Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)
1970-04-08 / No. 663
..... ......... гявтт тш тът mm, mm-VÄi 4 pag« — 30 ban! 1 ~ Trimestrul II—etapă cu sarcini noi, superioare, in domeniul producției industriale Analiza mersului îndeplinirii planului de stat pe ansamblul industriei județului, în primul trimestru al acestui an, a scos în evidență faptul semnificativ că, deși sporite cu peste 21 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, sarcinile primului trimestru au fost îndeplinite cu 4 zile înainte de termen. Traducînd în viață indicațiile Plenarei 6.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, colectivele din întreprinderi s-au preocupat de realizarea în mod ritmic a sarcinilor ce se reveneau, ceea ce a dus la obținerea unor însemnate sporuri de producție. Au fost realizate astfel peste prevederi: 17 milioane lei la producția globală industrială, aproape 16 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată și 5,4 milioane lei valută la livrările de mărfuri pentru export. Totodată productivitatea muncii — indicator sintetic care oglindește eforturile proprii depuse de colectivele din întreprinderi — a fost depășită cu 1,5 la sută față de nivelul planificat, în condițiile în care s-a prevăzut o creștere de 12 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. Majoritatea covîrșitoare a unităților noastre industriale și-au îndeplinit în condiții optime prevederile planului aferent primului trimestru, obținînd importante cantități de produse în plus. Astfel, colectivul de muncă de la Uzina Unio a reușit să livreze peste prevederi produse în valoare de peste 4 milioane lei. La întreprinderea Septembrie s-a depășit planul producției globale cu aproape 1,6 milioane lei. Realizările pe ansamblul industriei județului au fost însă diminuate de activitatea nesatisfăcatoare desfășurată în această perioadă de întreprinderile de industrie locale Crasna și Combinatul 1 Mai. Aceste unități au înregistrat o restanță — față de prevederile primului trimestru — de 1,6 milioane lei la producție globală și 6,6 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată. Trebuie spus că indicațiile care au fost date, privind permanenta îmbunătățire a stilului de muncă a organelor și organizațiilor de partid, mai buna organizare producției și a muncii, aprovizioanarea ritmică a întreprinderilor și locurilor de muncă cu materii prime și materiale, lichidarea absentelor nemotivate și a învoirilor, ridicarea calificării muncitorilor, întărirea disciplinei în muncă, crearea tuturor condițiilor materiale pentru ca planul de producție să se poată realiza în mod corespunzător, ritmic, la toți indicatorii, nu au fost peste tot fructificate în întregime. Așa se face că, în unele unități, efortul de aplicare întocmai a tuturor măsurilor adoptate de plenara Comitetului județean de partid din ianuarie a.c. a fost precedat de o perioadă de studiere și de analiză mult prea prelungită. Pe baza analizei făcute asupra rezultatelor obținute se poate spune că județul Satu Mare dispune de toate condițiile ca rezultatele bune ale primului trimestru de activitate să fie substanțial amplificate. La majoritatea indicatorilor există chiar condiții sigure nu numai pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la începutul anului, dar și pentru depășirea lor. Bunăoară, planul la producția pentru export a fost depășit în primele trei luni cu 5,4 milioane lei valută, față de 3 milioane lei valută ce prevedea angajamentul pe întregul an 1970, îndrumarea atentă a organelor și organizațiilor de partid și a comitetelor de direcție din întreprinderi, mobilizarea efectivă a cadrelor de muncitori, ingineri și tehnicieni pentru folosirea completă a capacităților de producție și a timpului de lucru, au permis ca în luna martie a.c. activitatea productivă să se desfășoare într-un ritm mai intens față de perioadele anterioare. Cu rezultate bune s-au soldat măsurile aplicate la Uzina Unio, unde în luna martie a.c. a fost realizată o producție suplimentară de peste 3,4 milioane lei. In aceeași pe AUREL PUȘCAȘU, șeful sectorului economic al Comitetului județean de partid, GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 3-a) UM PROVERB IM GEOMETRIA METALULUI N-am căutat-o cu tot dinadinsul. Știam doar că n-o voi găsi caligrafiată pe vreun carton, pe zid, pe un panou. Am citit totuși zicala: „Măsoară de mai multe ori și croiește o dată în privirea mai tuturor lucrătorilor secției metal a I.I. Crasna Cărei, în ochii tînărului care buchisește primele slove ale abecedarului meseriei de lăcătuș, în cei ai lucrătorului mai vîrstnic, ai maistrului. Da, la secția metalurgică a întreprinderi acestei care iene economisirea de metal este problema numărul unu. Dovadă, însăși cifra ce reprezintă cantitatea de metal economisită de la începutul anului și pînă la data de 20 martie a.c. — aproape 16.000 kg, iar în secție un dezvoltat simț al economiei, chibzuiala de care dau dovadă toți lucrătorii. I-am urmărit la lucru pe lăcătușii Nicolae (maistru), pe Foistel șeful de echipă Iosif Heib, pe sudorii tăietori Iosif Papp și Iosif Miculaș, chibzuind cu grijă asupra materiei prime (tabla de 22 milimetri), făcînd în așa fel trasarea, încît suprafața de tablă să fie cît mai bine acoperită de tipare, iar deșeurile să fie cît mai mici cu putință. La decuparea materialului pentru flanșe, de pildă, se folosește sistemul de croire concentrată. De fapt, în întreaga secție alegerea însemnări pătratului sau dreptunghiului de tablă, potrivirea tiparelor se face după o îndelungată chibzuință, desemnarea acestora în geometria materiei prime, metalul, fiind privită dintr-un unghi comun al economisirii. La secția cazangerie numai in prima lună a acestui an s-au economisit trei tone de metal. Echipa lui Alexandru Békési se situează printre cele care își aduc cea mai substanțială contribuție la reducerea consumului de metal. In atelierul de strungărie, lucrătorii, printre care maiștrii Vasile Marincaș și Iosif Reszler, utilizează cît se poate de chibzuit materia primă și realizează în același timp diverse piese din metalul... întors din drumul spre locul rezervat deșeurilor. Pe poarta secției metal a I.I. Crasna Cărei ies o mulțime de produse: recipiente diferite, hidrofoare, rezervoare de combustibil și pentru aer comprimat, diverse role grinzi transportoare, extensibile pentru construcții etc., produse finite sau piese prelucrate în cadrul cooperării cu alte întreprinderi din sau din afara județlui. Toate acestea poartă amprenta lucrătorului care își cunoaște meseria, care își vede în mod conștiincios de lucru. Dacă pe linia economisirii metailului, realizările sunt revelatoare, colectivul de muncă de aici nu se deloc mulțumit arata , de rezultatele de ansamblu al întreprinderii în primul trimestru al anului. Am reținut pretus tindem hotărîrea de a se recupera rămîinerile în urma întregistrate, obtinînd rezultatele de care 1 este capabil acest colectiv ce a făcut dovada hărniciei sale de nenumărate ori. ȘTEFAN VIDA Distincții pentru gospodarii fruntași ai municipiului Ieri, după-amiază, în sala de festivități a Liceului „Mihai Eminescu" din Satu Mare a avut loc o adunare cetățenească. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Grigore Sălăjean, secretar al Comitetului municipal Satu Mare al P.C.R. Tovarășul Ioan Coidaria, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv Consiliului popular municipal, au relevat rezultatele bune obținute în cursul anului precedent în acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a municipiului Satu Mare. Au fost prezentate totodată sarcinile ce revin în acest an deputaților, comitetelor de cetățeni din circumscripțiile electorale, asociațiilor de locatari, organizațiilor de masă și obștești, tuturor cetățenilor municipiului în această largă acțiune patriotică. In cadrul adunării, 100 de locuitori ai municipiului au fost distinși cu insigna de Fruntaș în gospodărirea și înfrumusețarea orașelor, acordată de Comitetul executiv al Consiliului popular municipal. Totodată, Comitetul municipal U.T.C. a acordat cu acest prilej 15 diplome și două drapele organizațiilor de tineret din întreprinderi și instituții fruntașe în această acțiune patriotică, iar Consiliul municipal Satu Ма [UNK]е a! 9MSiSk *я? зна? ад [UNK]а [UNK] aigloaffe, In ziarul DE AZI Editoriale școlare Argus (pagina a 2-a) Răspunderea creșterii și educării tinerei generații revine deopotrivă familiei și societății Sport (pagina a 3-a) Actualitatea internațională (pagina a 4-a) Mașinile moderne, mînuite de muncitoare cu înaltă calificare profesională, transformă firele P.N.R. în produse cu largă căutare, purtînd pe ele marca întreprinderii Tricotex. Foto: GH. IANCU Cheia succeselor-mobilizarea cetățenilor la înfăptuirea obiectivelor prevăzute S-a scurs un trimestru din anul calendaristic 1970. Deși această perioadă nu a fost prea favorabilă executării unor lucrări edilitar-gospodărești, totuși ea a fost rațional folosită de cetățenii comunei Orașu Nou. In această localitate atmosfera muncii creatoare e prezentă pretutindeni. Deputații, exercitîndu-și mandatul încredințat, de masele de cetățeni, sprijină efectiv Comitetul executiv al Consiliului popular comunal în înfăptuirea obiectivelor economice și edilitar-gospodărești stabilite. In perioada care a trecut s-au pregătit condițiile pentru a se trece la construcția de trotuare pe o lungime de 350 m.p. în strada Satu Mare. Pentru această lucrare s-a transportat circa 180 m.c. pămînt pentru umplutură și s-au procurat trei vagoane de ciment. Au fost plantați, de asemenea, peste 300 pomi și arbuști ornamentali. In satul Racșa au fost tăiați din pădurea comunală și transportată la fața locului stîlpii necesari pentru extinderea rețelei electrice pe o lungime de Din activitatea Consiliului popular comunal Orașu Nou 3 km. Tot prin muncă patriotică s-a făcut și săparea gropilor și ridicarea stîlpilor. La rîndul lor, și cetățeni satului Prilog au efectuat importante lucrări cu caracter gospodăresc. Ei au terminat lucrările de amenajări interioare la căminul cultural. In comună s-au mai executat importante lucrări de întreținere a pășunilor, pregătiri pentru plantarea a 2 ha cu puieti în pădurea comunala etc. In prezent, toate forțele sunt concentrate la realizarea celui mai important, obiectiv din comună — construcția noii școli cu 8 săli de clasă din Orașu Nou. Centrul comunei, unde se ridică acest nou obiectiv, cunoaște atmosfera specifică oricărui șantier. Zilnic, la realizarea construcției școlii participă zeci de cetățeni, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, hotărîți să facă totul ca generația tînără a comunei să înceapă noul an școlar 1970—1971 în școala nouă cu etaj. Pe acest șantier l-am găsit și pe tovarășul Albert Bartoș, primarul comunei. Tot aici se aflau deputații Alexandru Nagy și Vasile Osepciuc, lucrînd împreună cu mai mulți cetățeni din circumscripțiile lor la săparea și turnarea fundației noii școli. L-am întrebat pe primarul comunei, care sunt metodele de muncă folosite de Comitetul executiv pentru mobilizarea cetățenilor la realizarea obiectivelor socialculturale și edilitar-gospodărești. — In munca noastră — ne-a spus acesta — noi urmăm pas cui pas îndrumările partidului, care ne arată, că, la temelia oricărei acțiuni, stă legătura cu masele. In consecință, în fiecare acțiune ne consultăm cu cetățenii, chibzuim împreună, în așa fel, nncit, fiecare să se simtă, la orice lucrare, interesat ca și cînd ar fi vorba de o lucrare a lui personală. Ne străduim, de asemeni, sa fim mereu între oameni, acolo MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a) Zeci de cetățeni din Orașu Nou lucrează zilnic, mobilizați de deputați, pe șantierul școlii ce se înalță în această comună. Marginalii la „DIALOGUL FOLCLORIC” 1 ” . Recent, s-a Încheiat etapa finală a concursului ,,Dialog pe aceeași scenă" care a adus pe scena de concurs din Satu Mare, artiști amatori din diferite localități ale județului. Pe marginea acestei manifestări artistice vom face citeva considerații în cele ce urmează. Dintru Început, salutăm inițiativa Casei județene a creației populare de a organiza această oportună confruntare artistică de mare anvergură, menită mobiliza forțele artistice, a etanla bogăția și varietatea folclorului din județul nostru, a da continuitate — spre permanentiozare — mișcării artistice de amatori. Bine formulate au fost atit regulamentul de concurs, structura cit și modalitatea de organizare a acestuia. Totuși, in aplicarea acestor cerințe s-a manifestat de la Început o carență determinantă a unui lanț de neajunsuri ulterioare. Este vorba de graba cu care s-a trecut la declanșarea concursului (ne referim la intervalele de timp mult prea scurte dintre lansarea concursului și Începerea lui. Intre etapele acestuia). Astfel se explică constatările noastre cinci: In prima etapă, vizitând scenele căminelor culturale, unele dintre acestea erau goale, directorii căminelor culturale neștiind încă despre concursul sus-numit. In această situație s-a ajuns la decalare, la concesia prezentării in alte etape — și, desigur, o pregătire in asalt, ceea ce, imIaplicit, a impietat asupra calității, cit și varietății, autenticității. Tot acestui fapt i se datorează și indulgența unor jurii (la diferitele faze) care au promovat pentru următoarele etape formații nu prea bine pregătite, în ideea că între timp se vor face retușări. Timpul scurt insă nu a permis să se obțină calitatea scontantă. Nici îndrumătorii (specialiștii metodiști) nu au mai avut posibilitatea să se deplaseze peste tot unde era cazul, să aducă corecțiile de rigoare. (Continuare în pag. a 2-a) JEnunți.” Ne oprim adesea, nedumeriți și derutați în fața unei „creații plastice", haotică și abracadabrantă; asistăm neputincioși și amuzați — spectatori imprudenți, plătind pentru cine știe ce păcate anterioare — la contorsionările epileptice și urletele traumatizate ale unor interpreți gen „beat", ne izbesc auzul glume sub-urbane, a la Volta Buzești, strecurate „inofensiv” către delectarea publicului IMN— periferic. Întotdeauna se va găsi o voce care să înăbușe insidios orice încercare de revoltă din partea noastră. — Dar unora le place. După care să adauge sentențios: — De gustibus non disputandum. Ca și cum ar avea acoperirea de la întreaga Înțelepciune latină, iată o locuțiune antică care trebuie demascată și reconsiderată — chiar dacă cu vreo două mii de ani întîrziere — pentru că nu există un aforism mai laș și paralizant. De multe ori cînd ceva, un obiect, un fapt sau un fenomen irizează bunul gust, simțul estetic sau chiar bunul simț, pe toate meridianele globului cineva va murmura conciliant dar categoric: „De gustibus non ..Sentința concepută de scolasticii evului mediu și înveșmîntată în latinește după obiceiul epocii, din motive de prestigiu. Se poate băga lesne de seamă că în asemenea cazuri se discută nu valoarea ca atare, ci gusturile. Valoarea unei opere rămîne valoare acum și întotdeauna, indiferent de apreciabile disparate și incompetente. Așa după cum adevărul sau falsul rămîn deasupra oricărei discuții cind sînt reale. In mod paradoxal formula „de gustibus...” s-a transformat în contrariul ei, în cultul lipsei de gust. MIHAI BABIȚCH 1