Cotidianul, aprilie 2002 (Anul 12, nr. 76-101)

2002-04-22 / nr. 94

luni- 17 aprilie 2002 evenimente în top înaintea curățeniei din serviciile de informații, cerută de NATO Un comisar dezvăluie Sergiu Nicola­escu susține că o listă cu ofițerii de Securitate acoperiți a fost trimisă americanilor încă din 1990 Declarația directorului SRI, Radu Timofte, după vizita la Washington s-a vrut mai optimistă decât era cazul. Afirmațiile lui, conform cărora guvernul SUA nu manifestă o preocupare deosebită față de foștii ofițeri de Securitate dar este „îngrijorat de anumite persoane, inclusiv din fosta Securitate, care ar putea influența negativ procesele decizionale ale statului român și care pot periclita securitatea informațiilor NATO" nu este una care să aducă bucurie. De altfel, șeful SRI a recunoscut că acest subiect a constituit un motiv de analiză foarte serioasă în discuțiile cu oficialii americani. întrebarea este cine sunt aceste persoane și cum pot periclita ele securitatea informațiilor clasificate. Un răspuns surprinzător a venit de la șeful Comisiei de apărare și ordine publică din Senat, Sergiu Nicolaescu. Senatorul PSD susține că o listă cu ofițerii de Securitate acoperiți a fost transmisă americanilor în 1990. Declarație cu atât mai spectaculoasă cu cât despre România se știa că este singura țară fostă comunistă din Europa care nu și-a deconspirat agenții anti-occidentali după 1990. Este greu de spus de unde are domnul Nicolaescu aceste infor­mații, de ce le-a scos abia acum și mai ales este greu de stabilit dacă ele sunt adevărate. La întrebări suplimentare, răspunsul domnului senator a fost clar: “Nu­ îmi pare rău, nu pot să detaliez.” Comisarul știe întotdeauna mai multe Emisiunea „Conferința de presă” difuzată de România 1 pe 21 aprilie 2002 a avut o temă generoasă: „Impac­tul cu civilizația occidentală și integrarea euro-atlantică". Invitat în studio în calitate de președinte al Comisiei de apărare și ordine publică din Senat, Sergiu Nicolaescu a răspuns întrebărilor reporterilor prezenți la emisiune. Re­­ferindu-se la declarația șefului SRI, Radu Timofte, reporterul nostru, Lucian Gheorghiu, a întrebat care sunt acele persoane, altele decât securiștii, care activează în instituții și care împreună cu foștii securiști pot influența negativ procesele decizionale ale statului român și periclita securitatea informațiilor cla­sificate. în ciuda intervenției protectoare a moderatoarei emisiunii tv, senatorul Sergiu Nicolaescu a considerat întrebarea interesantă: ..Dați-mi voie să răspund, și o să răspund puțin cam dur la acest lucru. în 1990, lista ofițerilor de Securitate acoperiți a fost mai mult ca sigur... SRI de atunci a predat-o americanilor. Ea se reîntoarce către noi prin presă, bineînțeles eliminându-se în primul rând cei din presă, de pe lista respectivă, și alții în funcție de interes. Adevărata listă încă nu s-a publicat, nici completă și nici adevărată, dar ea există... Adică să nu-și imagineze cineva că nu avem lista completă. Există lista completă." Rugat de alți doi reporteri să detalieze informația, se­natorul a răspuns în tot mai puține cu­vinte și a încercat să „redirecționeze" problema: „Nu­ îmi pare rău, nu pot să detaliez. Cred că este o situație cât se poate de logică. Această listă, evident, se află în Statele Unite. Nu putea să plece decât de la noi, în perioada respectivă cine răspundea de instituția respectivă, de SRI, știți persoana, întrebați-o direct. Oficial nu am nici un semnal în această direcție dar e simplu, e logic." (...) „Nu pretind că cunosc acea listă, nu pot ține minte atâtea nume, exclus să pretindă cineva că o poate cunoaște..." Unde e acum pisica? Declarația lui Nicolaescu vine la timpul potrivit, în ultima perioadă asis­tăm la pase subtile și schimburi de replici nu foarte prietenoase între oa­meni care vorbesc în numele Preșe­dinției, al Guvernului și al serviciilor de informații. Sunt oameni de care depinde până la urmă cât de „curați" vom intra în NATO și cum vom răspunde îngrijorării viitorilor aliați față de eventuale scurgeri de informații și de la București, iată că un membru al Parlamentului a intrat în joc. Dacă informația lui este corectă, decorul problemei s-ar schimba radical, însă până acum informația nu a fost confimată de nimeni, în continuarea răspunsului la întrebările privind situația foștilor securiști în confruntarea cu cerințele NATO, Sergiu Nicolaescu a reluat o argumentație des folosită și care pune o problemă reală, dincolo de care e greu să mai găsești vreun răspuns. Tehnicienii și specialiș­tii serviciilor de informații trebuie men­ținuți în funcție. De asemenea, deose­birea între „băieții buni" - cei care au lucrat împotriva Uniunii Sovietice și „băieții răi", cei care au spionat în Occident, este dificil de făcut. Ce te faci cu spionii dubli? Greutatea este cu atât mai mare cu cât în schemă intră și cei care au contribuit ideologic, oameni care, a spus Nicolaescu, ocupă funcții importante atât în instituțiile statului, cât și în domeniul privat. Din această per­spectivă, devine evident că eliminarea foștilor securiști din structurile demo­cratice nu se poate face după o rețetă simplistă, dar nici să arunci cu petarde nu e bine. (Dorian FILOTE) De ce se tem unii din TVR? întrebarea pusă senatorului Sergiu Nicolaescu i-a alarmat inexplicabil pe realizatorii emisiunii. Pentru prima dată de când este difuzată această emi­siune, realizatoarea a solicitat unui ziarist (cel al „Cotidianului" în acest caz), care a pus o întrebare, să specifice sursa subiectului adus în discuție. Mai mult, realizatoarea a încercat, pre­textând că „ne îndepărtăm de tema emisiunii” să-l determine pe Sergiu Ni­colaescu să nu mai detalieze răspunsul mai ales că „și reprezentanții” Eveni­mentului Zilei și „Jurnalului Național“ au intervenit pe parcurs solicitând lămuriri în plus privind „lista”. în timpul pauzei publicitare au existat de asemenea comentarii asupra întrebării, făcându-se referiri la „sursa obscură” preluată de autorul întrebării, dar adevăratul show a avut loc după terminarea emisiunii. Atunci, reprezentantul „Cotidianului” a fost înconjurat de către amfitrioni, ca un arbitru de fotbal după fluierul final de către gazdele nemulțumite că nu au câștigat meciul, și luat din nou la întrebări în privința surselor „obscure". Cum s-a demonstrat că aceste surse au fost postul național de radio, câteva televiziuni și mai multe ziare centrale (ediția de sâmbătă), redactorul nostru a fost „urecheat" pentru faptul că din enunțul preambului întrebării au lipsit și afirmațiile făcute de Radu Timofte, din care reieșea că oficialitățile americane „nu manifestă un interes deosebit față de securiști aflați acum în serviciile românești". (Lucian GHEORGHIU) După Revoluție Nicolaescu vrea să rezolve și misterul foștilor secu­riști Ipoteză Surse din serviciile secrete nu s-au arătat surprinse de declarațiile făcute de senatorul Sergiu Nicolaescu. Ba mai mult acestea au indicat că acțiunea a fost pusă la cale în 1990 de generalul Mihai Caraman, pe atunci director al Serviciului de Informații Externe, și generalul Angelescu. Fost ofițer de informații, generalul Angelescu s-a ocupat multă vreme de banii pentru spionajul extern la fostul Centru de Informații Externe. La pensie în 1990, Angelescu a fost reactivat de Caraman și numit adjunct la SIE. în 1992, același Mihai Caraman a fost acuzat că a livrat informații confidențiale serviciilor secrete franceze. Cu acest prilej, generalul - denumit de unii apologeți drept „asul spionajului românesc", iar de critici, „notoriu KGB-ist" - a furnizat Direcției de Supraveghere a Teritoriului din Franța (DST) dosarului „Andr", cuprinzând probe privind colaborarea fostului ministru francez al Apărării, Charles Henin, cu serviciile secrete sovietice, românești și bulgare. Generalul Mihai Caraman a lucrat sub acoperire la Paris între 1958 și 1969, unde a condus o rețea de agenți, acțiune de penetrare a structurilor NATO, în perioada cea mai tensionată a războiului rece, rețea denumită „Rețeaua Caraman - cei treisprezece români care au speriat NATO”. După revenirea în țară a ocupat posturi mici de conducere, fiind șef de­ direcție și locțiitor al Școlii de perfecționare a ofițerilor de Securitate la Grădiștea. Din 18 ianuarie 1990 a devenit comandantul Centrului de Informații Externe (CIE), devenit, din 20 august, Serviciul de Informații Externe (SIE). Din 1992 este pensionar. (F.B.) Mircea Chelaru, fost adjunct al SRI în perioada 26 mai 1990, când a fost înființat Serviciul Român de Informații, și până am plecat la post în Orient, nu știu să se întâmplat așa ceva. Cel puțin în cadrul Diviziei de Contraspionaj pe care am condus-o. Nu pot să-l contrazic pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, dar de la mine nu a plecat nici o filă. Știu și numărul dosarelor. Spun că nu pot să-l contrazic, pentru că în momentul în care eram eu la post a izbucnit scandalul „Berevoiești". Din acest motiv am rezerve. Puteți să ne spuneți ce s-a întâmplat cu arhiva Unității UM 0110 ? Chiar dacă aș ști, nu v-aș spune. Lăsați răspândacii și zvonerii să-și facă datoria. UM 0110 este o problemă foarte sensibilă. Problema trebuie privită cu­ multă responsabilitate, pentru că vizează multe aspecte ale vieții de astăzi din România. Dar mai bine l-ați întreba pe generalul Lupu, că el a fost acolo, iar pe urmă a fost și adjunct al directorului SRI. (Florian BICHIR) Decizia Guvernului privitoare la minivacanța pe care românii o vor avea la începutul lunii mai reprezintă un cadou pe care agenții din turism l-au primit și pe care ei încearcă să-l valorifice cât mai bine cu putință. Astfel, prima zi a perioadei de odihnă coincide cu deschiderea oficială a sezonului pe Litoral. Principala atracție a începutului de sezon o reprezintă programul social inițiat de Ministerul Turismului (MT), denumit „1 Mai la mare”. Programul se adresează în special tinerilor și se desfășoară în perioada 1-6 mai. MT a pus la bătaie 3500 de locuri în stațiunile Mamaia, Neptun-Olimp, Costinești și Mangalia, prețul unui sejur fiind de 499.000 de lei la hotelurile de două stele și de 599.000 de lei la hotelurile de trei stele. Potrivit secretarului de stat din MT, Alin Burcea, săptămâna aceasta vor fi epuizate toate biletele disponibile în cadrul programului. „Noi am anticipat minivacanța când am conceput programul și de aceea credem că va fi un succes. De altfel, prin acest program, am contribuit și noi într-o mică măsură la decizia de a se acorda liber până la Paște“, a precizat Alin Burcea. Tinerii care optează pentru „1 Mai la mare" beneficiază, în cadrul aceluiași preț, pe lângă cazare, și de o masă festivă de Paște. Oferta cu care a venit MT i-a stimulat și pe hotelierii care nu au participat la programul „1 Mai la mare". Dragoș Răducan, directorul executiv al Federației Patronale din Turism, ne-a declarat că o mare parte dintre hotelieri au decis să-și ajusteze prețurile raportându-se la programul ministerului. „Pe lângă cele 3500 de locuri din programul MT, mai există alte câteva mii pe care hotelierii le pun la dispoziție la prețuri apropiate de cele din program. Spre exemplu, în Neptun vor fi aproximativ 3000 de locuri la prețuri de 700.000 de lei sau 800.000 de lei pentru un sejur. Pe lângă cazare, însă, există și obligativitatea unor bonuri de masă, ale căror prețuri variază între 150.000 de lei și 300.000 de lei­, ne-a declarat Dragoș Răducan. El spune că hotelurile care nu au ținut cont de concurența creată de programul MT vor primi turiștii pentru prețuri de până la 250.000 de lei pentru o noapte de cazare și a apreciat că anul acesta vor fi aproximativ 6000 de turiști pe Litoral. Reprezentantul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism(ANAT), Cornel Găină, este însă de părere că pe Litoral vor ajunge peste 30.000 de turiști în vacanța de la începutul lunii viitoare. „Este de așteptat ca tinerii să meargă la mare sau la munte, însă și complexurile turistice din apropierea marilor orașe vor fi mai pline, deoarece a devenit o tradiție ca românii să meargă la iarbă verde. Oricum, vor exista câteva zile în care unitățile de primire vor avea un grad de ocupare mare. Totuși, vor fi sejururi scurte, de una sau două nopți. Este de așteptat ca și Valea Prahovei să cunoască un număr mare de turiști în această perioadă, însă prețurile mici de la mare vor face ca tinerii să se orienteze mai mult către Litoral”, a spus Cornel Găină. Supremația Litoralului în fața zonei de munte este favorizată și de continuarea programelor sociale ale MT. Astfel, programul „1 Mai la mare” va fi urmat de „Litoral pentru toți”, care se va desfășura din 6 mai până pe 15 iunie; în cadrul acestui program există 4600 de locuri în stațiunile Mamaia, Neptun-Olimp, Cap Aurora, Venus și Eforie Nord-Sud. Potrivit oficialilor MT, de acest program vor beneficia 24.000 de elevi, studenți și pensionari. Până pe 1 iunie prețurile sunt aceleași ca și în cazul programului „1 Mai la mare”, iar între 1-15 iunie vor fi de 599.000 la hotelurile de două stele și cu o sută de mii în plus la cele de trei stele, în funcție de succesul pe care sI va înregistra acest program, el va continua și în perioada august-octombrie (Costin ILIE) După modelul „1 Mai la mare“ Prețurile pe Litoral, în cădere liberă Majoritatea hotelierilor au decis să practice prețuri de până la 800.000 de lei pentru un sejur de cinci-șase zile în jur de 160 de persoane au rămas, ieri, sub cerul liber, după ce un bloc din cartierul bucureștean Drumul Taberei, Strada Valea Oltului numărul 12, a fost cuprins de flăcări. Cu toate că etajele doi și trei au fost de-a dreptul calcinate, nu au existat victime omenești, o singură persoană fiind ușor intoxicată cu monoxid de carbon. Din primele cercetări făcute la fața locului, autoritățile au constatat că vinovați de producerea incendiului sunt patronii ciprioți ai unui en-gros de confecții, „Multicore Trading", cu sediul la parterul blocului. Aceștia aveau în spatele clădirii două garaje, construite, conform lui Cristian Popescu, inspectorul-șef al Primăriei sectorului 6, deși nu aveau autorizație de construcție. Prefectul Bucureștiului, Gabriel Oprea, ne-a explicat în câteva cuvinte că focul s­a putut extinde în urma „supraîncălzirii spațiului", ca urmare a cantității peste limită a produselor depozitate. Flăcările au atins două microbuze, aflate în proprietatea aceleiași firme, care, în scurt timp, au explodat unul după altul. Flama produsă de explozii a lovit zidul clădirii, moment în care toate geamurile, până la etajul cinci, s-au făcut țăndări. Locatarii povestesc că dintr-o dată au simțit miros de fum și „un nor negru se ridica de la parter. Apoi au fost exploziile“. Ion Fieruț, un bărbat mărunt, cu părul grizonat și fața plină de negreață, a povestit pentru „Cotidianul“ că, deși locuiește la etajul șapte, în nici zece minute de la izbucnirea focului în apartamentul său aerul era irespirabil. Chiar dacă focul amenința, la un moment dat, să provoace o adevărată tragedie, pompierii au parlamentat îndelung cu unii locatari care refuzau să iasă din apartamente, de teamă ca nu cumva, în lipsa lor, bunurile strânse o viață întreagă să fie transformate în scrum. în cele din urmă, la fața locului au fost necesare nu mai puțin de 12 mașini de pompieri, care în mai puțin de o oră au reușit „să încheie conturile" cu flăcările. Clădirea arăta însă ca după bombardament. Nu mai puțin de 32 de apartamente au fost complet distruse, în jurul blocului existau oameni cu lacrimi în ochi. Alții plângeau pur și simplu. Nu mai au un acoperiș deasupra capului. Conform inspectorului Popescu, doi dintre asociații Firmei „Multicore Trading" au fost conduși la Secția­ 22 pentru declarații. Cu toate acestea, gurile rele spun că cei cinci au fost duși la Poliție mai mult ca să nu fie linșați de locatarii furioși. In plus, se spune că spațiul respectiv era asigurat pentru o sumă foarte mare de bani. Cert este că, după cum a afirmat Cristian Popescu, firma respectivă fusese amendată cu doi ani în urmă, iar după plata contravenției patronii ar fi trebuit să dezafecteze spațiul. Curios este faptul că, așa cum au mai făcut-o și cu alte ocazii, jandarmii au făcut discriminare între jurnaliști, accesul în sediul firmei cipriote nefiind permis decât televiziunilor, în loc de explicații, pentru jandarmi, împingerile brutale au fost mai la îndemână. Dan Darabont, primarul sectorului 6, a declarat că, în ceea ce-i privește pe nefericiții rămași fără locuințe, aceștia vor fi cazați pentru moment în clasele unui liceu bucureștean. Andrei DUMITRESCU 160 de oameni au rămas fără acoperiș Incendiu de proporții în ghetourile Capitalei Rămași pe drumuri, locatarii vor fi cazați într-o școală Cotidianul 3 Dacă e ordin, cu plăcere! Marii datornici s-au grăbit să-și achite facturile la energie și gaze în caz contrar, societățile ar fi fost debranșate pentru a satisface condițiile impuse de FMI Pe ultima sută de metri, Guvernul încearcă să convingă FMI că România merită să primească undă verde continuării acordului stand-by parafat anul trecut. Astfel, după plafonarea salariilor întreprin­derilor cu datorii la buget și disponibilizările masive de personal (circa 25.000 de salariați urmând să fie disponibilizați până la finele anului), introducerea unor criterii pentru acordarea înlesnirilor la plata obligaților bugetare, de tipul reeșalonării, în încercarea de a reduce arieratele bugetare din sectorul energetic. Executivul a anunțat demararea în forță a „marii debranșări“ a întreprinderilor cu restanțe. Aceasta pentru că miercuri, 24 aprilie, Consiliul director al FMI va discuta scrisoarea suplimentară de intenție pentru continuarea acordului stand­by, miza acestui document fiind eliberarea a două tranșe simultan. Amenințările și-au atins­­­­ scopul din punct de vedere al recuperării datoriilor către Sistemul Energetic Național (SEN), scrisoarea suplimentară de intenție a avut un impact pozitiv asupra încasărilor distribuitorilor de energie și gaze. Societăți care până nu de mult tratau problema achitării facturilor cu indiferență, ca o consecință a politicii blânde a Executivului în ceea ce-i privește, s-au grăbit zilele trecute să vireze în conturile Electrica și Distrigaz o parte din sumele pe care le datorau, în caz contrar riscând să fie debranșate și să încheie convenții de eșalonare a plăților. Distrigaz­ Sud are de recuperat aproximativ 6000 miliarde de lei de la datornici în contul gazelor naturale pe care le-a livrat, a transmis notificări tuturor debitorilor, amenințându-i cu debranșarea. Această amenințare, dublată de exemplele Sere Codlea și Republica București, societăți care au rămas în cursul săptămânii trecute fără gaze, a avut efectul scontat. Ceilalți debitori și-au plătit facturile curente și au încheiat grafice de eșalonare a datoriilor. Printre cele mai elocvente cazuri se numără cele ale platformei Tractorul Brașov și cel al Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște. Dis­­tagaz­ Sud a­ întrerupt alimentarea cu gaze pentru o zi a­ societății brașovene, fapt care a determinat conducerea acesteia să plătească 4,7 miliarde de lei din datoria de 79 de miliarde pe care o avea față de dis­tribuitorul de gaze. Cam la fel au stat lucrurile și în cazul COS Târgoviște, care datorează pentru gazele consumate peste 300 miliarde de lei, conducerea com­binatului, evitând în ultima clipă de­branșarea prin plata unei părți din datorie. Eșalonarea datoriilor pentru aceste toate societățile s-a făcut, potrivit ,unor surse din Distrigaz­ Sud, pe o perioadă de doi ani. De asemenea, Distrigaz Nord a deconectat la rându-i regiile de termoficare din Piatra- Neamț, Bistrița, Hunedoara, Botoșani, Bacău, Roman și Satu Mare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Industriei și Re­surselor, SC Melana Săvinești, SC Cugir, Gavazzi Steel Oțelul Roșu și Ampsom Ocna-Mureș au fost deja debranșate de la rețeaua de gaze a Distrigaz-Nord. Frica de întuneric în ceea ce privește energia electrică, situația a fost asemănătoarea cu cea din domeniul gazelor. Termenul-limită stabilit de Electrica pentru unii dintre cei mai mari datornici a expirat la 20 aprilie. Societățile Industria Sârmei Câmpia Turzii, COS Târgoviște, Apa Nova București, Societatea Națională de îmbunătățiri Funciare, SC Turnu-Măgurele, Siderurgica Hunedoara și Minvest Deva au achitat facturile pentru energia electrică consumată în lunile ianuarie și februarie. Restanțele pe care aceste societăți le aveau față de Electrica au fost reeșalonate pe o perioadă de doi ani. Au existat totuși și societăți care nu și-au achitat datoriile până la data impusă de fur­nizorul de energie. Astfel, Combinatul Gavazzi Steel a fost deconectat și de la rețeaua de energie electrică, în timp ce la societățile Minvest Bălan și Minvest Roșia Poieni furnizarea energiei electrice a fost limitată la cota de avarie. Gavazzi Steel datorează Electrica 189 miliarde de lei, iar cele două societăți miniere au de plată un total de 884 miliarde de lei. Nici Termoelectrica nu a neglijat ordinul ministrului Dan Ioan Popescu, ordin conform căruia datornicii care nu își plătesc facturile curente și nu își reeșalonează restanțele trebuie debranșați. Săptămâna trecută au fost debranșate, societățile de distribuție a e­­nergiei termice din Brăila, Târgoviște, Galați, Petroșani, Aninoasa,­Lupeni, Vulcan și Deva. Carmen NEACȘU Costin ILIE l Adrian Năstase a dat verde la retrocedări Guvernul promite că va rezolva disensiunile confesionale Majoritatea clădirilor au o destinație socială femierul Adrian Năstase a promis Bisericilor Romano-Catolică, Greco-Catolică, Evanghelică și Reformată că va face tot posibilul pentru retrocedarea proprietăților pe care acestea le-au avut înaintea confiscării lor de către statul comunist. La Guvern, însă, alcătuirea proiectului este în stare incipientă. Directorul Mihardi, din Ministerul Administrației Publice, însărcinat să lucreze la actul normativ în cauză, este sufocat de documente și citește tomuri întregi despre fiecare caz în parte. Toate imobilele în discuție au o istorie a lor, proprie, iar rezolvarea conflictelor va fi legiferată specific, promite reprezentantul Executivului. El speră totuși că, în două săptămâni, conform angajamentului Guvernului, va putea să dea publicității produsul final al muncii sale. Directorul Mihardi are de găsit soluții viabile pentru vreo 30-40 de imobile. Ordonanța Guvernului va avea grijă, conform spuselor lui, să nu intervină acolo unde există procese pe rol, încă nesoluționate. De altfel, tocmai pentru că sunt multe cazuri unde s-a ajuns la proces, la fel de multe ca cererile de scoatere din spații a unor instituții de interes public. Hotărârea de guvern din 1997, având ca obiect retrocedarea imobilelor aparținând minorităților naționale, n-a putut fi pusă niciodată în aplicare. Ministrul de atunci al Minorităților, cel sub al cărui patronat a fost alcătuită hotărârea de guvern cu lista de imobile cu tot, Tokay György, recu­noaște că procesul de retrocedare s-a dovedit cu mult mai anevoios de cum s-a prevăzut, iar hotărârea de guvern n-a putut face nici pe departe lumină în disputele interconfesionale sau minoritate-majoritate. Documentul de acum cinci ani avea drept obiect 10 imobile ce au aparținut comunităților etnice și care au fost trecute, după 1940, în patrimoniul statului român, fără nici o despăgubire. Din 20 de imobile revendicate atunci de co­munitățile minorităților naționale, doar 10 au făcut obiectul hotărârii de guvern. Din acestea, trei au avut le­gătură cu comunitățile religioase, deși numai tangențial. Este vorba despre un dispensar de circumscripție ve­terinară din Arad, ce fusese Căminul Tineretului romano-catolic, despre un teren viran din Calea Călărași, București, ce fusese școală și capelă bulgară, și un imobil din Constanța, închiriat unor organizații neguver­namentale, revendicat de comunitatea bulgară. Acesta a fost, înainte de 1947, școală, biserică și casă pa­rohială. în clădirile revendicate ființează acum spitale, școli, case de pensii în acest moment, sunt mult mai multe clădiri aflate în dispută, unele dintre ele cu destinație schimbată­­ din lăcaș de cult sau anexă a acestuia în școală, spital, de exemplu - dar există și clădiri preluate de Biserica Ortodoxă, pe care cultul majoritar nici nu concepe să le returneze, din cauza numărului mare de enoriași pe care îi are în zonele respective. Casa de pensii din Hunedoara, aparținând de drept romano-catolicilor, este doar exemplul ce i-a venit cel mai repede în minte reprezentantului Guvernului. La asta, doar din ceea ce presa a semnalat, putem adăuga Spitalul TBC și boli infecțioase din Harghita, unicul în toată zona, revendicat drept sediu pentru episcopul catolic din Miercurea Ciuc, biserica ortodoxă din centrul orașului Ocna Mureș, care a fost cândva a Bisericii Greco-Catolice, Liceul de Artă din Brașov, câștigat în instanță de Biserica Reformată. Aceasta din urmă a revendicat și sediul Școlii Populare de Artă din Brașov. La Sibiu, Biserica Evanghelică a cerut clădirea Rectoratului Universi­tății „Lucian Blaga" și școala din co­muna Micasasa. Parohia Romano- Catolică din Teaca, județul Bistrița-Nă­­săud, a depus o cerere prin care soli­cită clădirea în care funcționează secțiile maghiare ale Liceului Teoretic „Constantin Romanu Vivu". Nici Bucu­­reștiul n-a scăpat de febra re­trocedărilor. Clădirea care găzduiește Facultatea de Limbi Străine, situată în plin centru al Capitalei, pe Strada Pitar Moș, este cerut de Ordinul religios romano-catolic. El a adăpostit, până în august 1948, o mănăstire cu aproape o mie de călugărițe și o școală. Biserica Reformată din Cluj ar dori să primească înapoi clădirea „Bastilia", ce aparține în prezent Liceului „Gheorghe Șincai”. Eparhia Greco- Catolică cere cel puțin opt biserici din zona centrală și nordică a Tran­silvaniei. Ele fac deja obiectul unor sentințe judecătorești definitive, dar nu pot fi retrocedate din cauza opoziției reprezentanților Bisericii Ortodoxe. Este vorba despre bisericile din Unguraș, Chinteni, Chiulești (Cluj), Bogdan Vodă (Maramureș), Bixad (Satu Mare), Sf. Gheorghe din Rodna (Bistrița Năsăud), biserica din Mihă­­ileni (Sibiu) și Mihalț (Alba). Lia BEJAN K -vJȘW’

Next