Cotidianul, aprilie 2002 (Anul 12, nr. 76-101)

2002-04-22 / nr. 94

ITERE. ARTE, lim s­i supliment de cultură al ziarului Cotidiani] Astăzi vă oferim GRATUIT suplimentul „Litere, Arte, Idei(Cotidianul ) Anul XII, numărul 94 (3258), luni, 22 aprilie 2002, 12 pagini, două ediții, 5000 lei Fondator ION RATIU Director onorific Octavian Paler Editorial Ioana SUPER. Cine rămâne, cine pleacă î­­n analizele politice din capitala­­ americană revine cu insistență Ja comparația între momentele 22 noiembrie Praga 2002 și 4 aprilie Washington 1949, zi în care 12 state au semnat Pactul Atlanticului de Nord, actul de înființare al NATO. Referirea la anul 1949 în acest context dovedește că Statele Unite își asumă, pentru a doua oară după cel de-al doilea război mondial, dar din motive diferite, rolul de reconstructor al Europei, unificarea instituțională dintre Est și Vest prin admiterea a încă șapte state din fostul bloc sovietic în NATO. Această paralelă încearcă să ofere un răspuns frământărilor Statelor Unite în privința a ceea ce urmează să facă după extindere în așa fel încât țările admise să devină com­patibile, în primul rând ca valori, cu NATO. Dincolo de particularitățile Letoniei, Estoniei, Lituaniei, Sloveniei, Româ­niei, Bulgariei și Slovaciei, se pot stabili niște trăsături comune identificate de William Odom, cercetător al Institutului Hudson, în mărturia depusă zilele trecute în fața Comitetului de politică externă din Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite. Ceea ce îngrijorează administrația americană­­ și în aceste domenii se vede obligată să acționeze - este moștenirea politică a comunismului și a hegemoniei sovietice. Spre deosebire de Europa Occidentală, care, cu excepția Germaniei, a suferit pierderi economice imense, dar nu și pervertirea sistemului instituțional și a mentalităților, statele aspirante sunt, în pragul admiterii în NATO, structural viciate de comunism. Prezența unui număr însemnat de foști comuniști, securiști, a unor persoane care și-au păstrat legături cu omologii lor ruși, poate periclita stabilitatea politică și economică a țărilor ce urmează să fie integrate. Diferența între Europa de Vest de după cel de-al doilea război mondial și cea de Est din anul 2002, este în concepția lui Odom, imposibilitatea de a proceda cu elitele comuniste așa cum s-a acționat în cazul celor naziste și fasciste, adică prin înlăturarea și distrugerea lor, pentru simplul fapt că acestea sunt angrenate în sistemul politic actual, poziții din care pot obstrucționa sau încetini reforele. O altă problemă, la fel de gravă, care frământă Statele Unite, este aceea a unor foști oficiali din partidul comunist, armată și servicii secrete, acum bine plasați în regimurile post-comuniste, care au în continuare legături cu omologii lor ruși. Nu numai că această situație poate permite serviciilor secrete ruse să producă tulburări politice în aceste țări, dar favorizează cooperarea în activități criminale cu cercurile de informații și mafiote rusești, constată analistul de la Hudson Institute în prezentarea pe care a făcut-o pe tema extinderii NATO. Soluția care se conturează, nu numai din intervenția lui Odom, dar și din declarațiile făcute de oficiali NATO, inclusiv din sfera serviciilor de informații, este păstrarea celor care sunt capabili să se schimbe și să joace un rol pozitiv în noul sistem politic și economic și înlăturarea celor care pot prejudicia reformele ce vor urma integrării­ României - probabil și celorlalte state candidate - i s-a transmis mesajul că nu trebuie eliminați din structurile de decizie toți foștii securiști, ci numai aceia care fac parte din categoriile enumerate și de Odom. La București, acest semnal a declanșat un război de gherilă între foștii agenți antioccidentali, aflați în diferite funcții în administrația centrală, respectiv la Palatele Cotroceni și Victoria, în loc să se așeze la masa de lucru cu dosarele în față, demnitari ai actualei puteri își transmit prin intermediul posturilor radio și tv favorabile, de la Bruxelles și Washington, avertismente codificate, fiecare încercând să-și salveze agenții care le-au furnizat informații din sistem, le-au asigurat prin relațiile de dinainte de ’89 controlul asupra unor domenii în care, constituțional, nu aveau atribuții. Dacă lecturăm declarațiile lui Adrian Năstase făcute la începutul lunii la România , - potrivit cărora a început o campanie de înlăturare a celor care au lucrat în divizia anti-KGB - și ale lui Radu Timofte de la Washington, în care acesta arăta îngrijorarea administrației americane față de prezența unor persoane, inclusiv foști securiști, în poziții de unde pot influența deciziile împotriva interesului național, înțelegem că lupta se dă în primul rând pentru aceia care, în partid, securitate și armată, au servit și interesele rusești. De altfel, Radu Timofte a recunoscut că a discutat cu șefii serviciilor de informații americane în mod serios problema existenței în România a unor persoane care servesc interese estice. Situația se complică dacă, într-adevăr, arhiva Unității 0110 a fost distrusă, așa cum se vehiculează în mediile de informații, iar dovezile, parțiale și manipulate, pot fi folosite fie pentru a salva o persoană care a colaborat și colaborează cu foști sau actuali ofițeri de informații din Rusia, în scopuri politice și economice, fie pentru a elimina agenți care cunosc date despre trecutul compromițător al unor persoane din structurile de putere. Dacă Alianța Nord-Atlantică nu deține documente-martor, ceea ce este greu de presupus, este posibil să fie trecuți pe linie moartă tocmai aceia care pot fi reeducați și refolosiți, în ciuda declarațiilor oficiale că România va trebui să-și rezolve singură problema indezirabililor, NATO nu va lăsa exclusiv pe seama noastră misiunea. Mai mult decât protejarea informațiilor clasificate, stabilirea compatibilității celor care iau decizii în România cu valorile NATO este o problemă de stabilitate la periferia Alianței, unde se vor afla țările admise la Praga. Așa cum a făcut-o și după cel de-al doilea război mondial în cazul Europei Occidentale, Statele Unite vor asista procesul de reformă și vor interveni dacă evoluțiile din unul dintre cele șapte state, indiferent care ar fi acela, riscă să producă dezechilibre Alianței. Extinderea robustă, includerea unor țări cu probleme structurale reprezintă un compromis făcut de Statele Unite numai pentru că liderul mondial și-a propus să creeze oportunități în loc să rezolve crize. Dar este de așteptat ca momentul Praga să fie ultimul compromis pe care America îl face pentru „cei 7“. înaintea curățeniei din serviciile de informații, cerută de NATO Un comisar dezvăluie Sergiu Nicolaescu susține că o listă cu ofițerii de Securitate acoperiți a fost trimisă americanilor încă din 1990 Președintele Comisiei de apărare și ordine publică din Senat, Sergiu Nicolaescu, a intrat ieri în jocul declarațiilor cu sensuri obscure pe care eram obișnuiți să le auzim în special dinspre Cotroceni sau Palatul Victoria. „Comisarul" a afirmat limpede că serviciile de informații americane au încă din 1990 o listă cu ofițerii de securitate acoperiți. Documentul, care ar conține mii de nume, ar fi fost oferit chiar de cineva din serviciile de informații de la București. Cele două întrebări sunt cine a oferit lista și de ce s-a aflat abia acum. pagina 2 Retrocedarea bunurilor bisericești, de la caz la caz Premierul Adrian Năstase a promis Bisericilor Romano-Catolice, Greco-Catolice, Evanghelice și Reformate că va face tot posibilul pentru retrocedarea proprietăților pe care acestea le-au avut înaintea confiscării de către statul comunist. Acest lucru va fi foarte greu de făcut, în condițiile în care Biserica Ortodoxă refuză să renunțe chiar și la imobilele pentru a căror retrocedare există sentințe judecătorești definitive. La Guvern, însă, alcătuirea proiectului este în stare incipientă. Ministerul Administrației Locale, însărcinat să lucreze la actul normativ în cauză, este sufocat de documente și citește tomuri întregi despre fiecare caz în parte. Toate imobilele în discuție au o istorie a lor, proprie, iar rezolvarea conflictelor va fi legiferată specific, promite reprezentantul Guvernului. El speră totuși că, în două săptămâni, conform angajamentului Guvernului, va putea să dea publicității produsul final al muncii sale. pagina 3 1 «I i­a ; Biografii cu iz de formol „Ninja“ de la Institutul de Medicină Legală Brancardierul Sandu Ivan a cărut, în 12 ani, mii de morți Brancardierul Sandu Ivan, zis „Ninja", lucrează de 12 ani la Institutul de Medicină Legală din București. în toată această perioadă, Ninja a trecut prin întâmplări cutremurătoare și a avut parte de experiențe pe care un om normal cu greu și le poate imagina. în cei 12 ani, Sandu Ivan a văzut, după socotelile sale, în jur de 24 de mii de cadavre și a pus mâna, efectiv, pe 80 la sută dintre ele. El a lucrat în condiții mizerabile, pentru bani puțini, pândit în per­manență de riscul îmbolnăvirii și al infestării cu tot felul de paraziți. A văzut scene de groază, cu trupuri sfârtecate de roți de tren, cu oameni care au pierit în flăcări, cu victime ale sadismului unor criminali nebuni. „Ninja“ a văzut cadavre desco­perite după luni întregi, pline de viermi, dar și morți cu chip angelic. Ca să facă față muncii pe care și-a ales-o, „Ninja“ s-a dedicat cu frenezie băuturii. Ajunsese, chiar, la incredibila performanță de a bea șase litri de vodcă pe zi. Acum s-a lăsat. Meseria, însă, și-o continuă­ pagina 6 Chiar dacă Poliția Deltei depune eforturi serioase Braconierii nu își iau concediu nici „de prohibiție“ Patronii de societăți și-au pus bărcile la dispoziția autorităților Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Sulina-Tulcea au depistat, cu două zile în urmă, la ieșirea din localitatea Sfântul Gheorghe, doi pescari, Filiaș Oița (33 de ani) și Ion Dumitru (32 de ani), care cărau, într-o Dacie, o sută de kilograme de scrumbie proaspătă. Bărbații nu aveau însă și documentele necesare pentru justificarea mărfii. Peștele a fost confiscat, iar cei­ doi s-au ales cu dosare penale; în același timp, polițiștii de frontieră de la Sectorul Periprava, au depistat, la rândul lor, la intersecția canalelor Ricea și Sidor, alți doi braconieri, din localitatea Letea, care pescuiau industrial. Paraschiv Simiocenco (29 de ani) și fratele său, în vârstă de 17 ani, foloseau scule de pescuit interzise prin lege, pe bază de curent electric. La somarea polițiștilor, tinerii au încercat să fugă, în cele din urmă, pentru prinderea braconierilor, urmăritorii au fost nevoiți să tragă câteva focuri de avertisment. Sculele și aproape 50 de kilograme de pește au fost confiscate, iar pe numele făptașilor au fost întocmite dosare penale. Cu toate că apropierea Sărbătorii Floriilor a adus o creștere destul de semnificativă a vânzărilor de pește, colonelul Ștefan Avram, ne-a declarat că actele de braconaj nu s-au înmulțit. Ofițerul spune că, deși problema benzinei este încă actuală, de când a fost votată noua Lege a braconajului, mulți pescari care munceau în ilegalitate „s-au lăsat de meserie". Mai mult, în ultimul timp, în sprijinul polițiștilor au venit și patronii de societăți, care și-au pus la bătaie ambarcațiunile proprii. Andrei DUMITRESCU 160 de oameni au rămas fără acoperiș Incendiu de proporții în ghetourile Capitalei 32 de apartamente au ars, ieri, într-un incendiu care a izbucnit într-un bloc din cartierul bucureștean Drumul Taberei, strada Valea Oltului nr. 12. Din primele cercetări făcute la fața locului, autoritățile au constatat că vinovați de producerea incendiului sunt patronii ciprioți ai unui en-gros de confecții, cu sediul la parterul imo­bilului. Conform pompierilor, din punct de vedere al pagubelor materiale, incidentul este fără precedent în ultimii ani. pagina 3 Priorități ale societății deschise S­ocietatea deschisă din statele democra­tice occidentale pare să traverseze, în acest început de secol, o perioadă critică. Criză economică? Nu, desigur. Mai curând o criză de societate, de civili­zație. Chiar în timpul crizei de după șocu­rile petroliere din anii 70, prosperita­tea n-a încetat în Occident. Mai de­grabă putem vorbi de un sentiment al crizei, o neliniște cum este aceea provocată de descope­rirea unor tărâmuri necunoscu­te, neexplorate suficient. Acest sentiment pătrunde în toate straturile, în toate domeniile existenței individuale și so­ciale. Putem spune că epoca modernă își trăiește sfârșitul și că - în același timp - apar tot mai des semne ale unei epoci noi. In „marea trecere", în a­­ceastă tranziție între două e­­poci (cu totul alta decât tran­ziția de la comunism la demo­crație în statele foste comuniste), societă­țile deschise, conș­tiente, recunosc u­­nele priorități. Fireș­te, s-ar putea spune că prioritatea majoră o constituie plaga mare a timpului nos­tru: șomajul. Dar chiar dacă cei mai mulți conducători politici cu răspundere din țările democratice occidentale caută din răsputeri soluții la această gravă problemă, recurgând la mecanisme economice, ei au înțeles demult că remediile nu sunt de găsit prin reforme economice, ci prin transformări ale societății. (continuare în pagina 10) Aservirea politică a actului de dreptate pagina 2 Legea transparenței Dâncu pune ultima cărămidă la controlul informațiilor Piețe „Control“ secret, dar cu tarabele goale Fiscalitate Alegeri Ziua adevărului în Ungaria pagina 2 pagina 6 Doar 835.000 de persoane și-au depus declarațiile de venit pagina 7 Fotbal „Câinii“ și-au îmbolnăvit antrenorul pagina 8 Handbal Universitatea Remin Deva a ajuns în finala Challenge Cup pagina 9 Publicații culturale Criză financiară la Viața Românească pagina 10 pagina 11 I

Next