Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 347-423)

1969-04-08 / No. 353

4 pag* — 30 bani гр [UNK]п [UNK] [UNK] ът Tö7if% т [UNK]т [UNK], mw-vAi *i ț CECHICA ^^ORGA^AL^OMT^^JUiMUD^BAN SATU MARE AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 Fiecare petec de teren agricol însămînțat în termenul optim! Din ultima situație operativă existentă la Direcția agricolă județeană reiese că pînă ieri au fost însămînțate pe terenurile cooperativelor agricole din județ 15.100 hectare, reprezentând pe culturi : 90 la sută ovăz, 80 la sută mazăre, 54 la sută ii, 85 la sută cartofi, 58 la sută sfeclă de zahăr și 19 la sută floarea-soa­­relui. După cum se știe, în răspunsu­rile date la chemările cooperato­rilor din Păulești, Berveni, și Botiz, cooperativele agricole de producție din județ s-au angajat că, pentru sporirea producției, să asigure însămînțarea fiecărei culturi în epoca optimă și la un nivel agrotehnic corespunzător. Acum este, momentul ca aceste angajamente să fie traduse in viață. Situația de pe teren dove­dește că timpul bun de lucru nu este folosit pretutindeni la fel, în multe locuri existînd o iner­ție inexplicabilă privind folosi­rea forțelor și mijloacelor pentru a recupera rămînerea în urmă. La Tîrșolț, de exemplu, pînă săptămîna trecută nu se însă­­mînțase nici un singur hectar cu culturi de primăvară. Condițiile climaterice ale aces­tei primăveri — cînd, după o perioadă relativ rece și ploioasă a survenit ameliorarea bruscă a timpului, creînd premise însă­­mînțării porumbului — cer ca în cel mai scurt timp să fie termi­nat semănatul tuturor culturilor din epoca întîi, pentru ca apoi forțele să fie îndreptate spre pregătirea terenului pentru cul­turile din epoca a doua și însă­­mînțarea propriu-zisă a acestora. In acele cooperative agricole unde semănatul culturilor din prima epocă este întîrziat să se urmărească starea terenului și chiar în cazul unor reamplasări a acestuia, culturile să­ fie însă­­mînțate cu prioritate pentru beneficia de umiditatea existen­a­tă în sol. Concomitent cu grăbirea ritmu­lui însămînțărilor trebuie să se manifeste o exigență sporită față de calitatea lucrărilor. Specia­liștii din unitățile agricole au obligația să fie mereu pe cîmp pentru a veghea ca fiecărei cul­turi în parte să i se asigure condițiile agrotehnice optime încă de la însămînțare.­­ PÎNĂ LA 7 APRILIE S-A REALIZAT DOAR 43 LA SUTA DIN PREVEDERILE DE PLAN LA INSA­MÎNȚATUL CULTURILOR DIN EPOCA ÎNTÎIA ÎN C.A.P ■ TIMPUL ESTE EXCELENT, ÎNSAMÎNȚARILE NU MAI SUFERĂ NICI O AMÎNARE! - TOATE FORȚELE TREBUIE MOBILIZATE EFECTIV PENTRU LICHIDAREA ÎNTÎRZIERILOR, CONDIȚIA ESENȚIALĂ A REALI­ZĂRII UNOR PRODUCȚII PE MĂSURA CONDIȚIILOR PEDOCLIMA­TICE SPECIFICE LOCALITĂȚILOR JUDEȚULUI NOSTRU­ AN­­RID CXUAȘ 81lTIUG B063ANB SACONO LIVADA ȘI MEDIESU $ЩА1 [UNK]1 [UNK] 3 MORD A3 E lyCIUWOT­O«­­Bkstul SCEfeTEZE Legenda comune avansate cu rezultate medii cu mari rămîneri in urmă In legumicultura . Rezultate evidente, dar și întîrzieri nejustificate Analizînd modul în care s-a a­­sigurat aprovizionarea populați­ei cu produse legumicole în anul 1968, a rezultat că deși producția globală a crescut simțitor față de anii anteriori, totuși nu au fost satisfăcute pe deplin nevoile de consum, lipsind unele produse cu ei sínt: ceapa și usturoiul, iar altele ca fasolea-păstăi, roșiile nu au fost asigurate eșalonat, pe măsu­ra solicitărilor consumatorilor. Din anul acesta s-au luat ma­surile cuvenite, de a mări supra­fețele cultivate cu legume, cit și pentru obținerea unor producții mai ridicate și de bună calitate. In cooperativele agricole de produc­ție din județul nostru, suprafața ce va fi cultivată cu legume va crește cu 10 la sută față de anul trecut. Pentru asigurarea unor producții constante, independente de facto­rii naturali, din suprafața de 2.290 ha în ogor propriu, 1.800 ha vor fi irigate. In vederea asigurării consumu­lui cu produse proaspete pe o pe­rioadă mai îndelungată, s-au însă­­mînțat încă din toamnă 75 ha de legume — verdețuri și se vor cultiva 14 ha de tomate în solarii și 9 ha în tunele, de folii de po­lietilenă și 840 ha de legume în Al doilea gol în poarta bistri­­țenilor ! (Fază din meciul Some­­șul — Gloria încheiat cu scorul de 2—0). In pag. a 3-a, citiți cronici, in­formații, rezultate sportive de la competițiile disputate duminică în țară și în județ, culturi succesive etc. Defalcarea sarcinilor de plan pe unitățile de producție s-a făcut încă din luna noiembrie pentru a se începe din timp lucrările pre­gătitoare, iar baza materială s-a definitivat o dată, cu întocmirea planuli­­i de producție. Această preocupare însă n-a fost corelată cu asigurarea la ing. VLĂDUȚ ANGHEL șeful serviciului horti-viticol de la Direcția agricolă județeană Continuare in pag. a 2-a). SĂRBĂTORIREA ZILEI SĂNĂTĂȚII în județul nostru Ieri, în județul nostru, au a­­vut loc întruniri ale oamenilor muncii din domeniul medico­­sanitar cu prilejul sărbătoririi Zilei sănătății. Astfel, în sala de spectacole a Filarmonicii și în sala de ședințe a Consiliului municipal al U.G.S.R. s-au intîl­­nit lucrători de la Spitalul uni­ficat, Policlinică, Inspectoratul sanitar de stat, Spitalul T.B.C., circumscripții sanitare, Casa co­pilului și alte unități am­bulatorii și spitalicești din mu­nicipiul Satu Mare. Asemenea întruniri au mai avut loc în instituțiile sanitare din orașele Cărei, Tășnad, Negrești-Oaș și in comunele Halmeu, Ardud și Bixad. La festivități au participat membri ai Biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, reprezentanți ai unor organizații obștești Cu acest prilej au fost fă­cute expuneri privind semnifi­cația instituirii Zilei sănătății. S-au relevat realizările locale pe tărîmul sanitar, evidențiin­du-se rezultatele obținute în o­­crotirea sănătății populației. S-a remarcat, faptul că întreaga activitate, rezultatele obținute sunt datorate grijii neprecupețite și permanente a partidului față de oamenii muncii, pentru con­tinua perfecționare a activității pe acest tărîm, evidențiindu-se perspectivele deosebite pe care se deschide aplicarea în viață a recentelor directive elaborate de Comitetul Central al partidu­lui. Exprimînd adeziunea fermă a lucrătorilor din domeniul sani­tar față de măsurile pentru ridicarea pe o stabilire treaptă superioară a nivelului muncii de ocrotire a sănătății poporului, a­­dunările au trimis conducerii partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, scrisori cu­­prinzînd angajamentele însufle­țite ale cadrelor din instituțiile medico-sanitare ale județului nostru de a-și înzeci eforturile în îndeplinirea misiunii de ma­re răspundere care le-a fost în­credințată. Detaliu arhitectonic. Foto : I. RADU Orele șantierelor de construcții L­a finele trimestrului înu­i a.c., datele statistice au consemnat în județul nostru un procent scăzut de rea­lizare a sarcinilor planului de investiții. Rămînerea in urmă impune luarea de urgență a unor măsuri organiza­torice hotărîte, care să accelereze ritmul de lucru pe toa­te șantierele de construcții. Măsurile se cer îndreptate în special spre folosirea cu maximum de randament a uti­lajelor, a fiecărei zile, fiecărui mo­ment bun de lucru. Iată, însă, că un raid-anchetă, făcut ieri pe cîteva șan­tiere în municipiul Satu Mare, arată că — deși am tre­cut în trimestrul al II-lea, iar timpul de lucru este deo­sebit de favorabil lucrărilor pe șantiere — continuă să se manifeste incă o mare lipsă de exigență față de res­pectarea disciplinei in muncă, de urmărirea sistematică a desfășurării normale, a producției și asigurarea con­dițiilor optime de­ lucru. PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII DIN CA­DRUL ÎNTREPRIND­E­RII 1 SEPTEMBRIE, la ora investigațiilor noastre am găsit pe șantier doar 43 de munci­tori, cu toate că volumul mare de lucrări necesita mult mai mulți. In hala șopronului de turnătorie, deși era trecut de ora 9, nu exista nici un muncitor. Alături, însă, întrea­ga echipă de fierar-betoniști, fă­cea pauză de masă. Echipele de zidari și dulgheri, conduse de Io­sif Kovács și Iuliu Zai, trebăluiau agale la unele lucrări de zidărie de la centrala termică care, după spusele șefului de echipă, trebuiau executate încă în luna februarie a.c. Pe toată întinderea șantierului n-am găsit nici un coordonator. In sfîrșit, după multe căutări, l-am întîlnit pe tovarășul ing. Ștefan Filip, șeful șantierului. Din spusele acestuia, am reținut că lucrările sunt mult rămase sub graficele de execuție deși în luna martie vo­lumul acestora a depășit suma de 450.000 lei. Soluțiile pentru recu­perarea restanțelor încă nu se cu­nosc la ora actuală, cu toate că o­­biectivul are termen de punere in funcțiune la 30 octombrie a.c. Un lucru pozitiv se poate consemna: începînd din 15 martie a.c. se lu­crează în program prelungit! Dar numai dulgherii și fierar-betoniștii. (Solicităm cititorului să remarce „ritmul" de lucru descris mai sus!). Cu­ privește asigurarea cu mate­riale de construcții pe acest șan­tier nu lipsește nimic. In schimb, Instantanee despre organizare, ritm, calitate și despre alte­­ rubrici" care ar trebui evidenția­te zilnic în situația realizării planului de investiții lipsește (cu consecințe economice grave) spiritul exigent în organi­zarea muncii și folosirea completă a timpului de lucru. PE ȘANTIERUL ve­cin^ AL__VIITOAREI CLĂDIRI A LICEULUI ECONOMIC, situația era de-a dreptul alarmant­­ă. Din totalul muncitorilor repar­tizați aici, doar 16 erau prezenți la lucru și executau săpături fundații. Restul, prinși de... pro­m­­bleme personale nu s-au prezentat­ de loc pe șantier. La ora cînd am trecut pe aici, deși era destul de avansată, nu se turnase nici o lo­pată de beton, cu toate că din spusele tovarășului ing. Sigismund­ Szikcs, responsabil de șantier, sarcina zilnică de turnare este de 70—80 m.c. Tot aici am aflat că, deși în depozitul central există a însemnată cantitate de ciment, si­lozul este gol și deci este necesară scoaterea din producție a 4—3, muncitori pentru încărcarea mași­nilor și transportul cimentului pe­ șantier. Din această cauză, se nașc discuții interminabile între șefii de depozit și cei de la șantiere, care — bine­înțeles — se soldează cu mari pierderi de timp și întîr­zieri în rezolvarea sarcinilor de producție. PE ȘANTIERUL CEN­­TRULUI STOMATOLOG­­IC (șef de șantier tovarășul Vasile Tankolczi­), într-una din încăperi mai mulți constructori sporovăiau­ agale. Pe șantier — liniște totală!! Stînd de vorbă cu Ioan Sfat, șef la una din echipele de zidari re­partizați aici, am putut afla că din­ cei 8 membri ai echipei, doar doi s-au prezentat la lucru. Ba, mai mult, a doua echipă de zidari (condusă de Andrei Cherecheș), nu se prezentase de loc la lucru. Astfel stînd situația, ne-am putut dumini de ce schelele metalice (Continuare în pag. a 2-a), SCIDENTI »011970 Corespondență Numele Okinawei, principala insulă a arhipelagului Ryukyu, care de-a lungul anilor a deve­nit simbolul inechității în rela­țiile americano-japoneze, a în­ceput să constituie una dintre problemele externe prioritare ale noii administrații a S.U.A. „Ce facem cu Okinawa?" este întrebarea la ordinea zilei care preocupă Casa Albă, Pentago­nul și Departamentul de Stat. Intensificarea mișcării de protest din întreaga Japonie îm­potriva ocupației americane a Okinawei, care aduce grave știrbiri independenței și suve­ranității țării, campania în curs pentru strîngerea a 33 de mi­lioane de semnături împotriva Tratatului de securitate japo­­no-american, grevele munci­torilor japonezi de la bazele a­­mericane din această insulă constituie pentru Washington serioase motive de îngrijorare. Președintele Consiliului pentru problemele Okinawei, prof. No­­bumoto Obama, a avertizat S.U.A. că „Okinawa este tu­moarea malignă a relațiilor ja­­pono-americane care trebuie ex­tirpată înainte de a se dovedi fatală". „Extirparea" ei se poa­te face numai prin retragerea celor 50.000 de­­ militari ameri­cani de pe insulă, demontarea celor circa 100 de baze și insta­lații militare existente și reîn­tregirea suveranității Japoniei prin abolirea ocupației ame­ricane asupra Întregului arhi­pelag Ryukyu. Pentru a preveni luarea de către Casa Albă a unei hotă­­rîri contrare opiniilor Coman­damentului mixt al șefilor de state majore, Pentagonul a îna­intat recent președintelui Ni­xon un raport prin care, după cum arată „New York Times", „insistă pentru menținerea cu­ mai mult timp posibil a actua­lului statut al Okinawei, a com­plexului de baze militare de acolo care costă miliarde de dolari și, în special, a dreptu­lui Statelor Unite de a stoca arme nucleare pe această insu­lă". Judecând însă gravele impli­cații pe care le-ar putea avea o asemenea politică asupra re­lațiilor americano-japoneze, u­ C. ALEXANDROAIE corespondentul Agerpres la Washington (Continuare în pag. a 4-a)

Next