Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-04-01 / No. 657

♦4l PROLETARI ПНЯ TÖATB TARILE, UStlȚl-VAI ” 1ШШ = * ~ 4 pag, — 30 ban) In lumina programului național privind gos­ шаяшшшшшшшяшшшяяяшттшштяшшшшшшятвяяшишшшяшшшшяшшшшяяшшшшшшшяшяшшшшшшшшшшяшшшшшшшяяшшияшштяяяштяшт podărirea rațională a resurselor de apă PE AGENDA DE LUCRU A CONDUCERILOR C.A.P. - MĂSURI EFICIENTE DE SPORIRE A PRODUCȚIEI AGRICOLE In obiectiv—irigațiile Extinderea irigațiilor constituie, alături de mecanizare și chimiza­re, o cale sigură de sporire a re­coltelor. In legătură cu rolul a­­cestora, cu capacitatea lor de realiza diminuarea influenței ca­n­priciilor naturii asupra produc­ției, de a asigura obținerea unor recolte bogate, situațiile dificile din anii trecuți au reliefat cu pu­tere necesitatea de a se urgenta efectuarea unor ample sisteme de irigații. Prin existența acesto­ra, în condițiile cînd se simte lip­sa precipitațiilor, apa din irigații asigură condiții normale de dez­voltare a culturilor, ceea ce duce la obținerea unor producții mari și sigure In județul nostru, de pildă, e­­xistă aproape 200.000 ha teren, reprezentând circa 64 la sută din totalul suprafeței agricole, care sunt afectate fie de lipsă, fie de exces de umiditate. Ba mai mult, în cîteva zone aceste fenomene au o asemenea amploare incit productivitatea terenurilor scade aproape în fiecare an sub 30 la sută față de nivelul normal. Se impune, deci, ca acestui impera­tiv major să i se acorde toată a­­tenția! Mai ales că, în conformi­tate cu programul național privind gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigații, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului la­rii noastre în anii 1971—1975, în perioada respectivă vor­­ fi iriga­te în județul Satu Mare 14.000 ha teren. In același timp, în coopera­tivele agricole se vor mai amena­ja cu forțe locale încă 2.600 ha. Desigur, pentru irigarea unor su­prafețe cît mai mari de teren es­te necesar, în primul rînd, ca a­­menajările planificate să fie ter­minate la vreme. Din datele centralizate pe județul Satu Mare rezultă că, numai în acest an,­­uni­tățile agricole cooperatiste din județul nostru trebuie să rea­lizeze lucrări de irigații pe o suprafață de 1.000 hectare teren, din care, în etapa I (1 ianuarie— 30 iunie), peste 500 hectare. . Ce s-a făcut pînă în prezent în acest domeniu? Există asigurată baza materială pentru exploatarea eficientă a sistemelor de irigații? — iată întrebările la care ne-am propus să găsim răspuns în dis­cuția avută recent cu tovarășul Alexandru Pop, șeful serviciului insistența tehnica din cadru­­l.F.F.G.A.I.F. Satu Mare. — Suprafața planificată a se iri­ga în acest an — ne arată inter­locutorul — se întinde în peri­metrul a 16 cooperative agricole. Țin să menționez că, în această acțiune, instituția noastră acordă doar asistența tehnică. In rest, to­tul depinde de activitatea organe­­lor agricole județene, cu care întreținem o foarte bună colabo­rare. Pot afirma că, actualmente, unitățile agricole manifestă o pre­ocupare susținută pentru extin­derea irigațiilor. La cooperativa a­­gricolă din Cuiciu Mic, de pildă, datorită bunei organizări a muncii, toate lucrările de irigații planifi­cate pentru anul în curs (50 ha) au fost terminate. Cu o deosebită intensitate se desfășoară lucrările de irigații pe tarlalele C.A.P. Ve­tiș, care vor afecta 130 ha teren agricol. La fel se prezintă situa­ția și la C.A.P. Lazuri, unde se vor iriga 230 ha. In zilele ce ur­mează vor începe și lucrările de irigații pe tarlalele cooperativelor agricole din Craidorolț (15 ^ ha) Moftinu Mic (55 ha) și Comănești (175 ha), pentru care sunt deja de­finitivate toate documentațiile teh­nice. Privind prin prisma analizei, consider că suprafața planificată spre a fi irigată în etapa 1 a anului (peste 500 ha) va fi consi­derabil depășită. — Din cite reiese, s-ar părea că în domeniul irigațiilor lucrurile merg... ca pe toate! Susțineți această părere? — Ce-i drept, acțiunea se des­fășoară în condiții bune. Din pă­cate, există și unități agricole ca­re neglijează importanta extinde­rii irigațiilor. Cooperativa agricolă din Potău, spre exemplu, deși are asigurate atît documentațiile necesare, cit și asistența tehnică, amină de pe o zi pe alta execuția lucrărilor. La fel procedează și­­ cooperativa agricolă din Halmeu.­­ Cum este asigurată baza ma­terială pentru irigații? — Există asigurate pentru toate materialele repartiții tehnice necesare: moto-pompe, conducte. Convorbire consemnată de VIOREL ILUT (Continuare în pag. a 3-a| Dincolo de ospitalității A devenit o prac­tică lăudabilă a sec­ției române a Jiului de Nord ,ea­în­treprinderea turnee­lor în perimetrul județului, în primul rînd. Astfel, după spectacolul-premieră jucat la sediu cu pie­sele „Trenul de Ad­­jud" de R. Dianu și „Millo director" de Alecsandri, a fost or­ganizat un turneu în mai multe localități din județ. La Căuaș —■ o sală Înțesată, plină pînă la refuz cu entuziaști iubitori ai Thaliei. Acestor con­diții optime ale os­pitalității li se a­­daugă deosebita a­­tenție cu care direc­torul căminului cul­tural a organizat primirea oaspeților, a asigurat cadrul unei bune desfășu­rări a spectacolului. Toate regretele pen­tru faptul că despre spectacolul de la Ar­­dud nu putem con­semna aceleași apre­cieri Răceală la pro­priu și la,,, figurat: sala căminului ne­­încălzită, public pu­țin. Nici măcar elevii n-au fost prezenți în număr scontat (a­­bia vreo 60 din cei peste 1.000 cîți are liceul). La cele de mai sus se adaugă faptul că în „cabina Adnotări pe marginea turneului Teatrului de Nord actorilor“ a trebuit să fie făcut foc tot de către ... lucrătorii teatrului. Halal gar­de O situație neplăcu­tă (surpriză) am con­statat și la Livada, unde, deși create condițiile generale de spectacol, au lipsit... spectatorii. Faptul surprinde cu atît mai mult cu cît ospitali­tatea și receptivita­tea la spectacole celor din Livada sunt a binecunoscute, fiind confirmate cu atitea alte ocazii. O suges­­tie pentru acest că­min cultural terializarea ei e (ina­o­­portună): construcția unei cabine pentru actori, in vecinăta­tea scenei, pentru se evita improvizația a în culise. La Craidorolț si­tuația s-a­­ prezentat mult mai bine... Neplăcerile ului — înscrise turne­pe linia „ospitalității" dar cu im­plicații mult mai largi dincolo de ea, au pricinuit de­sigur dezamăgiri, pe care sperăm să nu le mai întîlnim în al­te localități. Desigur, la revenirea cu alte prilejuri în localită­țile sus-vizate, acto­rii vor avea în suflet o îndoială, un semn de întrebare, dar vor reveni. Cum vor părăsi din nou scene­le? Aceasta depinde numai și numai de os­pitalitatea gazdelor. Ovidiu suciu UMANIS­MUL SO­CIALIST ÎN CONCEPȚIA LENINISTĂ SCHIMB DE EXPERIENȚA 1 Recent, Direcția agri­colă județeană a or­ganizat la Cooperati­va agricolă de pro­ducție din Tiream un interesant și util schimb de experiență cu tema: „Adminis­trarea ureei și a fu­rajelor combinate în alimentația animale­lor". In cadrul schimbu­lui de experiență, la care au participat in­gineri zootehniști și medici veterinari din peste 100 de rative agricole, coupe­s­ au prezentat diverse ma­teriale privitoare la modul de furajare a animalelor cu centrate, ofertele con­a­­cesteia asupra ducțiilor de lapte pro­și carne, precum și vantajele pe care a­­le poate aduce. De menționat, că noua metodă moder­nă de administrare a ureei asigură, acolo unde se aplică, obți­nerea unor sporuri importante de produc­­ție și, respectiv, con­­tribuie din plin la rentabilizarea secto­rului zootehnic. Actualul schimb de experiență se înscrie în preocupările or­ganelor agricole jude­țene pentru traduce­rea în fapte a impor­tantelor sarcini ce iz­­vorăsc din documen­tele recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la programul național de dezvol­tare a zootehniei a creșterii producți­ei ei animaliere. Instantaneu de producție la Țesă­toria de fibre groase „Integrata" Negrești-Oaș Foto : I. RADU A DOUA PERLA A LOTRULUI Lotru se zbatea anonim între stîncile Carpaților. Nici un po­et nu i-a dedicat vreun vers. Nimeni nu i-a închinat o baladă. Și dintr-odată ,ec mii de oa­meni s-au apucat să făurească marea epopee a acestui rîu, des­pre care se scrie mereu, acum, în presa noastră. Aici se înal­ță cea mai mare hidrocentrală de pe rîurile interioare ale Ro­mâniei. O lucrare grandioasă pe care numai constructorii de azi de la noi și cu potențialul in­dustriei noastre de azi o puteau făuri. Rîul acesta sălbatic va fi înfrînt. Apele-i vor poposi în­­tr-un lac întins de 1.300 metri altitudine care va capta și dis­tribui apoi, mai departe, cu aju­torul computerelor, apele a în­că 90 de rîuri și pîrîuri printr-o rețea fantastică de tunele săpate în străfundurile munților Paring și Lotru, lungă de 150 kilometri Dar puțini știu că odată cu hidrocentrala de pe Lotru, în cea mai desăvîrșită simbioză de șantier, se înalță un alt mare o­­biectiv economic, prima mare stațiune turistică ultramodernă, construită în ultimii ani în Car­­pați. La început pe Valea Lotrului, prin acele locuri unde șantierul freamătă, era pustiu, doar cîte­va cătune de munte, cu casele răsfirate una­ici, alta băt­ la o fugă de cal. Iar acum pe mulți kilometri se înșiruie clădiri mo­derne., In ele locuiesc, deocam­dată, constructorii hidrocentra­lei. Dar cînd ei își vor fi ter­minat lucrul, vilele și hoteluri­le de pe Lotru vor forma cel mai frumos complex turistic car­patin. Este o ideie valoroasă a arhitecților noștri, care și-au zis că o stațiune clim­aterică ar putea-o construi foarte bine cei ce înalță o hidrocentrală. Nu știu dacă pe multe șantiere, oamenii pot avea asemenea doua „recol­te" în același timp. Așa s-a re­zolvat inteligent valorificarea uneia dintre cele mai frumoase zone naturale ale țării, a cărei valoare turistică e incomensu­rabilă: peisajele, sălbatice sunt unice; se va crea un lac alpin uriaș (și sînt atît de rare în lu­me lacurile montanei); se întîl­­nesc aici munții Lotrului, Parîn­­gului, Latoriței, Căpățînii, Sebe­șului, Coziei —­ unul mai atră­gător decît altul; prin construi­rea unei variante a șoselei in­ternaționale „Europa 15" care leagă valea Oltului cu valea Oi­ului, s-a creat un flux perma­nent de turiști care vin din Oc­cident spre Marea Neagră; exis­tența în apropiere a cetăților dacice, a mînăstirilor din nordul Olteniei, a unor peșteri de mare valoare turistică; pe toată valea Lotrului și în împrejurimi zăpa­da persistă mult, cam 6 luni pe an și sînt versanți cu pante foar­te lungi, cu pîrtii de cele mai diferite înclinații. Iată așadar ar­gumentele turistice, extrem de tentante ale văii Lotrului. Complexul acesta turistic es­te alcătuit din trei stațiuni. Cea de bază care e numită „Vidra", plasată pe malul drept al lacu­lui de acumulare, la punctul Voineasa va avea în final o ca­pacitate de 2.200 locuri, conți­­nînd toate dotările unui oraș modern — restaurante, magazi­ne, birouri de deservire la care se vor adăuga alte cîteva hote­luri și 20 de vile. O altă stațiu­ne numită „Alba" de 500—1.000 locuri, va fi destinată sportivi­lor și tineretului. Amplasată printre pîrtiile cotei 1.850, ea va fi alcătuită din clădiri în formă de hanuri tradiționale; va fi dotată cu amenajări comple­xe pentru sporturile de iarnă, la nivel olimpic. „Vidra" și „Alba" vor fi legate cu linii de teleferic, teleferi, telescaune. A treia sta­țiune se cheamnă „Mura , situată­ pe malul drept al lacului, dar cu expunere spre sud și va avea 2.000—2.500 paturi, cu un profil de stațiune de odihnă și de ac­tivitate senatorială, cu un nivel de confort de tipul „Lux inter­national". Ea urmează să se construiască după darea în fo­losință a primelor două stațiuni. Lucrările de construcție a a­­cestei perle a Lotrului au înce­put de doi ani. Stațiunea de la Voineasa este construită, fiind parțial o dată în folosință pro­vizorie a constructorilor hidro­centralei. La „Vidra” s-a con­struit de-acum un grup de hote­luri. A fost terminată și varian­ta drumului european „E 15". Prin jur s-au deschis cîteva ha­nuri, moteluri, cabane. Turiștii au început deja să forfotească ре-aici. Rănim extaziați în fața marei încleștări a celor zece mii de constructori cu r.Rîul ne­bun” cum i se mai spune Lotru­lui, dar și în fața peisajelor săl­batice ale munților. Poposesc pe văi, filmează pe șantiere, a­­dastă la cite o stînă. Dar numai peste doi ani iubitorii de dru­meție vor avea marea revelație a Lotrului: bătrînul rîu, supus de mina omului, va oferi nu nu­mai milioanele sale de kilowati­­putere, ci și toată frumusețea pe care pînă acum a păstrat-o în tai­nă. Turiștii vor găsi lîngă lacul a­­dunat din undele „Riului nebun" cea mai frumoasă și mare sta­țiune alpină a României și una din cele mai noi baze olimpice din Europa pentru sporturile de iarnă. Și astfel oamenii au îm­podobit Lotrul nu cu una, ci cu două perle. ION PREDA DIN TARA, „Faguri* de melat. Foto I M. HALMEANU Mai­ mulți cetățeni s-au adresat redacției cu rugămintea de a fi informați de unde pot să-și pro­cure material săditor pentru di­verse plantații. Pe această cale, informăm că ferma din Petin Material pentru plantații oferă spre vînzare celor intere­sați diferite specii de puieți de meri pitici, piersici, trandafiri și tufe de „Tuia" (ornamentale) la prețuri avantajoase. Cei inte­resați se pot adresa zilnic la se­ i­­­diul fermei din Petin. „Mărțișorul studențesc" la Cărei Recent, formația vocal-instrumentală „Amicii" din Timi­șoara (deținătoare a premiului „Mărțișo­rul studențesc 1969" și a premiului criticii acordat de U.A.S.R.), a­nul la Cărei susți­spectacole de două mu­zică ușoară. Spec­tacolele prezentate­­ s-au bucurat de a­­precierea publicului c­areian, bun cu­noscător și iubitor a­l muzicii ușoare. Confecții de sezon S3 Pentru sezonul de primă­vară, în unitățile de desfacere ale O.C.L. Produse industriale continuă să sosească numeroa­se și diverse cantități de măr­furi. Bunăoară, au intrat pînă acum diverse tatoare și par­­desie din stofe fantezi și cașe­­rate (între 400—700 lei) pentru femei, peste 2.500 costume băr­bătești din fire m­edii, cardate și fine (între 400—1.700 lei), di­ferite țesături din fire fine pen­tru rochițe — indigene­ din import. La dispoziția cum­și­părătorilor se află și o largă gamă de încălțăminte: 12 mode­le sandale diferite cu fete din piele și înlocuitori (peste 30.000 perechi, a căror prețuri osci­lează între 30—189 lei, pentru femei și 52—360 lei pentru băr­bați), precum și 10.000 diverse modele de încălțăminte pentru copii. UITAU! • Incepînd de astăzi în toate restaurantele din județ se va introduce o metodă nouă modernă menită să ridice opera­ti­tivitatea de deservire a clien­ților. Este vorba de instalarea la fiecare masă a unui ceas cu nisip (clepsidră), metodă veri­ficată cu succes în străinătate. Ziarul nostru a publicat recent amănunte privind ingeniozita­tea metodei: dacă în timpul cît se scurge nisipul dintr-un reci­pient in altul al clepsidrei, os­pătarul nu a servit încă clientul, acesta din urmă ciștigă dreptul de a consuma meniul comandat pe... gratis. Prin urmare — a­­tenție — faceți comenzi cit mai consistente! O veste aproape incredibilă ne-a furnizaL o, chiar cu cîteva ore înainte de închiderea edi­ției Întreprinderea județeană de construcții. După investigații e­­puizante s-a constatat că nu bu­cățile de scînduri sau de cără­mizi „uitate" de constructori pe conductele din blocuri ar provo­ca locatarilor au­tea­ necazuri cu apa și canalizarea, de unde și grija constantă a I.J.C-ului de a sparge zidurile în căutarea i­­namicului. Adevăratul inamic a fost găsit: elefanții! Da, s-au descoperit elefanți în coturile conductelor. Se pare că se im­pune amenajarea unui cimitir al elefanților. De la cititorul S. Bărbierescu (Cooperativa Igiena) aflăm că incepînd de azi, 1 APRILIE, cî­teva frizerii sătmărene vor ex­perimenta un nou mijloc educa­tiv anticiubuc. In unitățile res­pective, clienților cărora frizerii le vor respinge intenția de a le oferi bacșiș, li se vor înapoia banii plătiți la casieria frizeri­ei pentru tuns, frezat și mai a­­­les. .. bărbierit. O. GRUMEZA

Next