Cotidianul, noiembrie 2002 (Anul 12, nr. 257-282)

2002-11-26 / nr. 278

EVENIMENT MARȚI, 26 NOIEMBRIE 20022 WMetT. Ai­­s ,•!(«««« R­OMÂNIA Festivism parlamentar post Praga­ CARTE Societatea Editorilor din România protestează Ion Iliescu: Tema NATO nu trebuie exploatată electoral . Cu excepția PNL, partidele­­­le parlamentare au încercat să-și adjudece meritul integrării în NATO Adrian Nuță La București, ecourile aderării­­­ s-au cam stins, cel puțin pentru unii parlamentari, pe care nici ședința festivă a parlamentului nu i-a putut smulge din starea lor obișnuită. „Doresc să vă bucur cu faptul că ședința se va termina într-o oră și jumătate“, s-a văzut silit să le spună președintele Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, parlamentarilor. Remarca a fost necesară pentru că aceștia au început să se plictisească și să părăsească sala de ședințe imediat după discursurile președin­telui și premierului. Primul orator a fost președintele Iliescu. Discursul său are o carac­teristică interesantă: nu amintește deloc despre Cabinetul Năstase. Executivul este pomenit doar în contextul în care Iliescu îi cere să­­și eficientizeze și dinamizeze ac­tivitatea. O parte importantă a cuvântării se referă și la o temă amintită, sâmbătă, în Piața Re­voluției: corupția. Președintele a atacat încă o dată baronii locali. El a precizat că „pierderea simțului măsurii din partea unora puși pe îmbogățire, pe acumulare de averi pe căi necinstite, traficul de in­fluență, clientelismul, parvenitis­mul­, contribuie la schimbarea democrației. Nici problema atât de actuală a foștilor securiști nu a fost uitată. Deși președintele a recunos­cut că în acest domeniu „un rol important revine și controlului parlamentar“, totuși el crede că „este periculos și contraproductiv să folosim acest subiect ca argu­ment în lupta politică“. Iliescu a avertizat totodată că tema aderării la NATO nu ar trebui exploatată electoral: «Este un moment de satisfacție care trebuie trăit cu luciditate, cu demnitate și responsabilitate. Nu va servi nici unei forțe politice încercarea de a trage foloase electorale dintr-o victorie colectivă, cum nu va servi nimănui încercarea de banalizare a acestui eveniment. Ar fi trist să­­ vedem cum, în loc să fim mai uniți, acum, când ne așteaptă noi eforturi pentru consolidarea pasului făcut împreună, o realizare importantă a națiunii române să se transforme într-un instrument al dezbinării ei. Să învățăm să trăim cu decență atât succesele, cât și eșecurile, pentru că pe drumul pe care ne-am angajat ne vom întâlni și cu unele și cu celelalte“, a îndemnat Iliescu. Șeful statului a precizat de aceea nu va rosti nici un nume și nu va evi­denția meritele personale ale ni­mănui. „Suntem, cu toții, în slujba interesului național, iar cetățenii asta așteaptă de la noi: performan­ță, profesionalism, patriotism“, a mai spus președintele. Dacă șeful statului nu a lăudat guvernul actual pentru invitația de aderare la NATO, premierul Năstase a tras toate meritele pe spatele guvernării sale. Despre corupție, Năstase nu a rostit nici un cuvânt. Cei doi au evitat mult timp să se privească sau să-și vorbească. Doar remarca umoristică a peremistului Dorel Onaca, „Dumnezeu mi-a dat să cunosc Marea Neagră pe di­năuntru“, i-a determinat pe cei doi să schimbe câteva cuvinte, ușor amuzați. Și discursul vicepreședintelui PSD Viorel Hrebenciuc a mers pe ideea lui „Noi“. Adică pesedeștii care „au transformat în practică așteptările românilor“. Și democrații au încercat să-și asume ei meritele majore pentru invitația de aderare la NATO. „Pașii premergători către NATO, dar care au fost cei mai grei și cei mai curajoși, au purtat întotdeauna semnătura Partidului Democrat“, a spus vicepreședintele PD, Liviu Negoiță. Desigur, nici maghiarii nu au rămas mai prejos. Marko Bela a vorbit de spiritul de dialog al UDMR. Faptul că formațiunea politică maghiară a ajutat două guvernări total opuse, nu s-a datorat, conform lui Marko Bela, intereselor maghiarilor ci a venit în sprijinul interesului național. Cele mai echilibrate discursuri le-au avut Crin Antonescu (PNL) și Varujan Pambuccian (Minorități). Nu a fost de mirare discursul lui Antonescu, care nu a marșat pe vreun merit special al PNL. în final, parlamentarii români au adoptat o declarație referitoare la invitarea României de a începe negocierile de aderare la NATO. Deputații și senatorii au plecat apoi la alte treburi, dar nu știu că-i mai așteaptă o întâlnire comună la care îl vor asculta pe președintele Iliescu. Acesta și-a manifestat dorința ca în decembrie să se adreseze Parlamentului cu un mesaj. Atunci Iliescu își va spune părerea despre ultimii doi ani de guvernare și va da indicații deputaților și senatorilor despre cum ar trebui să lucreze de acum încolo. O fotografie pentru afișele premierului Adrian Năstase Și totuși au vorbit în ciuda protocolului drastic care i-a ținut pe premier și pe consoarta acestuia departe de președintele american, cu excepția celor câteva minute petrecute de șeful guvernului cu George W.Bush în salonul oficial al Aeroportului Otopeni. Dana Năstase a reușit să schimbe două vorbe cu Laura Bush despre vizita la Casa Albă, în momentele de răgaz de după discursul președintelui George W. Bush de la Cotroceni. Gluma cu Adrian soțul Danei Năstase pare să nu fie o simplă anecdotă. Surse de Palatul Victoria susțin că Laura Bush i-ar fi spus zâmbind Danei Năstase că are o contribuție importantă, la intrarea României la NATO fiind care a aranjat întâlnirea dintre George W. Bush și Adrian Năstase la Casa Albă. Cei doi n-au scăpat prilejul de a ura familiar, soților Bush, potrivit­­ acelorași surse, la mulți ani pentru fiicele lor care se apropie de majorat. REACȚII Presa occidentală evaluează summitul Alianței și turneul lui Bush în Europa Răsăriteană „Comuniștii“ de la Praga și viitorul NATO Ih, Costin Ionescu ...Vizita președintelui George W. Bush la București, precedată de summitul NATO de la Praga și de deplasările la Sankt Petersburg și Vilnius, a fost abordată pe larg de comentatorii de presă și de analiștii occidentali. Pentru aceștia, însă, atmosfera explozivă din Piața Revoluției a constituit doar un fundal excelent pentru disecarea unor probleme extrem de serioase ridicate de extinderea Alianței cu șapte noi state. Cum va funcționa NATO în varianta extinsă, ce pot face pentru structura politico­­militară apuseană și pentru SUA națiunile foste comuniste de la Răsărit și ce va avea de spus Rusia - acestea sunt principalele întrebări cărora presa internațională de ieri încearcă să răspundă. M­ai toate publicațiile, europene și americane deopotrivă, observă moștenirea comunistă a noilor invi­tați. „Memoria regimului comunist este încă solidă în rândul noilor a­­cestora“, subliniază Washington Post.. Aflați în întârziere când vine vorba de reforme, România este marginalizată în procesul de extin­dere al UE. (...) După căderea co­munismului, acum 13 ani, corupția s-a generalizat în România, iar res­pectul față de lege este aleator“, își exprimă la rândul său îngrijorarea cotidianul francez Le Monde, în timp ce majoritatea analiș­tilor occidentali acceptă mesajul președintelui Bush, privind valoa­rea morală dată vechilor membri NATO de grupul statelor proaspăt invitate, care au suferit și au luptat împotriva comunismului. Der Spiegel își rezervă un punct de ve­dere aparte. La summitul de la Praga, subliniază ziarul, au stat alături cinci foști și, după caz, actuali lideri comuniști - românul Ion Iliescu, slovenul Milan Kucan, slovacul Rudolf Schuster, estonia­­nul Arnold Ritter și bulgarul Gheorghi Pârvanov. Aceștia, subli­niază publicația germană, sunt cei care aduc „aer proaspăt“ în NATO, alianță a cărei declarație „fulmi­nantă“ referitoare la Irak, la Praga, a fost rezultatul unor „tratative la sânge“ între europeni și americani. Fapt observat și de Washington Times, care scrie despre fisurile dintre SUA și partenerii săi din „Alianța șubrezită“, fisuri ce l-au determinat pe președintele Bush să-și găsească prieteni­­n statele mici, dar loiale din estul vechiului continent. „în aceste condiții - revine Der Spiegel - vechiul stil NATO, implicând un dușman co­ mun și o strategie comună, nu mai este valabil, summitul de la Praga putând doar săi amâne sfârșitul“. Revista încheie cu un citat relevant dintr-o declarație a ambasadorului SUA la NATO, Nicholas Burs: „Toate țările din Caucaz până în Asia Centrală și până la granița cu China trebuie să facă parte din aceeași mare familie, intrarea fostelor republici sovietice central­­asiatice în NATO putând avea drept rezultat crearea unei imense zone-tampon, capabilă să oprească înaintarea islamismului în direcția Rusiei“. Atenția acordată de SUA Rusiei reiese în special din summitul Bush-Putin de la Sankt Petersburg, unde cei doi lideri mondiali s-au înțeles, în general, în toate problemele discutate, inclusiv situația din Caucaz și Irak. Aceste două aspecte au o relevanță deo­sebită pentru România și Bulgaria -arată John Hulsman, analist al He­­ ritage Foundation de la Washing­ ton - deoarece aceste țări au baze „care vor fi vitale dacă SUA vor purta un război cu Irakul, dar și în ce privește Orientul Mijlociu, Cau­­cazul, Africa de Nord. (...) Ad­ministrația Bush înțelege că NATO nu poate continua, pur și simplu, pe același curs ca înainte și că extin­derea asigură detaliile strategice pentru menținerea SUA în Europa, pentru a lucra în special asupra pro­blemelor capabilităților în Europa, pentru a crea noi instrumente nece­sare Alianței, în vederea adaptării la noul mediu în care trăim“. Mai toate publicațiile, europene și americane deopotrivă, observă moștenirea comunistă a noilor invitați Der Spiegel: Foștii comuniști vor aduce un „aer proaspăt“ în NATO, alianță a cărei declarație „fulminan­tă “ referitoare la Irak, la Praga, a fost rezultatul unor „ tratative la sânge “ între europeni și americani Cotidianul Ministerul Culturii, acuzat că discriminează editurile I Ä) Gabi Simon Societatea Editorilor din Româ­­­­nia protestează împotriva unor­ ­ practici, considerate ilegale și imo- Í rale, de alocare a unor sume din ba- i­nii publici sau scutirea unor datorii­­ la bugetul de stat care favorizează­­ concurența neloială între edituri,­­ Societatea Editorilor din România I atrage atenția, prin acest protest,­­ asupra modului în care Ministerul­­ Culturii și Cultelor și Ministerul de­­ Finanțe se ocupă de gestionarea­­ banilor publici. în documentul I respectiv, sunt enumerate câteva­­ dintre acțiunile nepermise pe care­­ Comisia națională de specialitate­­ pentru avizarea programelor edi­­t­­oriale le-au comis. Societatea își­­ exprimă nemulțumirea față de I achiziția de carte pentru biblioteci,­­ orientată exclusiv către manuale­­ școlare.­­ Ziarul nostru arăta recent într-o­­ anchetă că bibliotecile din țară sunt­­ pline cu volume editate înainte de­­ 1989 și asta în condițiile în care­­ cărți importante din literatura ro­­­­mână și universală zac în depo­­­­zitele editurilor. „Susținem că s-a­u încălcat grav accesul la cultură și la­­ informație al celor ce doresc să-și­­ lărgească orizontul intelectual. Este­­ de neconceput ca bibliotecile oră­­­­șenești sau sătești să fie reduse la „ statutul de biblioteci școlare“ se i­mpune în protest. Suspiciuni pla­­­­tează și asupra modului în care­­ editura Aramis a primit dreptul de­­ a edita colecția Biblioteca pentru toți. Hotărârea Ministerului Cul­turii și Cultelor de a susține editura Aramis creează discrepanțe între edituri și face loc, în opinia SER, unei concurențe neloiale între edituri. Editura Aramis este cea care a câștigat licitațiile pentru car­te școlară organizate de Ministerul învățământului în detrimentul altor edituri prestigioase, calitatea aces­tora fiind contestată de specialiști, inclusiv pentru calitatea proastă a hârtiei. Despre patronul Editurii Aramis, Sorin Peneș, câteva ziare și săptămânale, ca Academia Cața­­vencu, au susțiut că ar fi un sponsor al partidului de guvernământ. Pe de altă parte, în protest se arată că s-a trecut la scutiri și reeșalonări pen­tru unele edituri (nu sunt precizate editurile) ceea ce a dus la defavori­zarea altor edituri. Pentru toate acestea, l-am con­tactat pe secretarul de stat al MCC, Florin Rotaru pentru a ne spune punctul său de vedere: „Fondul pentru achiziția de carte pe biblio­teci este gestionat pe baza unei po­litici foarte clare de achiziție de carte. Principalul criteriu de achi­ziție pentru bibliotecile publice este acela de a răspunde cerințelor utilizatorilor. Cum în biblioteci 70- 75% din utilizatori sunt elevi și stu­denți, normal s-a stabilit ca priori­tate bibliografia școlară. Alte prio­rități sunt cartea pentru copii și lite­ratura română contemporană. Edi­turile s-au obișnuit ca acest fond de achiziție să reprezinte un proces de măturare a depozitelor editurilor. Adică, ceea ce nu vând ei pe piață, să luăm noi în biblioteci, în ce privește povestea cu editura Aramis, lucrurile stau în felul următor: Ministerul Culturii și Cultelor are proprietatea siglei editurii Minerva și a colecțiilor acesteia. Noi am concesionat sigla Uniunii Scriitorilor din România. A fost opțiunea USR de a se asocia cu această editură. Noi nu avem altă legătură decât aceea de care v-am spus mai înainte“. Președintele Uniunii Scrii­torilor Eugen Uricaru susține că nu a primit bani de la Ministerul Culturii pentru colecția Biblio­teca pentru Toți care aparține în continuare editurii Minerva. „Numai tipărirea colecției este asigurată de societatea Aramis Print“, ne-a declarat Eugen Uri­caru. Societatea își exprimă nemulțumirea față de orientarea bibliotecilor, exclusiv către manuale școlare i 1 FISCALITATE Ministerul de Finanțe *­­ pregătește o surpriză contribuabililor I­­.rVi'r î­‘ ... ... ,• i". " ’’ W' I A . • ' "a "**' ' final* "Hi('.< 11 [UNK]­i)■ r«om­;sȚ/h Agenția pentru colectarea contribuțiilor: im­­pas către fondul unic? A) Bianca Preda, Carmen Sandu Contribuțiile datorate statului­­ vor fi colectate, începând din­­ 2004, de o singură instituție, se arată într-o ordonanță de Guvern , aprobată recent. Prevederea, ex­­­­pediată pe scurt într-un paragraf­­ al OUG 147, readuce românilor­­ în minte ideea recent abandonată­­ a Executivului de formare a unui­­ fond unic. Astfel, din ianuarie­­ 2004, românii vor cotiza către­­ Agenția de colectare a contri­­­­buțiilor. Pe motiv că blocajul fi­­­­nanciar se ridică la peste 40% din I­PIB din cauza slabei colectări,­­ Ministerul Finanțelor consideră­­ că formarea unei astfel de agenții,­­ cu asistență olandeză și fonduri . PHARE ar putea readuce lucru­­­­rile în limita normalului. Subiectul, care este învăluit­­ încă într-o tăcere perpetuată la­­ nivelul Ministerului de Finanțe, a­­ provocat nemulțumiri în rândul patronatelor și sindicatelor, care susțin că formarea unei Agenții de acest gen ar putea fi urmată de unificarea fondurilor colectate, o dorință mai veche a ministrului Muncii, Marian Sârbu, despre care s-a spus că dorește să folo­sească excedentul de la sănătate pentru plata pensiilor. Agenția urmează a fi înființată la 1 ia­nuarie 2004 și are ca scop „stabi­lirea, constatarea, controlul, ur­mărirea și încasarea contribuției de asigurări sociale, contribuției pentru șomaj, contribuției pentru asigurări sociale de sănătate și contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli pro­fesionale“, așa cum este prevăzut în Ordonanța de Urgență 147 pentru reglementarea unor pro­bleme financiare și pentru modi­ficarea unor acte normative. Ace­eași ordonanță prevede trecerea fondurilor speciale în ograda MFP astfel încât disponibilitățile bănești ale Fondului special al drumurilor publice și ale Fon­dului special pentru dezvoltarea sistemului energetic să fi utili­zate, din 2003, pentru acoperirea deficitelor bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrate în anii precedenți. Surse din cadrul MFP ne-au declarat că înființarea Agenției este un proiect româno-spaniol, agenția similară spaniolă nu­­mindu-se Tributaria. Aceleași surse declară că deocamdată nu se cunoaște cu exactitate dacă nu va trece în subordinea Guver­nului, așa cum se întâmplă cu agențiile similare din țările occi­dentale. MFP ar rămâne în această variantă responsabil de redactarea legilor, în prezent se lucrează intens în cadrul MFP la un program de twining constituirea Agenției fiind prevăzută în memorandu­mul încheiat cu FMI. Sindicatele și patronatele, trase pe sfoară Documentul aprobat de Guvern a luat prin surprindere atât patronatele cât și sindicatele marilor centrale sindicale, care au aflat de la Cotidianul despre ce le-a pregătit salariaților Puterea. Vicepreședintele Cartel Alfa, Petre Dandea, consideră că au fost încălcate înțelegerile încheiate în luna iunie între organizația sa și reprezentanții Executivului.„Noi făcusem o contraofertă pe 11 iunie în legătură cu statutul fondurilor de asigurări sociale, șomaj, sănătate etc. Acum înțeleg că am fost amăgiți și autoritățile nu și-au respectat semnătura pe documentele încheiate și Guvernul a făcut tot cum a vrut el“, a declarat Petre Dandea. La rândul său, prim vicepreședintele CNSLR - Frăția, Liviu Luca a fost luat prin surprindere de Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern și o consideră nici mai mult nici mai puțin decât „un furt din buzunarul salariatului român“. De asemenea, reprezentanții Consiliului Patronilor din România ne-au declarat că în discuțiile purtate la Ministerul Finanțelor pe marginea ordonanței, înființarea unei Agenții de colectare a contribuțiilor nu a fost luată în calcul. (Adrian Popescu)

Next