „Eminescu a făurit un model de simțire și gândire româneas­că la care ne-am întors în momentele de restriște din istoria noastră", a spus Preșe­dintele adăugând că „unele idei­­ ale lui Eminescu sunt subiecte de controversă, dar pasiunea și puritatea vocii lui nu au încetat să ne emoționeze". în discursul său, președintele României l-a citat pe Emil Cioran spunând că „Eminescu ne răs­cumpără cumva greșelile pe care le-am făcut cu voie sau fără voie în fața oamenilor sau a lui Dumnezeu". Eugen­ Simion, președintele Academiei Române, a vorbit despre perenitatea modelului cul­tural și a mitului Eminescu în spi­ritualitatea românească: „Cred că mitul lui Eminescu va exista azi și în viitor atâta timp cât se va vorbi această limbă romanică orientală. Cultura este totuși șansa noastră“. „Există o mare poezie, o mare operă de sor­ginte existențialistă semnată Mihai Eminescu, o adevărată operă a elogiilor adresate poe­tului", afirma Simion, admițând însă că, în același timp, există și o mediocritate a contestației poetului nostru național. „Emi­nescu nu poate fi considerat depășit nici în esența lirismului său, nici ca poet național și nici în coerența și forța imaginarului politic pe care l-a lăsat pos­terității“, a subliniat Președintele Academiei Române convins că Eminescu este și va rămâne un poet european­ și universal tocmai prin profunzimea sa de poet român. ■ „Toți suntem datori poetului", afirma ieri la Academia Română ministrul Culturii, Ion Caramitru, care a ținut să aducă un elogiu celor care, în timp, au tălmăcit opera lui Mihai Eminescu: Ion Manolescu, George Vraca, Lu­dovic Antal, George Cozorici, Leopoldina Bălănuță. „Cu cât este mai contestat, cu atât modelul Eminescu se dovedește mai necesar azi, în perspectiva a ceea ce vom deveni mâine", afirma Ștefan Augustin Doinaș. Anul Eminescu și în­­ Republica Moldova în Aula Academiei Române a fost prezent și academicianul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Acesta l-a caracterizat pe Eminescu drept „o cuprin­dere a deplinătății ființării româ­nești“"și a spus că „deși Re­publica Moldova este potrivit statisticilor una din cele mai să­race­ țări din Europa, basa­­rabenii sunt cei mai bogați pentru că-l au pe Eminescu". La unison cu inițiativa ministerului Culturii, Cimpoi a declarat că și Parlamentul Republicii Moldova a declarat anul 2000 anul Emi­nescu. La sesiunea solemnă de ieri de la Academia Română au mai fost prezenți primul-ministru, Mugur Isărescu, Patriarhul Bi­sericii Ortodoxe Române, Teoc­­tist, mitropolitul Moldovei, Da­niel, președintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, președintele Federației Comunităților Evre­iești din România, academician Nicolae Cajal, președintele PDSR, Ion Iliescu, alte perso­nalități. Medalii comemorative Medalia Comemorativă „150 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu" a fost oferită ieri la București unor personalități ale vieții culturale. Au primit medalia Î.P.S Valeriu Bartolomeu Anania, Î .P.S Daniel al Moldovei, Ștefan Augustin Doinaș, Pascal Bentoiu, Gheorghe Bulgăr, Ion Caramitru, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Rosa del Conte, Eugen Doga, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vasile Gorluz, Emil Loteanu, George Munteanu, Dan Nasta, Eugen Simion, Gabriel Strempel, G. I. Tohăneanu, Dimitrie Vataman­­iuc, Flora Șuteu, Ion Gheție, Luiza Seche, Magdalena Vata­­maniuc, Roxana Busuioceanu, Alexandru Surdu, Anca Costa­­foru, Aurelia Crețu-Dumitrescu, Ion Irimescu și Alexandru Dan Condeescu. Astăzi, 15 ianuarie, la Ipotești, medalia va fi oferită lui Eugeniu­­ Ciubâncan, Gheorghe Cojocaru, Ioan Constantinescu, Valentin Coșereanu, Gellu Do­rian, Gavril Istrate, Valeriu Matei, Dan Mănucă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Cella Neamțu, Vlad Popa, C.Ioan Rogojanu, Valeria Seciu, Laurențiu Ulici, Vasile Tarâteanu, Dumitru Țiganiuc, Mihai Urigiuc, Anatol Vidrașcu și lui Tudor Hie Zegrea. Depuneri de coroane... La ora 15.00 au fost depuse coroane la mormântul lui Mihai Eminescu de la Cimitirul Bellu, iar la ora 18.00 în fața statuii lui Mihai Eminescu de la Ateneul Român. Președintele României a depus primul coroana la ora 9.00 dimineața. Mormântul lui Eminescu, aflat între cel al lui Traian Săvulescu și al lui Mihail Sadoveanu, a fost plin de flori și de coroane trimise, din păcate, prin curier de personalitățile vieții politice și culturale care ar fi trebuit sa fie prezente. Virgil Petrescu, Remus Opriș și Lau­rențiu Ulici au fost printre puținii care au reușit să ajungă ieri la ora 15.00 la mormântul lui Eminescu. Mulți copii și tineri au venit să depună o floare pe mor­mântul poetului și să aprindă fiecare câte o lumânare. Irina DUMITRESCU Anul 2000 - Anul Eminescu a fost deschis ieri la Academia Română printr-o sesiune solemnă . Astăzi se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, mormântul poetului este acoperit cu fiori

Next