Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-14 / No. 822

é­ii l­u­i Anuim(x) I« ДО [UNK]Сд = 4 pag. —30 bani Se înalță noi locuințe. (șantierul „Solidaritatea“)­ Reflecții pe marginea primelor adunări de alegeri în organizațiile de partid APORT EFECTIV la îmbunătățirea întregii activități în organizațiile de partid au loc în prezent adunări conferințe pentru dări de seamă și alegeri. Pregătirea și des­­f­­ășurarea acestora reprezintă un moment important în pro­cesul de îmbunătățire a activității de partid, economice, so­­cial-culturale și politico-ideologice, constituie un bun prilej de analiză a eforturilor depuse de birourile și comitetele de partid, de organizațiile de partid pentru îndeplinirea sarcini­lor ce le revin din amplul program elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Pentru a releva modul cum sînt pregătite și cum se des­fășoară adunările și conferințele pentru dări de seamă și ale­geri, redacția noastră a organizat o anchetă la cîteva comitete de partid din municipiul Satu Mare. In acest material nu ne propunem să tratăm toate aspectele legate de pregătirea și desfășurarea adunărilor de partid, ci vom insista mai mult a­­supra cîtorva aspecte care ni s-au părut mai semnificative, și anume asupra felului cum se folosește perioada de pregătire a adunărilor de alegeri pentru îmbunătățirea generală a mun­cii de partid, cum sînt pregătite dările de seamă, ajutorul ce este dat organizațiilor de partid în pregătirea adunărilor și cîteva concluzii pe marginea discuțiilor din adunări. In hotărirea secretariatului C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea adunărilor și conferințelor de partid pentru dări de seamă și a­­legeri se subliniază că in perioa­da pregătirii și desfășurării alege­rilor de partid trebuie intensifica­tă munca de educare comunistă a membrilor de partid, de cunoaște­re de către toți oamenii muncii a politicii interne și externe a par­tidului și statului nostru, de mo­bilizare a tuturor cetățenilor la realizarea planului pe 1970 și crearea condițiilor optime pentru trecerea la Înfăptuirea viitorului plan cincinal. Se constată însă că aceste indicații nu sunt respectate întocmai în toate organizațiile de bază. Din cei 10 secretari ai organizațiilor de partid de la U­­zina Unio, Mondiala, I.T.A. Tricotex, cărora le-am pus între­și barea: Ce acțiuni politico-educati­ve au­ întreprins In perioada de pregătire a adunărilor de alegeri, nici unul nu ne-a putut da nici un exemplu concret. Fiecare a ți­nut să sublinieze că pregătirea a­­legerilor constă în întocmirea dă­rii de seamă și a planului de mă­suri, în mobilizarea comuniștilor și pregătirea sălii unde urmează să aibă loc adunările. Fără îndo­ială toate aceste probleme trebu­iesc făcute în perioada pregătirii alegerilor, dar această perioadă trebuie folosită pentru mobilizarea tuturor comuniștilor la îndeplini­rea sarcinilor din hotărîrile luate cu ocazia adunărilor de dări de seamă din anul trecut. Condensarea multiplelor proble­me — de importanță hotărîtoare pentru activitatea prezentă și vii­toare a organizațiilor de partid — într-o adunare, implică o deosebi­tă grijă pentru alegerea aspecte­lor esențiale asupra cărora trebuie să se însiste mai mult ca și pregătire temeinică a dărilor de o seamă și a planurilor de măsuri, clarificarea din vreme­a numeroa­sa probleme ce se ivesc. Cele 6 dări de seamă ci­tite și două­ audiate în anchetei noastre au reușit cursul doar într-o mică măsură să fie analiti­ce, să pună în evidență experien­ța ce poate fi generalizată, să a­­nalizeze cauzele unor neajunsuri, să jaloneze precis sarcinile de vii­tor. Dările de seamă sunt aproape i­­dentice în conținut, ca și cum în elaborarea lor s-ar fi aplicat un șablon unic. Abundă frazele ste­­reotipe, considerațiile superficia­le legate de realizarea sarcinilor de producție, primirea în partid, învățămîntul politic și activitatea organizațiilor de masă. Din dări­le de seamă lipsesc analiza, con­cluzia și aprecierile asupra meta- MIHAI SAS (Continuare în pag. a 3­) PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII Ritmul lucrărilor să fie intensificați la maximum­ partamente. Cum se face că lu­crăm și azi (duminică — n.n.) ? Simplu. Dorim ca acest bloc să-l terminăm și să-l predăm beneficia­rilor cît mai grabnic. Realizăm viteză de 3—4 apartamente pe zi,­­ așa că, după calculele noastre, pînă la finele acestei luni vom ter­mina toate lucrările de montaj. Noul sistem de salarizare a spo­rit considerabil cointeresarea tu­turor constructorilor. Lucrați în acord global ? Da. Partea de montaj o reali­zăm noi, iar finisajul o altă bri­­­gadă. Din păcate, activitatea noas­­­tră este frînată de unele deficien­­­te ce provin din vina altor factori.] Foarte rar se întîmplă să primim, cantitățile de materiale solicitate,] mai ales betonul și cimentul. Pa­­­nourile mari ne sosesc neritmic,] iar macaraua din dotare ne lasă i în pană cînd avem mai mare ne­­­voie de ea. Ori în condiții norma­­­­e de lucru, o asemenea lucrare­ poate fi terminată în cel mult trei săptămîni. Mai ales că toți muncesc bine, cu tragere de inimă, îndeosebi mentorii: Florea Răboj, Constantin Matei, Ion Drăgan, sudorii, Con­stantin Radovineanu și Ion Boacă. Vremea deosebit de favorabilă a permis lucrătorilor de pe șantiere să lucreze cu toate forțele Din păcate, deși au de recuperat restanțe serioase în realizarea sarcinilor de plan, deși sezonul rece și termenele de predare a blocurilor bat la ușă, constructorii de pe șantierul nr. 1 din cadrul I.J.C., nu au fost prezenți la datorie. In raidul nostru, nu am găsit nici la punctele de lucru și nici în birouri — care erau larg des­chise pentru orice trecător — pe nimeni dintre angajații șan­tierului amintit. Un fapt care invită la reflecție... VIOREL ILUT, Cartierul Someș. Printre blocuri înalte și semețe, înșiruite ordo­­nat, cu pricepere, pătrundem în șantierul construcțiilor de lo­cuințe, încinși într-o febrilă com­petiție cu timpul, constructorii fac totul pentru a traduce în fapte, într-un termen cît mai scurt pro­iectele întocmite de institutele de specialitate. Am cunoscut pe multi dintre oa­­menii de aici: montori de panouri mari prefabricate, zidari, sudori, dulgheri și instalatori. Pe multi dintre aceștia i-am revăzut dumi­nică, din nou, pe șantier, în plină activitate productivă. Tot cu acest prilej, am cunoscut o seamă de nume noi, în dreptul cărora stau înscrise cifre remarcabile pe gra­ficul întrecerii socialiste. La blocul nr. 66/60 apartamente care se realizează din panouri mari prefabricate, am găsit mun­cind de zor brigada condusă de Alexandru Moraru. — Brigada noastră este formată din 15 oameni — ne spunea in­terlocutorul Toți sîntem din Bu­curești, însă lucrăm la I.C.M. Cluj — unitate care s-a angajat să construiască pentru familiile sinistrate din Satu Mare 650 a­ Ințelegînd însemnătatea spri­jinirii prin toate mijloacele puternicului front de construc­­­ții, îndeosebi de locuințe, des­chis în județul nostru, între­prinderea de produse industria­le acționează neobosit pentru îndeplinirea și depășirea celui mai important dintre indicatorii săi fizici și anume producția de prefabricate din beton ar­mat. La capătul primei decade din luna octombrie, producția de prefabricate obținută în plus de la începutul anului este de circa 670 m. c. m PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! — Sosirea la New York a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU De NEW YORK 13 (Agerpres). — la trimișii speciali: Pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii ju­biliare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Du­mitru Popescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare Națională, și Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fata salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum diplomați care iau parte la lucră­ri zile sesiunii Adunării generale. Potrivit protocolului O.N.U. re­zervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele rului general U Thant, de secreta­ceremonialului, Siman Koll­, șeful iar în numele primarului New York­­­ului, John Lindsay, de reprezen­tantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii dele­gației române la sesiunea ordina­ră O.N.U., Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreșe­dintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezen­tantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bog­dan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, coresponden­ți străini, reporteri ai principale­lor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor re­prezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scur­tă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru participa la sesiunea jubiliară a a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiuni­lor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut căl­­du­ros. Cu prilejul participării la reuni­unea jubiliară, sper să am posi­bilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezen­tantului municipalității New Yorkului, șefului O.N.U., tuturor celor protocolului prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomați­lor români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușecu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reșe­dința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a so­ției sale, pe timpul șederii la New York. ★ Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea între­vederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. în continuarea călătoriei spre New York Avionul prezidențial a făcut escală la Montreal MONTREAL 13 . Trimisul spe­cial Liviu Bodescu transmite: In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a fă­cut în seara zilei de 12 octom­brie escală la Montreal, unde to­varășul Nicolae Ceaușescu persoanele care îl însoțesc au ră­si­mas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, în numele guvernu­­lui canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu­, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, și membri ai ambasadei. Intreprinderea „O­șana" din Negrești-Oaș. Un nou lot de garnituri de mobi­lă vopsită de bu­cătărie se găsește la recepția calita­tivă. ■ Ш <Ț­e (1 [UNK]) de toamnă în Oai Pe ulița satului la Certeze, duminică se re­vărsase parcă un corn al abundentei cu pietre ne­stemate adunate de Aladin in peșteri fermecate. Scli­peau în aurul toamnei po­doabele dopurilor, alesă­­tura costumelor, ochii oa­menilor. Și toamna îi pri­vea blind, protector, cu simbet de frunze ruginite. La Vama culorile toam­nei se combinau in armo­nii zămislite parcă de fantezia olarilor și trecute prin focul cuptoarelor. A­­ici toamna era o uriașă farfurie in care se adunau prunele cu miezul toropit de soare, cu pielita bru­mată cu zahăr O farfurie din cele multe care figu­rează, dar ar putea figu­ra și mai cu cinste, in ceea ce ar putea să devină prin selectare și Îmbogăți­re muzeul sătesc al cera­micii de Vama. La „Sîmbra oilor“ toam­na avea gustul iute brînzel de burduf topită al în aburul fierbinte al mă­măligii. Feriga uscată de­sena ciudate arabescuri în iarbă. Munții ce străjuiesc fabuloasa Țară a Oașului păreau coborîtori din a­­cuarele. Și dintre pomii înveșmîntați In aurul toamnei ne priveau grave casele albastre. De unde această tulburătoare cu­loare a văzduhului, pe zidul casei? — s-au în­trebat oamenii. Unii au spus că ea a fost, în ve­­chimie, culoarea robiei. Iobagii n-aveau dreptul decit la cocioabe muiate în sineală. Alții spuneau că numai asupra caselor albastre se va pogori pro­b­a cerească. Sau poate că, pe acest pămînt al tuturor durerilor, oamenii și-au dorit și și-au plămădit din lut și sineală bucata lor de cer. Cum pare a fi sclipind acum, în lumina binecu­­vîntată a toamnei, albas­­trul Voronețului? Și ce intensități o fi avînd al­bastrul Planetei noastre privit din hăurile cosmice? ADRIANA STOICA ,­Păienjeniș" industrial la întreprinderea Crasna Cărei. Peste plan mobilă în valoare de 6 milioane lei Printre unitățile Direcției ju­dețene de industrie locală, Combinatul 1 Mai se evidenția­ză cu realizări deosebit de valoroase mai ales în privința producției de mobilă. prezent întreprinderea a pînă în paste plan de la începutul dat a­­nului, mobilă în valoare de 6.127.000 lei. Se concretizează astfel un an­­samblu de măsuri tehnico-or­­ganizatorice privind sistemati­zarea riguroasă a fluxului teh­nologic și îmbunătățirea apro­vizionării tehnico-materiale. PAGINA CMICA A 2-FEMEII In pag. a 3-a mm Dimensiu­nile monumen­telor La urma urmei, slăbiciunea omului pentru monument e treabă firească. Ideile au fost­­ întrupate în lucruri mărețe, bo­tezate artistic și etic și așeza­te în fața omului i-au rapor­­tat propriile dimensiuni la superlativele morale. Coloana totemică impunea respectul și venerația pe care le generau la rândul lor piramidele, co­losul din Rhodos, arcul lui Constantin ori turnul Eiffel, cronica ли [UNK]и!!) catedrala din Reims ori Sfînta Sofia. De la acestea la statuia Libertății din New York, Mu­zeul Omului din Paris și mo­numentul cuceritorilor cosmo­sului din Moscova, scoarța pă­­mîntului e presărată cu monu­mente purtind fiecare pecetea epocii și a neamului, însu­­mind simboluri, credințe, aspi­rații. Un lucru mi se pare intere­sant. Monumentele despre ca­re vorbeam sunt construite în acest scop în atenția sublinia­tă a mesajului lor. Mai exis­tă însă monumente ce trec prin fața retinei neostentativ, care încărcate de aceleași semnifi­cații primesc noi dimensiuni, dar trec în vocabularul limba­jului comun sub eticheta sim­plă de blocuri, uzine, fabrici, ce cresc neîncetat pe scutul patriei. Ele însumează munca entuziastă, înfrățită a construc­torilor socialismului, semnifi­­cînd simbolic aspirația noastră a tuturor spre mai bine, spre prosperitate, bunăstare și bel­șug. Sunt monumentele muncii, monumentele păcii. S. OVIDIU

Next