Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-04-08 / No. 663

..... ......... гявтт тш тът mm, mm-VÄi 4 pag« — 30 ban! 1 ~ Trimestrul II—etapă cu sarcini noi, superioare, in domeniul producției industriale Analiza mersului îndeplinirii planului de stat pe ansamblul industriei județului, în primul tri­mestru al acestui an, a scos în evidență faptul semnificativ că, deși sporite cu peste 21 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, sarcinile primului trimes­tru au fost îndeplinite cu 4 zile înainte de termen. Traducînd în viață indicațiile Plenarei 6.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, colectivele din întreprinderi s-au preocupat de realizarea în mod ritmic a sarcinilor ce se reve­neau, ceea ce a dus la obținerea unor însemnate sporuri de pro­ducție. Au fost realizate astfel peste prevederi: 17 milioane lei la producția globală industrială, aproape 16 milioane lei la pro­ducția marfă vîndută și încasată și 5,4 milioane lei valută la livră­rile de mărfuri pentru export. Totodată productivitatea muncii — indicator sintetic care oglin­dește eforturile proprii depuse de colectivele din întreprinderi — a fost depășită cu 1,5 la sută față de nivelul planificat, în condiții­le în care s-a prevăzut o creștere de 12 la sută față de aceeași pe­rioadă a anului precedent. Majoritatea covîrșitoare a uni­tăților noastre industriale și-au îndeplinit în condiții optime prevederile planului aferent pri­mului trimestru, obținînd impor­tante cantități de produse în plus. Astfel, colectivul de muncă de la Uzina Unio a reușit să livreze peste prevederi produse în va­loare de peste 4 milioane lei. La întreprinderea­­ Septembrie s-a de­pășit planul producției globale cu aproape 1,6 milioane lei. Realizările pe ansamblul in­dustriei județului au fost însă diminuate de activitatea nesatis­­făcatoare desfășurată în această perioadă de întreprinderile de in­dustrie locale Crasna și Combina­tul 1 Mai. Aceste unități au în­registrat o restanță — față de prevederile primului trimestru — de 1,6 milioane lei la producție globală și 6,6 milioane lei la pro­ducția marfă vîndută și încasată. Trebuie spus că indicațiile care au fost date, privind permanenta îmbunătățire a stilului de muncă a organelor și organizațiilor de partid, mai buna organizare producției și a muncii, aprovizio­a­narea ritmică a întreprinderilor și locurilor de muncă cu materii prime și materiale, lichidarea absentelor nemotivate și a în­voirilor, ridicarea calificării mun­citorilor, întărirea disciplinei în muncă, crearea tuturor condiții­lor materiale pentru ca planul de producție să se poată realiza în mod corespunzător, ritmic, la toți indicatorii, nu au fost peste tot fructificate în întregime. Așa se face că, în unele unități, efortul de aplicare întocmai a tuturor măsurilor adoptate de plenara Co­mitetului județean de partid din ianuarie a.c. a fost precedat de o perioadă de studiere și de ana­liză mult prea prelungită. Pe baza analizei făcute asupra rezultatelor obținute se poate spune că județul Satu Mare dis­pune de toate condițiile ca rezul­tatele bune ale primului trimes­tru de activitate să fie substan­țial amplificate. La majoritatea indicatorilor există chiar condiții sigure nu numai pentru îndeplini­rea angajamentelor asumate la în­ceputul anului, dar și pentru de­pășirea lor. Bunăoară, planul la producția pentru export a fost depășit în primele trei luni cu 5,4 milioane lei valută, față de­ 3 milioane lei valută ce­ prevedea angajamentul pe întregul an 1970, îndrumarea atentă a organelor și organizațiilor de partid și a comitetelor de direcție din între­prinderi, mobilizarea efectivă a cadrelor de muncitori, ingineri și tehnicieni pentru folosirea com­pletă a capacităților de producție și a timpului de lucru, au permis ca în luna martie a.c. activitatea productivă să se desfășoare într-un ritm mai intens față de perioadele anterioare. Cu rezulta­te bune s-au soldat măsurile aplicate la Uzina Unio, unde în luna martie a.c. a fost realizată o producție suplimentară de peste 3,4 milioane lei. In aceeași pe­ AUREL PUȘCAȘU, șeful sectorului economic al Comitetului județean de partid, GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 3-a) UM PROVERB IM GEOMETRIA METALULUI N-am căutat-o cu tot dinadinsul. Ști­am doar că n-o voi găsi caligrafiată pe vreun carton, pe zid, pe un panou. Am citit totuși zi­cala: „Măsoară de mai multe ori și croiește o dată­ în privirea mai tutu­ror lucrătorilor sec­ției metal a I.I. Crasna Cărei, în ochii tînărului ca­re buchisește pri­mele slove ale abe­cedarului meseriei de lăcătuș, în cei ai lucrătorului mai vîrstnic, ai maistru­lui. Da, la secția me­talurgică a întreprinderi acestei care­ iene economisirea de metal este pro­blema numărul unu. Dovadă, însăși cifra ce reprezintă canti­tatea de metal eco­nomisită de la înce­putul anului și pînă la data de 20 mar­tie a.c. — aproape 16.000 kg, iar în secție un dezvoltat simț al economiei, chibzuiala de care dau dovadă toți lu­crătorii. I-am urmărit la lucru pe lăcătușii Nicolae (maistru), pe Foistel șeful de echipă Iosif Heib, pe sudorii tă­ietori Iosif Papp și Iosif Miculaș, chib­zuind cu grijă asu­pra materiei prime (tabla de 22 mili­metri), făcînd în așa fel trasarea, încît suprafața de tablă să fie cît mai bine acoperită de tipare, iar deșeuri­­le să fie cît mai mici cu putință. La decuparea materia­lului pentru flanșe, de pildă, se folo­sește sistemul de croire concentrată. De fapt, în întreaga secție alegerea însemnări pătratului sau dreptunghiului de tablă, potrivirea ti­parelor se face du­pă o îndelungată chibzuință, desem­narea acestora în geometria materiei prime, metalul, fiind privită dintr-un unghi comun­­ al economisirii. La secția cazan­­gerie numai in pri­ma lună a acestui an s-au economisit trei tone de metal. Echipa lui Alexan­dru Békési se si­tuează printre cele care își aduc cea mai substanțială contribuție la re­ducerea consumului de metal. In atelierul de strungărie, lucră­torii, printre care maiștrii Vasile Ma­­rincaș și Iosif Resz­­ler, utilizează cît se poate de chibzuit materia primă și realizează în același timp diverse piese din metalul... în­tors din drumul spre locul rezervat deșeurilor. Pe poarta secției metal a I.I. Crasna Cărei ies o mulți­me de produse: re­cipiente diferite, hidrofoare, rezer­voare de combusti­bil și pentru aer comprimat, diverse role grinzi transportoare, extensibile pentru construcții etc., produse finite sau piese prelucra­te în cadrul coope­rării cu alte între­prinderi din sau din afara județ­lui. Toate acestea poar­tă amprenta lucră­torului care își cu­noaște meseria, ca­re își vede în mod conștiincios de lu­cru. Dacă pe linia­­ economisirii meta­­i­lului, realizările sunt­­ revelatoare, colec­­­­tivul de muncă de­­ aici nu se deloc mulțumit arata , de­­ rezultatele de an­­­­samblu al întreprin­­­­derii în primul tri­­­­mestru al anului.­­ Am reținut pretu­­s tindem hotărîrea de­­ a se recupera rămî­­i­nerile în urma în­­t­registrate, obtinînd­­ rezultatele de care 1 este capabil acest­­ colectiv ce a făcut­­ dovada hărniciei sa­­­­le de nenumărate­­ ori. ȘTEFAN VIDA Distincții pentru gospodarii fruntași ai municipiului Ieri, după-amiază, în sala de festivități a Liceului „Mihai Emi­­nescu" din Satu Mare a avut loc o adunare cetățenească. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Grigore Sălăjean, se­cretar al Comitetului municipal Satu Mare al P.C.R. Tovarășul Ioan Coi­daria, prim-vicepreședin­­te al Comitetului executiv Consiliului popular municipal, au relevat rezultatele bune obținute­­ în cursul anului precedent în ac­țiunile de gospodărire și înfru­musețare a municipiului Satu Ma­re. Au fost prezentate totodată sarcinile ce revin în acest an de­putaților, comitetelor de cetățeni din circumscripțiile electorale, asociațiilor de locatari, organi­zațiilor de masă și obștești, tuturor cetățenilor municipiului în aceas­tă largă acțiune patriotică. In cadrul adunării, 100 de lo­cuitori ai municipiului au fost distinși cu insigna de Fruntaș în gospodărirea și înfrumusețarea orașelor, acordată de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal. Totodată, Comitetul municipal U.T.C. a acordat cu acest prilej 15 diplome și două drapele organizațiilor de tineret din întreprinderi și instituții frun­tașe în această acțiune patriotică, iar Consiliul municipal Satu Ма [UNK]е a! 9MSiSk *я? зна? ад [UNK]а [UNK] aigloaffe, In ziarul DE AZI Editoriale școlare Argus (pagina a 2-a) Răspunderea crește­rii și educării tinerei generații revine deo­potrivă familiei și societății Sport (pagina a 3-a) Actualitatea interna­țională (pagina a 4-a) Mașinile moderne, mînuite de muncitoare cu înaltă calificare profesională, transformă firele P.N.R. în produse cu largă căutare, purtînd pe ele marca întreprinderii Tricotex. Foto: GH. IANCU Cheia succeselor-mobi­­lizarea cetățenilor la înfăptuirea obiectivelor prevăzute S-a scurs un trimestru din anul calendaristic 1970. Deși această perioadă nu a fost prea favorabilă executării unor lucrări edilitar-gospodărești, totuși ea a fost rațional folosită de cetățenii comunei Orașu Nou. In această localitate atmosfera muncii crea­toare e prezentă pretutindeni. Deputații, exercitîndu-și manda­tul încredințat, de masele de ce­tățeni, sprijină efectiv Comitetul executiv al Consiliului popular comunal în înfăptuirea obiective­lor economice și edilitar-gospodă­rești stabilite. In perioada care a trecut s-au pregătit condițiile pentru a se trece la construcția de trotuare pe o lungime de 350 m.p. în strada Satu Mare. Pentru această lucrare s-a transportat circa 180 m.c. pămînt pentru umplutură și s-au procurat trei vagoane de ci­ment. Au fost plantați, de ase­menea, peste 300 pomi și arbuști ornamentali. In satul Racșa au fost tăiați din pădurea comunală și transportată la fața locului stîlpii necesari pentru extinderea rețelei electrice pe o lungime de Din activitatea Consiliului popular comunal Orașu Nou 3 km. Tot prin muncă patriotică s-a făcut și săparea gropilor și ridicarea stîlpilor. La rîndul lor, și cetățeni satu­lui Prilog au efectuat importante lucrări cu caracter gospodăresc. Ei au terminat lucrările de amena­jări interioare la căminul cultu­ral. In comună s-au mai executat importante lucrări de întreținere a pășunilor, pregătiri pentru plan­tarea a 2 ha cu puieti în pădurea comunala etc. In prezent­, toate forțele sunt­ concentrate la reali­zarea celui mai important, obiec­tiv din comună — construcția noii școli cu 8 săli de clasă din Orașu Nou. Centrul comunei, un­de se ridică acest nou obiectiv, cunoaște atmosfera specifică ori­cărui șantier. Zilnic, la realiza­rea construcției școlii participă zeci de cetățeni, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, hotărîți să facă totul ca generația tînără a co­munei să înceapă noul an șco­lar 1970—1971 în școala nouă cu etaj. Pe acest șantier l-am găsit și pe tovarășul Albert Bartoș, primarul comunei. Tot aici se aflau deputații Alexandru Nagy și Vasile Osepciuc, lucrînd îm­preună cu mai mulți cetățeni din circumscripțiile lor la săparea și turnarea fundației noii școli. L-am întrebat pe primarul comu­nei, care sunt metodele de mun­că folosite de Comitetul execu­tiv pentru mobilizarea cetățenilor la realizarea obiectivelor social­­culturale și edilitar-gospodărești. — In munca noastră — ne-a spus acesta — noi urmăm pas cui pas îndrumările partidului, care ne arată, că, la temelia oricărei acțiuni, stă legătura cu masele. In consecință, în fiecare acțiune ne consultăm cu cetățenii, chib­zuim împreună, în așa fel, nncit, fiecare să se simtă, la orice lu­crare, interesat ca și cînd ar fi vorba de o lucrare a lui perso­nală. Ne străduim, de asemeni, sa fim mereu între oameni, acolo MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a) Zeci de cetățeni din Orașu Nou lucrează zilnic, mobilizați de deputați, pe șantierul școlii ce se înalță în această comună. Marginalii la „DIALOGUL FOLCLORIC” 1 ” . Recent, s-a Încheiat etapa fi­­nală a concursului ,,Dialog pe aceeași scenă" care a adus pe scena de concurs din Satu Mare, artiști amatori din diferite loca­lități ale județului. Pe marginea acestei manifestări artistice vom face citeva considerații în cele ce urmează. Dintru Început, salutăm iniția­tiva Casei județene a creației populare de a organiza această oportună confruntare artistică de mare anvergură, menită mobiliza forțele artistice, a eta­n­la bogăția și varietatea folcloru­lui din județul nostru, a da continuitate — spre permanenti­o­zare — mișcării artistice de a­matori. Bine formulate au fost atit re­gulamentul de concurs, structura cit și modalitatea de organizare a acestuia. Totuși, in aplicarea acestor cerințe s-a manifestat de la Început o carență determinan­tă a unui lanț de neajunsuri ul­terioare. Este vorba de graba cu care s-a trecut la declanșarea concursului (ne referim la inter­valele de timp mult prea scurte dintre lansarea concursului și Începerea lui. Intre etapele a­­cestuia). Astfel se explică con­statările noastre cinci: In prima etapă, vizitând scenele cămine­lor culturale, unele dintre a­­cestea erau goale, directorii că­minelor culturale neștiind încă despre concursul sus-numit. In această situație s-a ajuns la de­calare, la concesia prezentării in alte etape — și, desigur, o pregătire in asalt, ceea ce, im­Ia­plicit, a impietat asupra calității, cit și varietății, autenticității. Tot acestui fapt i se datorează și indulgența unor jurii (la di­feritele faze) care au promovat pentru următoarele etape for­mații nu prea bine pregătite, în ideea că între timp se vor face retușări. Timpul scurt insă nu a permis să se obțină calitatea scontantă. Nici îndrumătorii (spe­cialiștii metodiști) nu au mai a­­vut posibilitatea să se deplase­ze peste tot unde era cazul, să aducă corecțiile de rigoare. (Continuare în pag. a 2-a) JE­nunți.” Ne oprim adesea, nedumeriți și derutați în fața unei „crea­ții plastice", haotică și abra­cadabrantă; asistăm neputincioși și amuzați — spectatori impru­denți, plătind pentru cine știe ce păcate anterioare — la con­torsionările epileptice și urlete­le traumatizate ale unor inter­preți gen „beat", ne izbesc au­zul glume sub-urbane, a la Vol­ta Buzești, strecurate „inofen­siv” către delectarea publicului IMN­— periferic. Întotdeauna se va gă­si o voce care să înăbușe insi­dios orice încercare de revoltă din partea noastră. — Dar unora le place. După care să adauge sentențios: —­ De gustibus non disputan­­dum. Ca și cum ar avea acoperi­rea de la întreaga Înțelepciune latină, iată o locuțiune antică care trebuie demascată și reconside­rată — chiar dacă cu vreo două mii de ani întîrziere — pentru că nu există un aforism mai laș și paralizant. De multe ori cînd ceva, un obiect, un fapt sau un fenomen irizează bunul gust, simțul estetic sau chiar bunul simț, pe toate meridianele glo­bului cineva va murmura conci­liant dar categoric: „De gustibus non ..Sentința concepută de scolasticii evului­ mediu și înveș­­mîntată în latinește după o­­biceiul epocii, din motive de prestigiu. Se poate băga lesne de seamă că în asemenea cazuri se discută nu valoarea ca atare, ci gustu­rile. Valoarea unei opere rămîne valoare acum și întotdeauna, in­diferent de apreciabile dispa­rate și incompetente. Așa după cum adevărul sau falsul rămîn deasupra oricărei discuții cind sînt reale. In mod paradoxal for­mula „de gustibus...” s-a tran­sformat în contrariul ei, în cul­tul lipsei de gust. MIHAI BABIȚCH 1

Next