Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-06-11 / No. 1026

2 Fiecare plantă medicinală — uzină vie de substanțe terapeutice Frunzele . Podbalul este o plantă ier­boasă cu un rizom cărnos din care, la începutul primăverii, apar florile iar mai tîrziu cînd ele încep să se treacă — cresc frunzele. Florile de cu­loare galbenă sînt așezate în inflorescențe numite capitule, asemănătoare celor de păpă­die. Frunzele au formă ro­tundă, cu margini dințate și adînc scobite, culoarea frun­zei pe fața superioară este verde, iar pe cea inferioară — albicioasă din cauza perilor deși. Crește prin locuri umede, in luncile rîurilor, pe locuri argiloase și abrupte. De la podbal se adună frunzele, fără codițe, începînd din luna aprilie și pînă în iunie. La recoltare se vor prefera plantele expuse soarelui, deoarece sunt mai bogate în substanțele medicinale. Frun­zele se întind, în straturi sub­țiri, în poduri acoperite cu tablă sau în șoproane cu bu­nă aerisire. Frunzele se folosesc în bronșite, tuse, ca expectorant și calmant. In unele locuri podbalul crește împreună cu diverse specii dintre care o plantă denumită popular captalan, mult asemănătoare cu podba­lul, mai ales în primul stadiu de dezvoltare. Spre a le deo­sebi, trebuie remarcat că frun­zele de podbal au 7—10 ner­vuri principale, în timp ce captalanul numai 3 nervuri principale, iar codițele frun­zelor de captalan prezintă un miros neplăcut, spre deosebi­re de cele de podbal care, în general, nu au miros. Se achiziționează la prețul de S lei/kg. CRONICA SATMÄREANÄ ,LITORAL” la a doua ediție totală a ziarului „Dobrogea nouă“ Constanța. „Litoral“ oferă oamenilor mun­cii ce vin în această vară la ma­re, posibilitatea unei informări cuprinzătoare, la zi, asupra ma­nifestărilor cultural-artistice sportive, asupra gamei de servi­și cu­ puse la dispoziția oaspeților, a celor mai diverse fapte și în­­tîmplări, constituind o lectură plăcută și utilă pentru toate vîrstele. UN CLIȘEU: cîteva din nume­rele ediției speciale „Litoral“. Pe țărmul însorit al Mării Ne­gre a apărut, cu începere de la 1 iunie, seria a doua a ediției ,,Li­ Ш [UNK] [UNK] л ■ [UNK] ш (Mufft J Urmări din pag. 1. e Urmări din pag. 1. Lipsurile altora dv. dau uneori produse de slabă calitate... — Ce vină am eu? E prost poli­­esterul. Unii oameni sînt necali­­ficați, alții prea tineri, controlul de calitate nu ne atrăgea atenția cînd observa unele deficiențe. — Dv. nu controlați munca fie­cărui om.? ? ! Iosif Podolyak, controlor tehnic de calitate: — Cele mai frecvente cazuri sunt cele de fam deschis și dezli­piri de furnir. Asta din vina mate­riei prime. Dar o parte din vină o poartă muncitorii. Uneori șlefu­itul se face neuniform, pînă sub furnir. Tiberiu Benko, tîmplar. — La șlefuit nu se poate vor­bi de o precizie a mașinii, ca in alte sectoare mecanizate. Aici in­tervine îndemînarea, precizia în aprecierea muncitorului .Iată mo­tive pentru o calificare maximă. Eu cred că exigența ce se impune astăzi nu se cerea în 1966, de pil­dă, cînd îmi aduc aminte — mai marcam cu creionul unele defecțiuni și mobila mergea la re­cepție fără bătaie de cap. — Credeți oare că sporirea exi­genței e un inconvenient în acti­vitatea dv.? — Nici pe departe! Vroiam doar să subliniez importanța ridi­cării continue a calificării profe­sionale. La o masă de control, Ilona Gsaki și Elisabeta Antal verifică îmbinarea furnirului. Oare, în­tâmplător toate bucățile ce se află pe masă sunt prost îmbinate? Ele mă asigură că da, astăzi — ab­solut întîmplător. — Ce faceți în acest caz? — Anunțăm să fie schimbate cuțitele la mașini. Cerem explicații suplimentare maistrului principal, Adalbert Racz, de la linia prelucrări meca­nice: — Furnirul ne sosește de la C.I.L. Gherla. De multe ori nu co­respunde. Există fibre slabe, di­ferențe de grosime, iar presa cere o calibrare perfectă. Din cauza acestor diferențe furnirul se dez­lipește sub presiune și avem une­le refuzuri la recepție. — N-ați refuzat furnirul de proastă calitate? — Am făcut și unele refuzuri. Am sesizat conducerea și din acest motiv un inginer a plecat la minister. — Dar oamenii secției? Cum lucrează ei? — Mașinile nu admit să se gre­șească ... Ciudată optică. Se vede, după opinia controloarelor, că tocmai din vina cuțitelor mașinilor s-au produs deficiențe. Oare oamenii nu le observă și nu pot să-și re­gleze mașinile? Lăsînd pe maistru să găsească răspuns la aceste în­trebări, trecem mai departe. Iuliu Banc, controlor interfazic la finisaj II. — Lucrează, uneori, oameni mai puțin pregătiți pentru unele operații care cer calificare superi­oară. La băițuit masiv există ti­neri ce lasă materialul peticit, cu albituri. In schimbul de noapte, poate din cauza oboselii, a ne­atenției, se neglijează adesea pul­verizarea uniformă (la brățarele fotoliilor, ale canapelelor etc). Unii maiștri acordă penalizări, eu însă n-am făcut nimănui referat. Atrag, doar, oamenilor atenția. Andrei Balint, controlor de ca­litate la finisaj II. — Se lucrează neglijent la ma­nipulări. Uneori sînt răsturnate cărucioarele, lovite piesele, dis­­trugîndu-li-se furnirul. Disciplina lasă de dorit. Unii tineri se joacă pur și simplu prin hală. Ajungem, în sfîrșit, la sectorul montaj-recepție, sector-cheie al obținerii și controlului calității produselor. Un nou lot de sufra­gerii „Magnolia“ așteaptă să ia drumul spre U.R.S.S., iar un alt lot, de biblioteci din stejar, — spre R.F.G. Carol Guia, recepțio­­ner de mobilă, un om în vîrstă, preocupat de meseria pe care o practică, ni se dezvăluie cu amă­răciune. — Există multe albituri în fur­nir, pentru că piesele nu sunt su­ficient de uscate după băițuire. Nu se respectă­ întotdeauna cu strictețe detaliile operațiilor și timpul dintre operațiile fluxului tehnologic. Ar fi necesar ca ma­terialul de bază să ajungă la timp în fabrică, să se respecte fluxul de către conducătorii procesului de fabricație. Astfel, din aceste cauze, se aglomerează producția la montaj, lucrîndu-se aici în sal­turi. Iată o cauză extrem de se­rioasă pentru rabatul la calitate. Lipsesc uneori materii PAL, furnir etc. Se impune prime, multă preocupare la fiecare mai loc de muncă. Oamenii nu sunt con­trolați întotdeauna, ajutați, în­drumați de șefii de echipă, de maiștri. Locul de retușare ar tre­bui ferit de praf și alte elemente care ne împiedică să lucrăm în condiții normale. Iosif Iacob, din partea I.G.S.: — Dăm vina pe poliester, pe furnir etc. Căutăm mereu scuze, justificări. Dar de ce să nu re­cunoaștem că vina e a noastră? Dacă ni se trimite poliester de proastă calitate, de ce nu-1 refu­zăm? Avem doar laborator de analiză. Să nu neglijăm, apoi, faptul că poliester bun a fost stricat pe flux, adesea prin proasta efectuare a unor opera­ții tehnologice sau pur și sim­plu prin neefectuarea lor în tim­pul optim. Cum vă­ explicați faptul că, din aceeași bucată de furnir, recepționată și admisă drept corespunză­toare, o parte e folosită, iar alta stricată în procesul tehnologic? Păreri asemănătoare a formu­lat și Victor Barbu, maistru prin­cipal la finisaj II — montaj, re­tuș, recepție. Rândurile de mai sus nu se vor o analiză, cît un semnal. Insă conducerea tehnico-administrati­­vă, comitetul de partid de la C.E.I.S. Satu Mare, trebuie să-și îndrepte atenția mai mult spre remedierea situației actuale în ce privește calitatea produselor fa­bricii de mobilă, promovînd cu curaj și simț de răspundere in­transigența față de lipsuri, de orice natură și în orice sector s-ar manifesta acestea. Numai astfel, și prin mobilizarea între­gului colectiv de muncă, a fie­cărui salariat, producția acestei moderne fabrici va atinge acele cote înalte ale calității, impuse de activitatea plină de exigență a industriei noastre socialiste, în plină dezvoltare. Aprovizionarea cu legume alte situații asemănătoare ivite pe parcurs.­­ Cunoscînd unele însușiri specifice ale legumelor, cum ar fi slaba rezistență la căldură, perisabilitatea și altele, sunt asi­gurate suficiente condiții pentru depozitarea și păstrarea legume­lor. Din punctul aceasta de ve­dere, sîntem încă deficitari. Du­cem, de asemenea, mare lipsă de spații frigorifice. E o situație știută, discutată și răsdiscutată, dar fondurile pentru amenajarea acestor spații întîrzie încă să sosească. Zilele acestea sînt deosebit de prielnice recoltatului intens și desfacerii legumelor, fie către populație, fie la export. Există premise că toate cele 30.000 tone legume, ce trebuie să se producă numai C.A.P.-urile din județul nostru, vor fi realizate și chiar depășite. Starea vremii are și ea, desigur, un anumit rol, dar nu hotărîtor. Este firesc deci să se pună un tot mai mare preț pe recoltarea la timp și valorifica­rea superioară a legumelor, pro­blemă de care depinde buna aprovizionare a populației. Să nu se uite nici o clipă că marea campanie de recoltare și valori­ficare a legumelor abia acum în­cepe, acționîndu-se pretutindeni cu operativitate și eficiență ma­ximă. Valorificarea căpșunilor tovarășul ing. Tiberiu Keller, din această unitate, totuși sperăm că vom depăși pro­ducția planificată și, bineînțeles, și veniturile. Este în special, efectul irigării. Aplicarea acordu­lui global se face de asemenea simțită din plin. Fiecare coope­rator s-a îngrijit să întrețină cu minuțiozitate suprafața de teren ce i-a fost repartizată din aceas­tă cultură și să efectueze re­coltatul și sortatul cu cea mai mare grijă“. Asemenea preocu­pări explică și faptul că cea mai mare parte din producția de căpșuni realizată în această uni­tate a fost preluată la calitatea întîi. Din păcate, nu s-a procedat la fel, și nici rezultatele nu sînt aceleași, în alte cooperative agri­cole de producție, cum este cea din Gerăușa, de unde a sosit la centrul de preluare din Satu Ma­re o însemnată cantitate de căpșuni recoltată în stadiu de răscoacere. Acestea au fost plă­tite doar cu 3 lei kilogramul, deci cu o pierdere de 1,50 lei la fiecare kilogram de livrat. Lipsa de răspundere fructe se face simțită și la Viile Satu Ma­re, de unde au fost trimise im­portante cantități de căpșuni nesortate. Prin specificul vegetativ al acestei culturi, recoltarea căp­șunului durează o perioadă scur­tă, dar pretinde o muncă intensă, o prezență zilnică pe toate cele 1.946 ha cultivate în județ, cu această plantă. Este de datoria producătorilor, a personalului centrelor de preluare să dove­dească un spirit sporit de răs­pundere încît faima județului nostru privind producția de căp­șuni să fie menținută prin re­colte mari, valorificate în mod superior. O’ memento Ф memento • TELEVIZIUNE Vineri 11 iunie 14.30 — Deschiderea emisiunii. — Tenis de cîmp: România — Iugoslavia. 18.50 — Lumea co­piilor. 19.10 — Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici. 19.30 — Tele­jurnalul de seară. — Sport. 20.10 — Reflector. 20.25 — Panoramic științific. 21.10 — Film artistic­ „Oglinda cu două fețe“ — o pro­ducție a studiourilor franceze. In rolurile principale: Michele Morgan și Bourvil. 22.45 — Fil­mul documentar „Imagini din Londra“. 23.00 — Telejurnalul de noapte. TEA­TRU Vineri 11 iunie * In sala teatrului, secția ma­ghiară a Teatrului de Nord — susține două spectacole cu cu­ RADIO Sîmbătă 12 iunie 9.30 Miorița. 30 de minute in tovărășia unor rapsozi populari. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Frag­mente din opereta „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Pe teme folclorice — muzică ușoară. 11.15 Radioclub turistic. 11.30 Formații corale de cameră. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă Johnny Dorelli. 12.10 Recital Pe­tre Munteanu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 17.30 Album folcloric. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Ze­ce melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Invitație la dans. 22.55 Moment poetic. Sonete de Constanța Buzea. 23.00 Dansul continuă. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. media: „Casele domnului Sarto­rius“, de G. B. Shaw. Spectacolele sunt programate pentru orele 16.30 (valabil abo­namentul K) și 19.30 (valabil abo­namentul D). * Astă-seară, în sala Căminu­lui cultural din Livada, Teatrul de Nord din Satu Mare, secția maghiară, prezintă spectacolul cu comedia muzicală „Aterizare la Paris“, după Marc Camoletti. important pentru posesorii de autoturisme Sîmbătă, 12 iunie a.c. orele 17, în sala festivă a Liceului M. Eminescu din Satu Mare. Inspectoratul județean de mi­liție. Serviciul circulației, în colaborare cu Filiala A.C.R. Satu Mare, organizează o șe­dință de lucru pe tema vite­zei și circulației rutiere în pe­rioada de vară. La această șe­dință sunt rugați să participe toți posesorii de autoturisme din județ. C. C. L. Produse Industriale Satu Mare ANGAJEAZA IMEDIAT: MERCEOLOGI PENTRU SECTORUL METALO­­CHIMIC. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de H.G.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la serviciul per­sonal, Piața Libertății nr. 17, telefon: 13284. Grupul Școlar Sanitar Satu Mare anunță Concurs de admitere pentru anul școlar 1971—1972 CARE VA AVEA LOC IN PERIOADA 6—14 IULIE LA SEDIUL ȘCOLII DIN SATU MARE, STR. PIAȚA PĂCII NR. 10, PENTRU SPECIALI­TATEA: — SURORI MEDICALE. Se pot înscrie absolvenții școlii generale de 10 ani sau promovații clasei a VIII-a a școlii generale, care au împli­nit vîrsta minimă de 16 ani (limita de vîrstă prevăzută mai sus se consideră împlinită în cursul anului respectiv: 1 ia­nuarie—31 decembrie 1971). ÎNSCRIERILE LA CONCURSUL DE ADMITERE SE FAC PINA LA DATA DE 30 IUNIE 1971 la sediul școlii din ora­șele­­ Sighetu Marmației , Piața Libertății nr. 3, Baia Ma­re, str. Avram Iancu nr. 5, Satu Mare, Piața Păcii nr. 10) pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte: a. Certificat de absolvire a școlii generale de 10 ani sau adeverință de promovare a clasei a VIII-a a școlii generale (în original); b. Certificat de naștere (în original și copie); c. Fișa medicală completată, care trebuie să cuprindă analiza sîngelui și examenul pulmonar efectuat cu cel mult 3 luni înainte de concurs. Menționăm că la înscriere, candidata sau delegatul res­pectiv va prezenta Buletinul de identitate a candidatei pen­tru verificare. Concursul de admitere constă din următoarele probe: I. Limba și literatura română — scris și oral; II. Științe biologice — scris și oral. 1. Pentru promovații clasei a VIII-a — partea a III-a anatomia, fiziologia omului — igiena. 2. Pentru absolvenții școlii de 10 ani — anatomia, fizio­logia omului, igiena. Biologia generală. Biologia. Relații suplimentare se primesc la secretariatul șco­lii, la sediile menționate. nr. Vineri 11 iunie 1971 memento • CINEMA Vineri 11 iunie SATU MARE: Victoria -Prețul puterii (film italian, color, cinemascop); In grădină — Sem­nale pe drum (film polonez); Popular — Cîntecele mării (co­producție româno-sovietică, color, cinemascop); CĂREI — 23 Au­gust — La porțile pămîntului. (film românesc, cinemascop); Popular — Clanul sicilienilor (film francez, color); NEGRE­­ȘTI-OAȘ: Haiducii (film româ­nesc, cinemascop); TÂȘNAD: Aport: Muhtar (film sovietic, cinemascop); BERVENI: Puștiul (film românesc); HALMEU: Va­gabondul (film indian, seriile I și II); SANISLAU: Intre maluri (film polonez, cinemascop). întreprinderea pentru industrializarea Laptelui Satu Mare ANGAJEAZĂ DE URGENȚA. CONDUCĂTORI AUTO CU VECHIME DE CEL PUȚIN 3 ANI PENTRU A LUCRA PE AUTOCIS­TERNE DE LAPTE. AUTODUBA FRIGORIFICA SAU AUTOCAMIOANE. Condițiile de salarizare sunt cele prevăzute de H­ CM 914/1968. Informații suplimentare se pot primi la autobaza în­treprinderii, strada Cloșca nr. 90. Telefon: 14627. CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI SATU MARE Administrația piețelor Producători și cumpărători! Conform noului program, piețele de alimente din raza municipiului Satu Mare vă stau la dispoziție zilnic între orele 5—20, inclusiv duminica. întreprinderea industrială „Crasna“ Cărei ANGAJEAZĂ: 2 INGINERI în specialitatea de: TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII METALELOR, TEHINObOUIA SUDORII. pentru funcția de: ȘEF SERVICIU Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, Cărei, str. Moftinului nr. 13, serviciul organizarea muncii. Telefon 264. MICA PUBLICITATE Pierdut Buletin și Carnet de elev pe numele Pásztor Ioan. Găsitorul este rugat să se predea la Miliția Livada. ÎNTREPRINDEREA POLI­GRAFICA MARAmUREȘ, BA­IA MARE, secția Satu Mare, angajează șofer calificat cu stagiul militar satisfăcut. Telefon 12108 — sau I.P. Maramureș, secția Satu Mare orele 11—13. Vînd casă ocupabilă, ne­inundată, nu intră în planul de sistematizare, 4 camere. dependințe și garaj. Satu Ma­re, strada Ady Endre 56. ★ Pierdut permis motocicletă și alte vînzări-cumpărări pe numele Kuritan Iosif. Găsito­rul să anunțe str. Miron Cos­­tin nr. 44 Satu Mare. Ofer re­compensă. Vînd Trabant 601. Informații Satu Mare, telefon 13594, după orele 16,00.

Next