Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-05-28 / No. 704

2 ^ ............_ _______________________________________________________________________________________ Joi 28 mai 1970 Cu toate forțele PE FRONTUL BĂTĂLIEI PENTRU PUNE Apelul Biroului Executiv al Con­siliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste, Chemarea Comi­tetului Executiv al Uniunii Națio­nale a C.A.P. — documente care au stîrnit un puternic ecou în rîn­­durile lucrătorilor din agricultură — au constituit un puternic stimu­lent în intensificarea activității pe ogoare. Deși ploile frecvente și foarte a­­bundente ce au căzut au înpiedi­­cat desfășurarea lucrărilor agrico­le în bune condițiuni, datorită bu­nei organizări a muncii, precum și participării efective a tuturor membrilor cooperatori, în fiecare unitate din zonele necalamitate lucrările agricole de sezon se află în plină desfășurare. Obiectivul principal îl constituie întreținerea culturilor. La C.A.P. Urziceni s-au prășit pînă acum 130 ha cu cartofi, 150 ha cu sfeclă de zahăr, 4 ha cu varză de vară, 3 ha ceapă, 5 ha morcovi și 10 ha castraveți. In a­­ceste zile, cooperatorii lucrează, paralel cu prășitul și la plantarea răsadurilor de legume. Numai în două zile s-au plantat 20 ha cu roșii, 5 ha cu vinete și 10 ha cu ardei. De asemenea, a fost recolta­tă lucerna de pe o suprafață de 50 ha și se lucrează de 7ori la combaterea dăunătorilor. In li­vezile pomicole s-a efectuat deja cea de-a 5-a stropire, pe o supra­față de 360 ha, iar în vii s-a efec­tuat prima stropire, pe o suprafață de 30 ha. Hotărîți să depășească sarcinile de plan și angajamentele asuma­te pe acest an, cooperatorii din Ghenci, lucrează cu toate forțele de care dispun pentru întreținerea în cele mai bune condiții a cultu­rilor însămînțate. Pina acum, au terminat prima prașilă — atît ma­nual, cît și mecanic — pe întrea­ga suprafață cultivată cu cartofi timpurii (30 ha) și au efectuat cea de-a doua prașilă mecanică, la aceeași cultură, pe 15 ha. In același timp, s-au prășit manual 25 ha cultivate cu cartofi de toamnă și 26 ha cu sfeclă de zahăr, iar mecanic 10 ha cu porumb. In legu­micultura, din cele 25 ha cultiva­te cu legume prășitoare pe 20 ha s-a executat prima prașilă manua­lă, în timp ce pe 7 ha s-a încheiat cea de-a doua prașilă. S-au pră­șit 10 ha morcovi, 5 ha castraveți, 4 ha usturoi și 1 ha pătrunjel. Concomitent, țăranii cooperatori din Ghenci au recoltat 19 ha cu lucerna (întreaga suprafață culti­vată), au executat șanțuri și rigole de scurgere a apei de pe semănă­turi, eliberînd astfel apa de pe 270 ha și au efectuat lucrări pentru combaterea dăunătorilor pe întrea­ga suprafață cultivată cu cartofi. In cadrul cooperativei agricole din Căuaș, două brigăzi de cîmp lucrează la recoltatul furajelor. Pînă ieri, a fost recoltată lucerna de pe 15 ha. Paralel, 5 echipe de cooperatori efectuează lucrări pen­tru scurgerea apei de pe semănă­turi — acțiune care s-a soldat, pînă în prezent, cu evacuarea a­­pei de pe circa 200 ha teren. V.­ARADANU Pulsul ritmic al vierii La Satu Mare a început doua săptămînă de după inun­a­dațiile care s-au revărsat ne­cruțătoare peste păminturile date un­ mugur de belșug. A doua săptămlna după ce apele au smuls din temelii mii de case, au curmat vieți care mai puteau să dăinuie și atitea ca­re răsăreau din lumea păpu­șilor Someșul și-a retras apele în albie, după groaznica noapte de joi, care va rămine în is­toria parfumatului oraș ca tristă amintire In rostogolirea­­ lor, molcomă de data aceas­ta, apele Someșului au lăsat în urmă suferință și durere... Totul se reia de la început. Poposesc clipe îndelungi pe drumul Botizului. In stînga si in dreapta, in urmă cu zece zile, trăiau oameni, în case in care se făureau vise. Acum, un bătrinel, cu o straiță-n spate, trece puntea peste șanț, scoate cheia din buzunar deschide poarta din Her­for­și sat, singura care a rezistat a­­pelor. Dincolo de ea n-a mai rămas decit moloz, din care moșul, aplecat de spate mai alege cite ceva. Ce-a mai ră­mas din agoniseala de-o viață. Cu calm, oamenii se așează din nou pe vatra peste care au trecut puhoaiele. Din mi­tul gros scot ,,minunile“ teh­nicii, cu care-și umpleau viața, punîndu-le din nou în mișca­re. De la o zi la alta, valorile abnegației și eroismului se măsoară în sporuri de produc­ție, tind spre recuperare, spre atingerea indicilor planului a­­nual și adăugarea unor va­lențe superioare care să sub­­­stituie ceea ce ne lipsește fortuit. De joia trecută și pi­nă luni, producția globală zil­­­nică a întreprinderilor indus­triale din județ, prin eforturi considerabile a crescut cu a­­proape 2 milioane lei. Și, poa­te trebuie spus, munca nu s-a întrerupt nici duminică, pen­tru că fiecare din care urmează, prin duminicile hotărîre unanimă, vor face legătură de muncă eroică intre săptămini și luni. Pe ogoare, unde 120.900 ha au fost năpăstuite de ape, se­mănatul și revisămînțarea su­prafețelor calamitate se înscriu ca imperative de existență. Vîrstnic sau tîn­ăr, bărbat sau femeie, își împletesc puterile pentru ca prinea, în toamna asta de după restriștile natu­­rii, să fie din nou rumenă ... Am putea spune că în aces­te zile toate drumurile duc spre Satu Mare, întreaga țară, cu inima și cu fapta, s-a mutat in orașul Śе­și zideci, ca ati­tea altele de pe meleagurile Mioriței, cochete blocuri ce se înălțau spre cerul mohorît și mai plumburiu care, ca niciodată, și-a deschis „breșe­le", slobozind peste toată mun­ca depusă clocote furioase pe apă. Neștirbite coloane de ma­șini, din toate direcțiile tării, aduc aici darul milioanelor de anonimi fără de care „Totul se reia de la început“, nu s-ar putea rosti cu ușurință. Pe mari pancarde, prinse pe auto­camioanele care sosesc în aju­torul celor afiați în nevoie, se poate citi: „Noi, bucureștenii, suntem­ alături de voi", „Locu­itorii din Deta, județul Timiș, vă sprijină din toată inima", "­La îndemnul partidului și a inimii, împărtășim durerea voastră, ajutindu-vă". De peste mări și oceane, spiritul de solidaritate sosește materializat la 150 de corturi și 768 pături făurite de mîinile muncitorilor americani; din Franța s-au trimis mari canti­tăți de gamaglobulină și peni­cilină, iar din Republica Fede­rală a Germaniei, in afară de ajutoarele in alimente, de luni dimineața, 10 specialiști cu 2 instalații pentru filtrarea ape­lor, fiecare cu o capacitate d­e 4.000 l. apă pe oră, lucrează p­entru a repune în stare de funcționare rețeaua de apă potabilă a municipiului. De luni, transportul de apă potabilă de la Cărei, care în­suma 650.000 t. zilnic pentru consumul populației, a încetat. Numeroase puțuri au fost date în folosință cu avizul organe­lor medico-sanitare. Din țară, miile de copii ple­cați în tabere scriu părinților, la Satu Mare, că o duc bine, sînt sănătoși și le este dor de casă, de căldura căminelor în care s-au mirat pentru prima oară cînd s-a făcut ziuă sau noapte. Dar ... pînă atunci, singurul ocrotitor al micuților rămași fără adăposturi, rămîne statul, oamenii inimoși ai țării. Pe drumurile de fier ale ju­dețului, restabilite aproape în întregime, circulă trenuri du­pă trenuri. Se aduc materii prime și se trimit, în țară sau peste hotare, primele produse finite după inundații. Oriunde, pe toate arterele acestui județ greu încercat, oamenii muncii — români, ma­ghiari, germani și de alte na­ționalități — care au scris și scriu împreună istoria acestor pământuri, fac ca pulsul vieții să bată tot mai ritmic. Pentru că există convingerea, tăria și dorința să se învingă. Greu, dar trebuie! DUMITRU GÂȚA corespondent Agerpres Folosirea varului cloros ca dezinfectant Intr-o găleată se pune un ki­logram de var cloros praf, care se poate procura de la scripția sanitară. Se toarnă circum­apă, puțin eite puțin, și se mereu cu un băț. Cînd amestecă găleata s-a umplut, se lasă să se limp­e­­zească. Soluția de var cloros pre­parată astfel are o mare putere de omorîre a microbilor cînd se toarnă în instalațiile sanitare, peste gunoi și pe locurile pe care stă gunoiul, precum și în locurile murdărite de apele toate re­vărsate. * Pentru dezinfecția obiectelor din gospodărie, soluția preparată cum s-a arătat mai înainte se în­doiește cu încă pe an­­ la apă. ■ Soluția de var cloros are e­­fect numai cît este proaspătă. Să nu se prepare mai multă soluție decit este nevoie pentru ziua res­pectivă. ■ Dacă lipsește varul cloros, pentru Instalațiile sanitare și gu­noi este bun și laptele de var, preparat din 2-3 kg. de var nes­tins la o găleată de apă. Nu uitați, că pentru un efect mai sigur trebuie făcută mai întîi o curățenie bună, și numai după aceea sa se toarne soluția de var cloros. In fiecare zi la ora 18.15 Stu­dioul de radio Cluj transmite e­­misiunea „Mesaje pentru cei de­­acasă" In ziua de joi, 28 mai, la 18.15, „mesaje pentru cei de a­­casă”. Noi vești de la copiii săt­măreni aflați la Cluj, transmit chiar ei pe lungimea de undă de 261 metri. In curînd, vor avea microfonul colegii și prietenii lor din Oradea, Beiuș, Timișoa­ra, precum și alte localități, ca­re le-au oferit, pentru un timp, calda, generoasa găzduire. лIn sprijinul sinistraților Semnificația ofrandei Alte autotrenuri, alte convoaie­­ de autocamioane purtînd cu ele obiecte trimise de zeci de mii de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul țării sinistraților din Satu Mare, sosesc zil­nic la centrul județean de ajutorare a­ sinistraților din Satu Mare. Din partea oțelari­­lor reșițeni din Reșița, au sosit primele a­­jutoare donate de către oțelarii de aici sinistraților din Satu Ma­re. „Să fiți mai tari ca oțelul" — scria pe unul din coletele a­­flate într-o ladă, trimis de un o­­țelar reșițean. Este un îndemn la curaj și bărbăție, îndemn de care este pătruns în aceste zile fiecare locuitor al patriei noastre. Din sumara evidență aflată la centrul de ajutorare a sinistrați­lor am reținut cîteva cifre: 1961 confecții pentru bărbați, 4.469 confecții pentru femei, 4.000 con­fecții pentru copii, aproape 2.000 perechi de încălțăminte. Acestea sunt doar cîteva din obiectele trimise de către oțelarii din Re­șița. Sectorul III București Este al treilea convoi care a străbătut aproape 700 de kilo­metri pentru a transporta dona­țiile în obiecte pentru sinistrații din Satu Mare. lor Am asistat la recepția obiecte­trimise de către prietenii noștri din Capitală: costume pentru bărbați, costume pentru femei, paltoane, lenjerie, de pat, peste 1.600 de perechi de încăl­țăminte de diferite mărimi, 150 pături, multe, foarte multe ju­cării pentru cei mici, pentru acei pe ale căror buze trebuie să reînflorească zîmbetul. Și se face totul pentru ei, pentru acei care au de suferit. Din orașul Bocșa .După ce au fost așezate cole­tele trimise de către muncii din Capitală, în oamenii curtea centrului de ajutorare a sinistra­ților au intrat autocamioanele încărcate cu obiecte colectate și trimise de către locuitorii din Bocșa: 2.671 confecții pentru fe­mei, 600 confecții bărbătești, 3.800 confecții pentru copii, 1.400 perechi încălțăminte, sunt doar cîteva din cele aproape 15.000 de diferite obiecte de îmbrăcă­minte și încălțăminte sosite din orașul Bocșa. Ele sînt tot atîtea dovezi de sinceră prietenie, sem­ne ale omeniei care caracterizea­ză întregul nostru popor. Continuă distribuirea ajutoarelor In z­iua de 25 mai a.c. primii cărora l­i s-au distribuit obiecte de îmbrăcăminte au fost sinistrații din comuna Botiz. Pe adresa lor au fost expediate 4.000 de confecții pentru bărbați, aproape 5.000 confecții pentru femei, 6.000 de confecții pentru copii, 370 perechi încălțăminte, 234 de pături și multe alte obiecte. Botizerii au sim­țit mina caldă a prietenilor lor, au simțit din plin ajutorul sutelor de mii de oameni, au simțit sprijinul întregului popor care în aces­te zile este alături de ei. Delegații de la Iprofil au ridicat pentru salariații lor care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale, peste 7.000 de o­­biecte de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și copii, 350 perechi de încălțăminte și numeroase alte obiecte. Mulți salariați de la întreprinderea textilă Ardeleana, au fost crunt loviți de furia apelor Someșului. Comandamentul județean de ajutorare a sinistraților a expediat pe adresa salariaților de aici (în ziua de 26 mai a.c.) peste 1.500 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Numai în ziua de 26 mai a.c. au mai fost trimise ajutoare pen­tru salariații sinistrați din întreprinderile I.C.I.L., întreprinderea comunală, Direcția pazei civile contractuale, Solidaritatea, Auto­bază, Direcția poștei, Univ, precum și în numeroase comune afec­tate de calamitățile naturale. In această zi, au fost distribuite lo­cuitorilor județului Satu Mare care au suferit de pe urma inun­dațiilor aproape 60.000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțămin­te. Distribuirea ajutoarelor continuă. Comandamentul județean pentru ajutorarea sinistraților roa­­gă reprezentanții din comunele afectate de inundații, din între­prinderile și instituțiile din județ să se prezinte pentru a-și ridica obiectele repartizate. „AM VENIT AICI, SIMȚIND CA E NEVOIE DE NOI" „Solidaritatea­ sătmâ­­reană, de unde am scris mai multe reportaje, a „înregistrat" la superla­tiv furia apelor. In fața acestui adevăr zguduitor, oamenii reiau aproape totul de la capăt. Utilaje­le acelea, line ca niște ceasuri elvețiene, îmbibate cu nămolul sînt u­­rîcios, insinuat acum în țesătura pieselor. Dar ca în atîtea mo­mente dramatice, senti­mentul colectivității do­mină fruntariile acestui popor. Probabil, că la fei s-au ajutat strămoșii noștri după invazia lă­custelor, descrisă de cronicarul moldovean. Ne caracterizează acest , sen­timent sublim al colec­tivității, explicabil pe scara dezvoltării istorice. Un gest, care fără în­doială se integrează tră­săturii amintite. Îl consti­tuie in aceste zile, sosi­rea unor tineri care, în timpul concediului lor de odihnă vor sta în Satu Mare, pentru a con­tribui la redresarea economico-socială a o­­rașului, l-am întîlnit la „Solidaritatea" veniți de la Miercurea Ciuc. Unii dintre ei nu văzuseră niciodată pînă acum o­­rașul de pe Someș, știau doar că aici există Uzina Unio, întreprinderea „1 Septembrie", l-am între­bat cine i-a trimis aici. întrebare sîcrisoare, a­tentind pargă la lor intenții. Ni s-a binele răs­puns că nu i-a trimis ni­meni, că au venit ei sin­guri din proprie inițiati­vă. Imaginile transmise la jurnalele T. V. i-au chemat să vină aici. Și acești băieți minunați, Ludovic Andraș, Ioan Marin, Nicolae Fed­ete, Benedek László și cei­lalți, „developează" uti­lajele de la „Solidarita­tea".­­ Cînd am plecat din Miercurea Ciur­, ne spune Benedek László, ningea. Era un frig de început de decembrie. Cu valizele în mină am așteptat trenul să plecăm spre Satu Ma­re. In orașul dv. am vă­zut un „peisaj" pe care nici o peliculă nu le-ar fi reliefat realist, așa cum este. Am plecat spre Satu Mare conștienți că datoria noastră de U.T.C.-iști, de tineri abia intrați în producție, ne obligă moralmente să fim împreună cu oamenii a­­tinși de plaga calamită­ții" Aceasta este chinte­sența gestului demn, li­man al tinerilor din Miercurea Ciuc, de la 17*­nitatea de mașini și transporturi forestiere și de la întreprinderea ju­dețeană de extracție a metalelor chimice. televiziune [Щ Joi 28 mai 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba ma­ghiară. 17.40 Film serial „Oliver­ Twist" (XI). 18.0­5 Mult e d­ulce și frumoasă — emisiune de limbă și literatură română. 18.30 Ac­tualitatea în economie. 18.50 Ca­dran internațional. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. „Săritorul*. 19.30 Telejurnalul d­e seară. 20.20 Anunțuri — publici­tate. 20.30 Teatru scurt: „Lada" de Ion Sava. 21.05 Călătorie în lu­mea desenului animat. 21.35 „In­tre soare și ploaie" — reportaj. 21.50 Antologie poetică. 22.10 Mu­­zicorama TV — revista actualită­ților de muzică ușoară. 22.40 Te­lejurnalul de noapte. 23.00 închi­derea emisiunii. ANUNȚ La sediul întreprinderii pentru Livrarea Produselor Petroliere București str. G-ral Budișteanu 11 bis Sectorul 7, se va ține între 15 - 17 iunie a.c. un examen pentru instalatori în gaze lichefiate (aragaz). La acest examen pot participa muncitori calificați cu cel puțin 5 ani in meseriile de : lăcătuș, mecanic, strungar, instalator apă canal pentru categoria limitați și ingineri, tehnicieni, maiștri, care au lucrat cel puțin un an în proiectări instalații gaze pentru categoria neli­mitați. Condițiile de admitere pentru candidați sunt prevăzute în regu­lamentul Ministerul Petrolului 607 / 1958 art. 46-48-49 și 50. Pentru lămuriri suplimentare cei interesați se vor adresa Ser­viciului Mecano-Energetic al întreprinderii pentru Livrarea Produse­lor Petroliere Cluj, str. Budai Nagy Antal nr. 3 telefon nr. 12473. Întreprinderea industrială Victoria Tășnad vinde din stoc disponibil fără repartiție următoarele materiale: Otel U.N.P. de 300 mm Oțel U.N.P. de 240 mm 2.910 kg. 9.936 kg. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, telefon 164. Peste 2.880.000 lei s-au atribuit ca premii la LOZ ÎN PLIC în primele 4 luni din acest an, în județul Satu Mare Puteți cîștiga și dvs. AUTOTURISME ȘI PREMII ÎN BANI, ju­­cînd la LOZ ÎN PLIC. Iată cîțiva din recenții cîștigători în județul Satu Mare : Zaharia Azorica din Andrid, Pakai Ioan și Popovici Traian din Satu Mare, fiecare câte un autoturism TRABANT 601. Vancza Ludovic, Patzoș Ștefan din Satu Mare, Vancea Vasi­le din Supur cite 20.000 lei fiecare, precum și mulți alții cu 10 și 5.000 lei. Oriunde vă aflați, jucați la LOZ­AN PUC! Uzina de reparații auto Satu Mare execută carosări basculabile pe autovehicule la marca SR 113 L pentru transportul produse­lor agricole Informații suplimentare la sediul uzinei de pe strada Karl Marx nr­ 3 telefon nr. 1431. Redacția $! administrația Satu Mare, strada Arțarilor er. X etaj . Telefoni 2370. Abonamentele ne fac (a oficiile poștale, factorii și difuzori) voluntar! din întreprinderi si Instituții. Tipanili întreprinderea Poligrafica Maramureș. 40.020

Next