Cotidianul, octombrie 2006 (Anul 16, nr. 233-258)
2006-10-28 / nr. 256
Cotidianul* I Sîmbătă 28, Duminică 29 octombrie 2006 TACTICĂ . Atunci cînd decid să se angajeze, studenții își caută mai întîi o slujbă pe Internet, iar abia apoi întreabă prietenii sau se informează din ziare. Societate* 9 JOGGING CU NIKI ȘI ABIBAS Marfa contrafăcută atacă pielea amatorilor de chilipiruri . Parfumul luat de pe tarabă poate fi o banală probă de urină, iar jucăriile ieftine de pluș pot îmbolnăvi grav copiii. — Oana MUNTEANU ÎN ROMÂNIA, falsurile reprezintă peste 40% din totalul cosmeticelor și hainelor „de firmă“ aflate pe piață, potrivit Asociației pentru Protecția Consumatorului (APC). Dacă pentru buzunarele românilor falsurile sînt o binecuvîntare, pentru sănătatea lor, reprezintă un adevărat pericol. Jucării periculoase Astfel, APC atrage atenția în primul rînd asupra parfumurilor contrafăcute care pot conține orice, de la apă pînă la urmă. „Ele pot provoca arsuri și iritații ale pielii“, se susține intr-un comunicat al APC. Și jucăriile de pluș vîndute la tarabele din piețe sînt dăunătoare sănătății. „O jucărie pe care am cumpărat-o dintr-o piață, menită a fi strînsă în brațe de copii, avea de 10 ori mai mulți ftalați, ftalații fiind o substanță periculoasă care afectează sistemul reproducător, sistemul digestiv și ficatul“, declară Laura Pascu, purtător de cuvînt al APC. O altă categorie de produse contrafăcute periculoase sunt băuturile alcoolice. Ca și spirturile falsificate, ele pot conține cantități mari de metanol chimic, substanță care duce la orbire sau comă. Patru milioane de falsuri reținute în 2006 Cel mai frecvent se falsifică produsele cu o rată ridicată a vînzărilor: produse cosmetice, piese de schimb auto, produse petroliere, pietre prețioase, produse din sticlă, produse ceramice, produse textile, încălțăminte sport, ceasuri, software, telefoane mobile. Printre numele de mărci devenite victime ale contrafacerilor se află NIKE, PUMA, ADIDAS, GIVENCHY, DIOR, NOKIA. în primele șase luni ale anului 2006 au fost reținute în vămi aproximativ 3.800.000 de produse contrafăcute. „Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen sunt: puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor, dorința acestora de a achiziționa produse de marcă la prețuri scăzute, gradul scăzut de informare în legătură cu modul de apreciere a calității produselor“, declară Costel Stanciu, președinte APC România. Modalitățile de depistare a falsurilor diferă de la o grupă de produse la alta, iar în unele cazuri sunt extrem de costisitoare din cauza procesului de imitare aproape perfect a produselor respective, dar și din cauza prețurilor ridicate ale aparaturii, substanțelor și resurselor umane folosite pentru identificarea acestora. Prețuri la jumătate în situația contrafacerilor grosolane, consumatorii trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte. Prețul produselor contrafăcute este mult mai mic, cu 10-50%, comparativ cu cel al produselor originale, deoarece falsificatorii urmăresc ca produsul falsificat să se vîndă mult mai repede decît cel original. Falsurile se comercializează în majoritatea cazurilor la tarabe, buticuri, băcănii, locuri accesibile pentru consumatorii ocupați. Făcăturile nu sînt însoțite de documente cum ar fi: declarația de ftpărsurile contrafăcute pot provoca arsuri și iritații ale pielii.“ ’ — Laura Pascu, purtător de cuvînt al APC conformitate, carte tehnică, instrucțiuni de folosire, certificat de garanție, bon fiscal. Ambalajul produselor falsificate este realizat din materiale de slabă calitate, iar imprimarea informațiilor pe ambalaj este proastă din cauza folosirii unor cerneluri inferioare. „în cazul parfumurilor, acestea trebuie să aibă hologramă și, obligatoriu, să aibă inscripționat numele importatorului autorizat", declară Robert Hart. Hainele care se găsesc de vînzare pe tarabele micilor comercianți sunt o capcană ascunsă de prețurile scăzute DE CE SE ÎMBOLNĂVESC COPIII Școala premiază an de an tratamentele medicale . Copiii pe care părinții îi trimit sănătoși la școală se întorc acasă bolnavi, fapt demonstrat chiar de Inspectoratul Școlar București. — Iuliana GĂTEJ NUMĂRUL ELEVILOR care se îmbolnăvesc la școală crește de la an la an, în pericol sînt mai ales copiii din creșe și din grădinițe, dar și elevii din școlile primare. Acest lucru este recunoscut chiar de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, într-un raport despre starea învățămîntului din Capitală. Din evidența cabinetelor medicale din școli reiese că au fost examinați aproape 80.000 de elevi cu vârsta de pînă la 11 ani, din care 16.000 au trebuit să meargă la medic din cauza bolilor dobîndite. Elevi deformați și puțin cam chiari Primele șase categorii de boli care au necesitat tratament sunt cele metabolice și de nutriție, neuropsihice, inclusiv tulburările de vorbire, respiratorii, cardiovasculare. La afecțiunile senzoriale predomină cele care sunt legate de vedere din cauza „efortului vizual școlar și de iluminatul artificial necorespunzător în, practic, toate unitățile școlare în tura de dupăamiază“, după cum scrie în raportul inspectoratului școlar. Afecțiunile locomotorii se găsesc la toate grupele de vîrstă, mai ales la elevii de gimnaziu și la liceeni. „Problemele locomotorii sunt cauzate de lipsa unui regim de mișcare corect, precum și de păstrarea unei poziții total deficitare în băncile școlare, utilizate în prima parte a zilei de către elevii scunzi din ciclul primar, iar după-amiază de către elevii înalți din ciclul gimnazial și liceal“, se spune în raportul ISMB. Pagubă de un miliard de euro . Datorită sumelor considerabile obținute de pe urma comercializării produselor contrafăcute fenomenul s-a extins în aproape toate țările lumii. La nivel global, sumele se ridică la sute de miliarde de dolari. Și în România, comercializarea falsurilor aduce pagube importante. „Pierderile estimate pentru anul 2005 sunt apreciate a fi de pînă la un miliard de euro. Estimarea este făcută de către Asociația Română Anti- Contrafacere - REACT România", a declarat Robert Hart, de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. SLUJBA DIN TIMPUL ȘCOLII Studenții ară în cîmpul muncii . Cei mai mulți studenți se angajează în anul II de facultate. — Iuliana GĂTEJ PESTE 30% DINTRE studenții de la Universitatea din București (UB) sînt angajați, lucrând între patru și opt ore pe zi, după cum arată cercetarea Barometrului de Opinie Studențească Team Work, realizată de Asociația Team Work de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul UE. O cotă destul de însemnată, de peste 10%, o reprezintă și cei care susțin că nu au încheiat un contract de muncă atunci cînd s-au angajat“, se spune în studiul BOS Team Work. între statutul de angajat și anul de studiu nu există diferențe semnificative. „Explicația ar putea fi că tinerii se acomodează cu viața de student în primul an și decid ca din al doilea an să lucreze, însă cu cît se apropie anul IV procentul scade, pregătirea pentru susținerea licenței ocupîndu-se mai mult timp“, se spune în studiu. Studenții cred că în momentul angajării cel mai mult contează cunoașterea unei limbi străine. în plus, ei consideră că și aspectul fizic este un criteriu important în departajarea candidaților.