Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-16 / No. 1004

JS______ __CBONICA_BAȚMAREANg_________________________________________ Busola opțiunii si cele patru puncte cardinale ale orientării profesionale (Urmare din pag. 1) solut, ci marcarea unui nou start în competiția pentru obți­nerea unei calificări. Decizia, ca act deliberativ — care determină un comporta­ment sau, în cazul nostru, evoluție ulterioară — trebuie să­­ fie rezultanta unui proces de cunoaștere obiectivă și a cu­noașterii introspective. Și dacă admitem că unele răspunsuri frizează susceptibilitatea și chiar un anumit spirit de independen­ță ostentativă — caracteristica adolescenței (nu este nimic rău în asta) — relevăm faptul că, cu puține excepții care mărtu­risesc influențe directe, ceilalți elevi s-au hotărît în condiții de liberă alegere. Recunoașterea ro­lului școlii și al familiei în orien­tarea profesională este înțeles exact de cei mai mulți elevi, care îl consideră nu o ingerință neave­nită, ci un ajutor în cunoaște­rea, în primul rînd, a posibili­tăților intelectuale proprii. „M-am consultat cu tovarășul diriginte". (Irina M­­.) sau „Și tata a fost de aceeași părere" (Mihai D.) Am inclus în chestionarul nos­tru întrebarea „Vă cunoașteți bine posibilitățile (aptitudini, ta­lent, deprinderi) ?“ în intenția de a sublinia importanța concor­danței dintre dorință și suportul său real, potențialitatea, fiind un adevăr comun că în absența acestei relații, tentativa de rea­lizare a scopului propus este o hazardare care implică­­ riscuri. Răspunsurile diferă prin gra­dul de certitudine exprimat. Ca­tegoric : „Cred că am ajuns la virsta cînd maturitatea gîndirii îmi permite o proprie evaluare a posibilităților“. Șovăielnic : „Nu sînt sigură că mă cunosc bine“. Există o tentație, a imagina­ției, de a adăuga, idealizînd obiectul dorinței noastre. Am cerut de aceea elevilor să răs­pundă dacă posedă „ ... suficien­te informații despre profesia pre­ferată“. Cunoașterea profilului activității căreia vor să i se de­dice și realismul cu care este abor­dată de marea majoritate ates­tă contribuția orelor educati­ve, a întîlnirilor cu reprezen­tanți ai diferitelor profesii și a vizitelor la întreprinderi și in­stituții. O falsă înțelegere a scopului liceului de cultură generală a generat și o falsă mentalitate, cu ecouri de surdină, potrivit căreia diploma de absolvent unui atare liceu nu ar fi „prea" a­compatibilă cu munca în pro­ducție, revendicîndu-se anumite privilegii... („Măcar funcțio­nar !“). Solicitînd elevii cu între­barea „Ce profesie direct pro­ductivă vă interesează și ce loc ocupă în ordinea preferințelor dv.?“, am avut confirmări unor reticențe. Mulți s-au abți­a­nut de la un răspuns, alții au preferat să fie evazivi („Nu m-am gîndit încă“, „La început orice“), puțini s-au exprimat de­cis pentru obținerea calificării de strungar, electrician, frezor, tehnician agricol etc. Nu este în intenția noastră să polemizăm, nici să reproșăm ce­va, cuiva. Reafirmînd dreptul opțiunii pe care îl au absolvenții, opiniem numai — și propunem atenției cadrelor didactice și fa­miliei, în viitor desigur — că se impune o largă și intensă in­formare a elevilor, insistîndu-se asupra caracterului nou al mun­cii productive care se bazează tot mai mult pe tehnica și știin­ța modernă și care cere munci­tori cu tot mai înaltă calificare, cu un larg orizont de cultură generală. „Ce veți face­m­ eventualitatea unui eșec la prima tentativă?" Am pus și această întrebare, do­rind să-i determinăm pe elevi la o considerare realistă și sin­ceră a șanselor, interesîndu-ne totodată în ce măsură sunt ei pregătiți pentru adoptarea ati­tudinii celei mai potrivite, dacă rezultatul scontat se refuză. Răspunsurile relevă remarcabi­le calități voliționale. Nu am în­registrat nici o abdicare, nici o lamentare. Toți își manifestă ho­­tărîrea de a reuși intr-un fel sau altul. ..Sînt hotărîtă să perseve­rez !“ ; „Nici nu mă gîndesc la un eșec !“ „Mă voi pregăti și voi repeta examenul­­“ ; Mă încad­rez imediat în producție!“. Am reținut — pentru semnificația sa de motto — un citat din Balzac­i „Un tînăr trebuie să intre in so­cietate ca un bolid“. Sentimentul dominant al răs­punsurilor la o altă întrebare — „Cu ce sentiment abordați perspectivele dv. de viitor ?“ — este optimismul, a cărui sursă pe de o parte rezidă în încre­derea în forțele proprii, pe de alta în convingerea că socialis­mul asigură fiecărui tînăr un loc în societate, posibilitatea unei vieți demne. Ultima întrebare a chestionaru­lui nostru — „Sînteți convins (ă) că că veți deveni util(ă) societă­ții ?“ — înregistrează unanim răspunsul : „Da !“. Consemnînd aspirațiile vii­torilor absolvenți, am să subliniem importanța urmării orien­tării porfesionale. Posibilitățile de afirmare se deschid larg în fața fiecărui tînăr. A rămas de­mult de domeniul trecutului in­certitudinea care făcea ca viito­rul tineretului să apără o „terra incognita“. Acum, depinde doar de fiecare să realizeze integra­rea adecvată ale cărei coordona­te sunt capacitatea proprie și ne­cesitățile dezvoltării societății. PROGRAMUL Universității serale de marxism-leninism SATU MARE — 17 mai, ora 17, la Liceul economic: — Istorie anii I, II și III» Construcția de partid, anul II. Concurs de orientare turistică Participanți din mai multe ju­dețe s-au întrecut la concursul de orientare turistică „Cu­pa Poligrafia Oradea“. Jude­țul nostru a fost de A.S. Olimpia și reprezentat Someșul, în cadrul cărora s-au integrat și pionierii cercului de turism al Școlii generale nr. 4. Cele mai frumoase rezultate le-au obținut. Grupa inițiere: locul 1: echipa alcătuită din Lucia Anderco și Doina Balint (sub culorile Olimpiei); locul II: e­­chipa Mariana Blaga și Do­rina Dan (Someșul); junioare: locul III: echipa formată din Rita Antal și Iudita Bencze (Olimpia). ANDREI BARNA, profesor ELOGIU CINSTEI ȘI Ш [UNK]Н Magazinul „Oțelul“ din Carei. O zi obișnuită ca au­tea altele. Afluență de cumpărători. Forfotă mare. Unii intrau, alții ieșeau. Cu puțin înainte de ora închiderii, vin­­zătorii dădeau din colț în colț. N-aveau pic de astîmpăr. Fețele le erau cînd îmbujorate, cînd palide. Erau agitați. Cu­prinși de înspăimîntați, îngrijorare. Cotrobă­iau prin sertare, prin rafturi. Zadarnic. Ce se întîmplase în fond? întreaga sumă a vîn­­zărilor din acea zi dis­păruse ca înghițită de pămint. Și nu era de loc neglijabilă: 32.000 lei, bani gheață, plus fac­turi în valoare de 15.000 lei. Vestea enigmaticei dispariții s-a extins ca un incendiu. Neliniștea celora care gestionau magazinul creștea în intensitate. Au avut o noapte alba. Cu o puternică încărcă­tură de frămîntări, pre­supusuri. A doua zi, ușa maga­zinului era zăvorită. Atârna pe ea înscrisul „Inventar“. înăuntru, o comisie făcea stocul produselor existente. Erau prezenți și ,,iscusi­ții“ vînzători. Aceștia își vedeau miinile vîrî­­te în propriile buzunare. Pentru a pune mină de la mină suma dispă­rută. In ziua aceea „neagră“ pentru cei de la „Oțe­lul“, trecuse pe acolo șoferul Nicolae Eresei, de la I.A.S. Bistrița, cu soția sa, Ana. Aveau oa­menii nevoie de un re­șou cu aragaz. Amabili, cei de la „Oțelul“ au răspuns solicitării, împachetat mașina. Au cu toate accesoriile și ins­trucțiunile de funcțio­nare a ei, vînzătorilor. Mulțumind fericiții bistrițeni și-au văzut de drum. Au ajuns acasă, abia după citeva zile. Curioși de modul de funcționa­re a mașinii, au înce­put să desfacă după pachet. Spre pachet stu­pefacția lor, intr-unul se găsea o impresionan­tă sumă de bani și fac­turi. Pesemne, casie­rul magazinului îi pre­gătise pentru a-i depu­ne la casieria centrală Dar, din neglijența inexplicabilă , a celor care au servit pe cum­părătorii din Bistrița, banii și facturile au fost împachetați alături de accesoriile amintitei ma­șini de gătit Deși Nicolae și Ana Bresei trecuseră granița județului nostru — fără ca cineva să poată bă­nui că valorile dispăru­te se aflau la ei — cins­tea lor n-a avut hotare. S-au dus imediat la Ins­pectoratul de miliție din Bistrița, mărturisind cazul întîmplat. E lesne de înțeles ce a urmat, „Oțelul“ a fost anunțat să-și ridice su­ma de bani și facturile mult căutate. Gestul lui Nicolae și al Anei Eresei este un act de comportament civic, care merită în­treaga noastră conside­­rațiune. Oameni și atitudini Intre intenție (Urmare din pag. a­l­a), poate mai mult decit în oricare altă parte, vizitatorul se oprește îndelung în fața standului C.E.I.S. și Combinatului 1 Mai (destul de sărac, din păcate). Se evidențiază citeva criterii esen­țiale ale mobilei de confort op­tim: imaginație în realizarea u­­nor linii pure, eliberate de constrîngerile tradiției și în care un rol hotărîtor îl are lumina. De altfel, cele mai multe im­presii consemnate în registrul de la intrare se referă la garnitura de hol „Tamburin“, bibliotecile „Viking“ și „Qeen Anne“. O re­marcă comună la care ne aso­ciem și noi, pe cînd aceste pro­duse în unitățile comerciale de desfacere? „Mai ales produsele pentru export fac față celor mai exigente cerințe, ticile funcționale, prin caracteris­prin eleganță și sobrietate“ — consemnează F. Lăpuște de la „Mondiala“. „Ex­ponatele mi-au plăcut și nădăj­duiesc că le vom vedea și în magazine“ — subliniază lapidar un grup de vizitatori ... Vădind preocuparea binecunos­cută pentru diversificarea pro­ducției, standurile cooperației meșteșugărești sunt, intr-adevăr, bine „garnisite“. Sortimentul bo­gat de încălțăminte de toate tipurile, tricotaje pentru copii, produse de artizanat etc. pun în umbră — cu totul neverosi­mil, apreciind ponderea fiecăreia în economia județului — standu­rile Combinatului textil, îndeo­sebi „Mondiala“, deși în fiecare sezon asimilează în producție sute de modele noi, nu prezintă decit citeva confecții maxi — fuste, pardesie și niște rochițe cu modele brodate. Se pare că to­varășii din conducerea Combina­tului n-au acordat importanța cuvenită acestei forme directe de prospectare a gustului cumpără­torilor. Din cauza pripei cu ca­re au fost alcătuite, a sărăciei exponatelor, standurile Com­binatului textil trec aproape ne­observate. Este meritoriu efortul Coope­rativei „Arta populară“, care, deși are deschisă o mare expo­ziție de artizanat în centrul mu­nicipiului, a izbutit să prezinte ceva în plus în spațiul rezervat produselor sale. Citeva cuvinte despre concep­ția expoziției. Inedită prin sco­pul său, dar realizată oarecum „în fugă“, aceasta nu reflectă nici pe departe în întregime preocu­parea întreprinderilor economice din municipiu pe linia introduce­rii în fabricație a produselor noi. Standurile Combinatului 1 Mai, de pildă, reprezintă­ numai acti­vitatea sectorului lemn, deși printre noile produse cuprinse în plan figurează și aparate de su­dură portative, huse pentru au­tomobile, uscător-rufe, deschiză­tor universal etc., produse cu largă „priză“ la publicul cum­părător. De asemenea, întreprin­derile Tricotex și Mondiala s-au limitat — la categoria sortimen­telor pentru copii — numai la expunerea unui număr de rochi­țe pentru fete, sortimentele pentru băieți lipsind cu desăvîrșire. In orice caz, datorită lipsei oricăror panouri, grafice sau foto­grafii, tema expoziției scapă vi­zitatorilor. Citeva fotomontaje în culori deasupra fiecărui stand sau chiar niște simple grafice cu cifrele de asimilare prevăzute prin planul de stat ar fi compen­sat cu prisosință insuficiența spațiului afectat în acest scop. Mai mult, aproape nici o între­prindere nu a popularizat prețu­rile de vînzare sau cele infor­mative pentru produsele destina­te fondului pieții. Ideea unei astfel de expoziții este lăudabilă. Aprecierile con­semnate de vizitatori o dovedesc pe deplin. Totuși, se impune, ca pe viitor, realizatorii să depă­șească tipologia „standard“ concepției de alcătuire, adoptînd­­ mai eficient modul de prezentare la scopul expoziției. De ce nu ar putea fi folosită de toate între­prinderile (și nu numai cu pri­lejuri sărbătorești­ capacitatea de critică constructivă a publi­cului local în aprecierea valorii eforturilor propriilor colective de muncă? ZAC, DEZACORDATE, CHITARELE-N BEGA. prețuiască avantajul propriu. VAGONUL ARAD — GAZ METAN MEDIAȘ (0—3). Con­fruntările mai multor ediții pre­cedente au furnizat destule exem­ple ale „retrogradatelor“ ce pără­sesc scena cu demnitate. Vago­nul a oferit asemenea mostre și în A. O va face desigur și în B. terenului Nu, n-am trecut în ultima vre­me prin Timișoara, și, totuși, văd în închipuirea mea cum zac, dezacordate, chitarele-n Be­ga. Chitarele galeriilor timișo­rene, firește. Și, nu de ieri, de alaltăieri (duminică Timișoara a trăit bucurii platonice , punctul obținut de studenți la Satu Ma­re și victoria feroviarilor asupra campioanei), ci mai de-acum­, da, preocupările demult, lor pot cuprinde pregătirile cam­pionatului viitor. Vor fi, oare, pregătiri pentru tranșarea în continuare a rivalității „Poli“ C.F.R. “ Revenind la previziunile eta­pei a 25-a consemnăm la modul general o etapă a gazdelor. POLITEHNICA TIMIȘOARA — C.F.R. ARAD (0—0, în tur). N-ar fi exclus ca, în neputința apropierii de lider, „Poli“ să se răzbune pe feroviarii arădeni. Să le administreze lor o înfrîn­­gere clară pentru ca măcar în acest fel timișorenii să aducă sa­tisfacții înflăcăraților lor supor­teri. OLIMPIA SATU MARE — OLIMPIA ORADEA (0—0). Ju­cătorii sătmăreni știu ce așteap­tă concitadinii lor, iubitori ai fotbalului acum, la o săptămînă după semieșecul în fața­ Poli­tehnicii , o victorie clară în dau­na unei echipe de la care a luat, de cînd joacă în B, cinci din ce­le șase puncte puse în joc. Dacă se vor dărui jocului, cele cinci puncte vor deveni... șapte.­­In cursul săptămânii, două re­zultate controversate ale Olimpiei Satu Mare: 0—1 (acasă) cu C.F.R. Timișoara și 2—2 cu Minerul la Baia Mare). MINERUL AM­NA — ELEC­­TROPUTERE (1—1). Ca și alte citeva echipe Electroputere este capabilă să-și recâștige punctul pierdut acasă. Prima șansă o au totuși localnicii care știu să Avancronică fotbalistică Primul prilej o să i-l ofere Gaz metan, de care poate dispune cu ușurință. METALURGISTUL CUGIR — U.M. TIMIȘOARA (0—0). Sco­rul de 3—0 realizat în C.S.M. Sibiu nu mai poate daun a im­presiona. U.M.T. rămîne, așa cum am denumit-o și în alte avancronici, o veritabilă divi­zionară C. In orice caz un nou atestat i-l va oferi Metalurgistul, care probabil va ieși victorioasă. CRIȘUL ORADEA — GLORIA BISTRIȚA (0—1). De acum înco­lo Crișul nu mai are griji deo­sebite. Orădenii pot face din me­ciurile pe care le susțin jocuri școală în vederea viitoarei lor evoluții în divizia A. Fără a negli­ja însă rezultatul, în fața Gloriei nu pot Bineînțeles, termina decit victorioși. MINERUL BAIA MARE C.S.M. REȘIȚA (0—1). Un nou prilej pentru echipa băimărea­­nă de a acumula puncte care să-i îndepărteze definitiv de „zona de joc“. Firește, vor reuși victoria în meciul cu C.S.M. Reșița, însă ușor cum au izbutit-o Nu în compania bistrițenilor. C.S.M. SIBIU — CORVINUL HUNEDOARA (1—5). Un derby fără îndoială. O foarte proba­bilă revanșă a sibienilor, învinși sever în tur la Hunedoara. O victorie, firește, dar nu neapă­rat la aceeași diferență cu care au fost depășiți în toamnă sibie­­nii. V. ȘTEFAN Combinatul Siderurgic Galați ANGAJEAZĂ pînă la data de 25 mai a.c. MUNCITORI NECALIFICAȚI, absolvenți ai școlii generale de 7 — 8 ani și stagiul militar satisfăcut, pentru calificare în meseriile: DOCSAR FINISATOR LAMINATE. In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită. Informații suplimentare la serviciul învățămînt, telefon 18300 interior 231. Mmico. „U­J 1.1. „CHIMICA“ CLUJ Str. Dijmei nr. 34. execută cu matrițele clientului sau ale în­treprinderii piese injectate pînă la 200 gr. buc. din polietilenă, relen și polistiren. Comenzile se depun la serviciul desfacere. Informații se primesc la telefon nr. 31680. Mica publicitate SCHIMB apartament, 2 camere anexe din Baia Mare, pentru similar la Satu Mare. Informații Satu Mare, Ghio­ceilor 50. ~ Pumtoici и „,i im Mașina de gătit cu combustibili solizi, MODEL „MENAJ“ PRODUSĂ DE FABRICA DE MAȘINI CAS­NICE SATU MARE, este elegantă, modernă, economicoasă, ușor de manipulat și întreținut, cu randament superior. Se găsește de vînzare la toate magazinele de stat și cooperatiste sătești. I. J. c. întreprinderea de producție industrială Satu Mare str. Luceafărului nr. 23 angajează de urgență: UN MAGAZINER. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea 22/1969. Informații suplimentare se pot obține la adresa de mai sus sau la telefon nr. 11110. întreprinderea de transporturi auto Baia Mare strada Crișan nr. 10—12, caută spre ANGAJARE imediată un număr ne­limitat de CONDUCĂTORI AUTO, pentru a lucra pe șantierele portuare din municipiul Ga­lați. Salarizarea conform H.C.M. nr 914/1968. Se asigură cazare și masă. Cei interesați se vor adresa serviciului per­sonal telefon nr. 12621 inter. 906. I.I. Crasna Cărei -Str. Moftinului nr. 13 Vinde din stoc disponibil întreprinderilor socialiste și cooperatiste, pe bază de comandă, următoarele materiale: bandă laminată la rece 40 bandă laminată la rece 50 oțel rotund 17 M.C. 10­0 X 1­ 38 mm 48 mm oțel rotund oțel rotund 0 0 70 mm clorură de var , rulmenți seria 51228, 6310, 31306. Relații suplimentare se pot obține la serviciul aprovizio­nării al întreprinderii, telefon: 264. X 1;

Next