Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-09-08 / No. 1102
Miercuri 8 septembrie 1971 CRONICA SATMAREANA 3 DIFUZAREA Р [UNK]Е1-Ш0С IMPORTAU DE ÎNARMARE A MASELOR CU POLITICA PARTIDULUI SI STATULUI NOSTRU In contextul societății noastre socialiste multilateral dezvoltate sporește tot mai mult rolul mijloacelor de influențare în masă. Dintre acestea, așa după cum știm, un loc important îl are presa politică, mesageră a idealurilor înalte, marxist-leniniste, de care este animată întreaga politică a P.C.R. Iar o dată cu sporirea continuă a rolului maselor în întreaga viață socială, rolul presei de partid se amplifică continuu, ca un catalizator al mobilizării energiei creatoare a maselor la realizarea marilor sarcini ale actualului cincinal. Conștienți de acest deziderat, sub conducerea permanentă a Comitetului județean de partid, serviciul difuzării presei, poștale, difuzorii de presă oficiile din întreg județul nostru depun eforturi susținute pentru a asigura abonarea și deservirea presei marelui public, ale cărui cerințe și exigențe sporesc continuu oglindite fiind și în creșterea tirajului și a gamei de publicații. Comparînd realizările de pînă acum cu aceeași perioadă a anului trecut se constată o creștere de peste 3.000 exemplare la publicațiile „Cronica sătmăreană" și „Szatmári Hírlap". Asemenea creșteri au cunoscut și publicațiile centrale,fapt ce ne îndreptățește să afirmăm că nu există colț al județului unde să nu fie prezentă presa de partid. Un alt indicator folosit atît pe plan internațional, cît și în practica muncii noastre pentru aprecierea interesului maselor pentru presă este pătrunderea la mia de locuitori, atît pe județ, cît și pe localități. Concluzia principală este că, atît pe județ, cît și la marea majoritate a oficiilor poștale și în acest an s-au înregistrat creșteri substanțiale. De exemplu, la oficiul Satu Mare , media lunară a pătrunderii este de aproape 800 bucăți ziare la mia de locuitori. Deci aproape locuitorul și ziarul. Alături de organizarea și îndrumarea competentă de către dirigintele oficiului putem evidenția pe factorii poștali care deservesc peste 300 ziare zilnic, sunt: Gheorghe Racolța 370, cum Samuilă Boja 361, Nicolae Biro 345, loan Loareș 333, Aurelian Ciortea 332, loan Goia 330 și alții. Nu putem trece cu aportul deosebit al celor vederea peste 270 tovarăși difuzori de presă din întreprinderi și instituții care desfășoară cu pasiune această nobilă muncă de răspîndire a presei în mase. Așa de exemplu, Alexandru Ballag de la Uzina Unio difuzează peste 2.400 abonamente. Szilaghi de la „Mondiala” Rozalia Ioan Spaia de la Combinatul 1 Mai, Rodica Vidoc, Susana Orosz și alții. Pentru a completa cel puțin sumar tabloul realizărilor, amintim faptul că rezultate bune au obținut și oficiile poștale Tășnad (diriginte Ileana Nalai), Negrești- Oaș, Ardud, Crucișor, unde pătrunderea este de 480 ziare la mia de locuitori. La Cărei, Berveni, Urziceni, Tarna Beltiug. Mare pătrunderea este de 432 de exemplare la mia de locuitori. Cu toate rezultatele obținute considerăm că activitatea de difuzare a presei nu corespunde încă pe deplin marilor cerințe impuse de actuala etapă. Mai există din păcate oficii, localități, unde salariații poștei nu acordă importanța cuvenită difuzării presei, ceea ce face ca numărul abonaților să fie redus. In comuna Tîrșolț, de exemplu, la o populație de peste 2.500 de locuitori există pe luna septembrie doar 72 abonamente la presa locală. La Turț, cu o populație de peste 4.500 locuitori doar 155, iar în satul Cuța există 15 abonamente la ziarele județene. Dacă privim urmările acestor neajunsuri se constată că în activitatea economico-socială din aceste localități există o serie de carențe la a căror existență contribuie și lipsa presei de partid pentru a asigura informarea politică, zilnică a locuitorilor. Un alt fenomen negativ ce se manifestă în activitatea noastră este numărul mic de abonamente la revistele „Munca de partid", „In ajutorul propagandistului", „Lupta de clasă", etc., publicații care nu pătrund în toate localitățile, în măsură satisfăcătoare. Presa de tineret și copii este de asemenea, încă la un tiraj necorespunzător față de numărul și exigentele acestor categorii. Considerăm că lucrătorii poștei, cît și organizațiile U.T.C. din județ, școlile, nu și-au făcut pe deplin datoria, privind creșterea numărului de abonamente și furarea presei pentru tineret ciși copii, ca și a presei în general. In cadrul activităților desfășurate, pionierii și școlarii ar putea deosebit de utili în această muiică, acordîndu-ne un prețios ajutor. Serviciul difuzării presei, toți lucrătorii poștali și difuzorii din întreprinderi și instituții trebuie să-și analizeze munca depusă în răspîndirea presei, să ia toate măsurile pentru îmbunătățirea activității de difuzare a presei, astfel încît, cuvîntul scris al partidului să ajungă cît mai operativ în mîna cititorului. PETRU OPRIȘ, șeful serviciului de difuzare presei de la Direcția județeană a P.T.T.R. Satu Mare Favorizarea unor sortimente prin vitregirea altora Și (Urmare din pag. 1), neritmicitate în producție asalt la sfîrșit de lună. O situație similară, în care greutățile în realizarea planului sortimental sunt generate de unii furnizori am întîlnit și la Industria laptelui. Datorită modului defectuos în care unii clienți ai indisciplinei contractuale înțeleg să se achite de îndatoririle ce le au față de beneficiari, s-a ajuns ca la această unitate modernă să se înregistreze perturbații în activitatea de producție. — Colectivul nostru — ne spunea tov. ing. Carol Balogh, directorul întreprinderii — și-a îndeplinit sarcinile de plan la toți indicatorii. Din cauza unor furnizori, însă, sarcinile de plan la două sortimente — lapte praf degresat și unt — nu s-au îndeplinit. Din fericire, restanțele consemnate aceste capitole n-au afectat negalativ realizarea indicatorilor producției marfă și marfă vîndută și încasată. Față de graficul de livrare, prevăzut în contracte, sectorul de stat (I.A.S.) ne-a rămas dator cu 1.758 hl. lapte de vacă, iar cel cooperatist (C.A.P.) cu 9.572 hl lapte de vacă și cu 305 hl lapte de oaie — cantități de materie primă din care se puteau fabrica nu numai sortimentele restante, ci și multe alte produse lactate peste plan. Din discuțiile purtate cu interlocutorii noștrii din situațiile examinate, se desprind vizibil cîteva concluzii: Ținînd seama că producția marfă a unor întreprinderi reprezintă pentru altele mijloace de muncă sau materii prime, materiale, semifabricate etc., e limpede că realizarea sortimentelor planificate provoacă greutăți în asigurarea unor necesități ale economiei. La fel, în cazul în care întreprinderea în culpă produce bunuri de consum, abdicarea de la o disciplină fermă de plan are repercusiuni imediate asupra sumatorilor. Se impune deci conca cei vizați să mediteze mai mult asupra situației și să găsească cele mai eficiente soluții pentru lichidarea neajunsurilor de genul menționat. Nu trebuie uitat faptul că nerespectarea obligațiilor contractuale de către o întreprindere sau alta, consecință firească indisciplinei de plan, silește uniatățile cliente să procedeze la o restructurare a producției proprii și chiar la întreruperi. Or, asemenea situații nu se admit și nu-i voie să-și facă apariția. Este știut că, atunci cînd se face „abstracție" de la planul sortimental, apar inerent o serie de consecințe negative: folosirea nerațională a forței de muncă, formarea de stocuri sub sau supranormative, utilizarea defectuoasă a fondurilor fixe și circulante, apariția de credite restante etc. Toate acestea scot în evidență, încă o dată, nul producției marfă din cauză că secția Metal II — aparținătoare tot întreprinderii noastre — „nu a reușit" să-i asigure produsele accesorii din metal. Apoi, și-au făcut loc și se perpetuă o serie de alte deficiențe: neritmicitate în producție și în aprovizionarea cu materii prime și materiale, folosirea necorespunzătoare a timpului de lucru, a mașinilor și instalațiilor din dotare, neasigurarea din timp sau chiar deloc, de către serviciul de resort a S.D.V.-urilor necesare etc. Toate deficiențele respective au dus, desigur, și la neonorarea la timp a o seamă de contracte. Sîntem în restanță față de beneficiari, conform contractelor încheiate, cu 2.000 paturi metalice, barăci în valoare de circa 2 milioane lei, 2.000 flotoare, diferite mobiliare în valoare totală de peste 2 milioane lei etc. Așa că..., nu stăm deloc pe raze nici la acest capitol. Consider însă că, pînă la finele anului, toate aceste lipsuri vor fi lichidate, iar planul va fi îndeplinit onorabil". Cu ocazia raidului nostru am depistat și astfel de situații, cînd „per total" sarcinile de plan au fost îndeplinite, dar pe sortimente nu. Spre exemplu, colectivul uzinei Unio și-a îndeplinit planul producției marfă vindută și încasată în proporție de 113,2 la sută însă a rămas datoare economiei naționale cu 313 tone mașini utilaje pentru lucrări miniere, piemi se de schimb pentru utilaj minier în valoare de 12 milioane lei, utilaj tehnologic pentru chimică în valoare de industria peste 7 milioane lei, material rulant feroviar în valoare de peste 4 milioane lei, piese de schimb pentru mașini de ridicat și transportat în valoare de aproape 2 milioane lei. Cum se explică acest adevărat „slalom" printre jaloanele unor prevederi corect stabilite, în funcție de posibilitățile reale ale producției și de necesitățile beneficiarilor? Cauzele nu sunt greu de aflat. Pe de o parte, rentabilitatea diferită a unui produs sau a altuia a făcut ca un sortiment sau mai multe — aducătoare sigure și lesne de beneficii — să se bucure de toată atenția, iar celelalte, mai puțin darnice, să fie neglijate. Pe de altă parte, în perioada respectivă s-au perpetuat și persistă unele neajunsuri generate de diverși factori: lipsa de capacitate la secțiile turnătorie, prelucrări mecanice și montaj, neintrarea în funcțiune a noii hale de montaj utilaje grele, ritmicitate necorespunzătoare în aprovizionarea cu materii prime și materiale, nerespectarea de către unii furnizori a obligațiilor contractuale etc. Astfel, uzina „Neptun" din Cîmpina a livrat în minus față de grafic 300 reductoare de viteză de diverse tipuri, fapt ce a generat faptul că, respectarea întocmai a fiecărui sortiment face parte din „abecedarul" disciplinei de plan și contractuale. Termocentrala Topitoriei de cînepă Berveni. CÎND CONSTRUCTORII SE JIN DE CUVÎNT Apropierea toamnei a produs o exacerbare incontestabilă a activității pe șantierele de construcții. Explicabil, de altfel, deoarece scandența termenelor de predare multor obiective este a aproape. Se pare că anul acesta I.J.C. va reuși să-și realizeze sarcinile de plan, își spun cuvîntul măsurile luate pe linia îmbunătățirii dotării întreprinderii cu utilaje și exploatarea mai rațională a acestora, sporirea numărului de muncitori calificați și, mai ales, introducerea pe scară largă a salarizării în global pe bază acord de contract-angajament. Apreciind ritmul de lucru în cele două compartimente ale sectorului de strucții locuințe con— proprietate de stat și proprietate particulară — se evidențiază eliminarea discrepanței existente pînă nu demult între acestea. Cu certitudine, pînă la venirea sezonului rece, cîteva sute de cetățeni ai municipiului se vor muta în apartamentele proprietate personală, contractate prin Oficiul de construcții locuințe proprietate personală. Intr-un articol publicat în numărul din 19 mai al ziarului nostru se critica ritmul cu totul nesatisfăcător al lucrărilor la blocurile de pe strada Avîntului, B-dul Republicii și B-dul Eliberării, însumînd 37 apartamente. După apariția materialului intitulat „Apartamentele proprietate personală — copilul vitreg al sectorului de construcții", conducerea I.J.C. a luat unele măsuri de impulsionare a lucrărilor pe aceste șantiere. Zidăria a fost terminată, s-au executat tencuielile interioare și lucrările de tîmplărie, instalațiile de apă, încălzire și salubritate etc. „înviorarea" n-a fost însă decît temporară, mai ales la cele două clădiri de pe Bulevardele Eliberării și Republicii. Mai scrisori primite multe din partea contractanților de apartamente — nemulțumiți de tergiversarea sine die a predării locuințelor, scadente încă din anul 1970 — ne informau că din nou prezența constructorilor a devenit fantomatică. Solicitat de noi, tovarășul inginer Custeanu, șeful șantierului care are în antrepriză aceste construcții, a motivat „fenomenul" prin existența cîtorva cauze obiective. Totuși, a adăugat domnia sa, se va face totul pentru ca viitorii locatari să intre în cel mai scurt timp în posesia apartamentelor contractate. După trei săptămîni la discuția noastră am vizitat din nou cele trei microșantiere. Intr-adevăr, constructorii se ținuseră de cuvînt. Clădirea cu șapte apartamente de pe str. Avîntului fost dată în folosință, iar la celelalte două se lucrează din plin. Semnatarii scrisorilor au dorit să cunoască un termen cert de finalizare a construcțiilor. Prezent la fața locului, șeful de șantier ne-a asigurat că în cursul lunii septembrie toate apartamentele vor fi predate proprietarilor. Neglijențele să nu afecteze punga cumpărătorului! Potrivit deciziei nr. 1.103/25 august 1971 Consiliului popular județean Satu Mare, Biroul de prețuri și tarife, începînd cu ziua de 2 septembrie 1971, ora 6, redus prețurile de vînzaare cu amănuntul către populație prin unitățile C.S.F. și magazinele intercooperatiste la o serie de sortimente de legume și fructe, printre care: ardei grași, vinete, pepeni verzi etc. Măsurile prevăzute în această decizie sunt respectate de marea majoritate a unităților din județul nostru. La ora de deschidere cumpărătorii pot beneficia de noile reduceri. Spre surprinderea cumpărătorilor însă, la magazinul intercooperatist nr. 3 din cartierul Someș, măsura reducerii prețurilor, potrivit dispozițiunilor legale au intrat în vigoare care în ziua de 2 septembrie 1971, ora 6, nu a fost aplicată nici pînă la ora 10, gestionara acestui magazin, Lucia Tomoiaga, continuînd să vîndă cu prețurile vechi legume și fructe din mentele afectate de sortireducerea de prețuri: ardei grași cu 1,55 lei în loc de 1,25 lei, vinete cu 1,55 lei în loc de 1,25 lei etc. întrebată fiind dacă a primit dispoziție să aplice noile reduceri de prețuri, ea a răspuns cu multă seninătate că „nu are nici o cunoștință despre o asemenea dispoziție". In jurul orei 10 a sosit la magazin comisia pentru a inventaria produsele supuse reducerii de prețuri, compusă din șeful depozitului intercooperatist Gheorghe Suceveanu și statisticiana Magdalena Varga și astfel cu o întîrziere de cîteva ore s-a procedat la inventariere. Din discuțiile cu șeful de depozit și statisticiană am reținut faptul că persoana care răspundea de această operațiune, contabila Valeria Boca, din vii județene cadrul Uniua C.A.P., în loc să-și îndeplinească atribuțiunile de serviciu a plecat la Baia Mare, fără să ia măsuri de a organiza de reduceri de acțiunea prețuri la cele 3 magazine intercooperatiste. Se pune întrebarea: pe seama cui lasă conducerea U.J.C.A.P. — forul tutelar al acestor magazine — responsabilitatea luării unor asemenea măsuri de importanță majoră? Pentru că este lesne de înțeles faptul că de la deschiderea magazinului (ora 6) pînă la ora 10, cînd s-a aplicat reducerea, s-au vîndut o bună parte din produsele afectate de reducerea de prețuri și în acest mod au fost lezate interesele cumpărătorilor. Pe lângă măsura sancționării pe cale contravențională, se impune ca conducerea U.J.C.A.P. să ia măsuri hotărîte împotriva celor vinovați, astfel încît interesele cumpărătorilor să nu fie în viitor știrbite, iar activitatea din cadrul comerțului intercooperatist să nu fie compromisă. VASILE POP, F. JIANU NOTĂ Щ FOTBAL Campionatul județean CATEGORIA I VICTORIA LIVADA — FORESTIERA BICSAD 1—3 Autorii golurilor: Grigoruț (min. 12, 56), Bledea (min. 35) pentru învingători, Kovács (min. 18 direct din lovitura de colț) pentru învinși. Arbitru: Zoltán Szikszai (Satu Mare). Oaspeții, care au prezentat o echipă mult mai bine pregătită, au cîștigat fără emoții meciul de la Livada. Este adevărat, ei au întîlnit aici o formație ai cărei jucători mai sunt și acum deficitari la capitolul pregătire fizică etc. Meciul de juniori nu s-a desfășurat, deoarece organizatorii nu au asigurat asistența medicală. TALNA ORAȘU NOU — SPARTAC SATU MARE 1—1 Autorii golurilor: Szabó (min. 22) pentru gazde, Kincses (min. 59) pentru Spartac. Arbitru: Carol Kuki (Satu Mare) Apelînd la întreaga lor resursă de energie, localnicii au reușit să țină în șah o echipă superioară lor din toate punctele de vedere. Sătmărenii au dominat în repriza secundă, dar au ratat mult. Campioni ai ratărilor: Cucuiat, Pereni și Bencze. La juniori: Tania — Spartac 1—5 (0—3). STICLA POIANA CODRULUI — SPICUL ARDUD 4—0 Autorii golurilor: Savu II (2), Tătaru (2). Arbitru: Ion Mihăiescu (Satu Mare). Echipa din Ardud, rezistă (in sensul că nu a primit decît un gol), doar pînă la pauză, atacurilor jucătorilor de la Sticla. Localnicii termină învingători în final, așa cum era și de așteptat, realizînd scorul etapei. La juniori: Sticla — Spicul 3—1 (1-1) U.R.A. SATU MARE — RECOLTA CAPLENI 2—1 Autorii golurilor: Gabor (min. 71), Vidran (min. 90) pentru cîștigători, Hegedűs (min. 33) pentru învinși. Arbitru: Mihai Botoș (Satu Mare). In prima parte a jocului oaspeții se mișcă mai bine, chiar să preia conducerea, reușind Simțind pericolul înfrîngerii, fotbaliștii echipei U.R.A. — demarează puternic în repriza a doua și termină victorioși cu cîteva clipe înaintea fluierului final. La juniori, U.R.A. — Recolta 3—0 (2—0). STĂRUINȚA BERVENI UNIREA TĂȘNAD 1—2 Formația vizitatoare, avîndu-l și de data aceasta cel mai bun om pe Micu, a practicat un fotbal bine organizat, cu contraatacuri purtate în viteză, două dintre acestea soldîndu-se cu golurile necesare victoriei. Arbitru: Alexandru Bauer (Satu Mare). RECOLTA COROLȚ — RECOLTA URZICENI 3—0 Autorii golurilor: Herzeg (2) și Vadasz. Practicînd un fotbal de bună calitate, gazdele au obținut victoria, mult mai ușor decît se așteptau, recunoscută fiind forța de joc a echipei din Urziceni. La juniori. Recolta Dorolț — Recolta Urziceni 3—0 (2—0). CLASAMENTE CATEGORIA I Recolta Urziceni — Taina Orașu Nou; Victoria Livada — Unirea Tășnad; Spartac Satu Mare — U.R.A. Satu Mare; Energia Negrești- Oaș — Forestiera Bicsad; Rapid — Recolta Dorolț; Spicul — Stăruința Berveni; Recolta Căpleni — Sticla 1. Spartac 2. Sticla 3. Unirea 4. Forestiera 5. U.R.A. 6— 8. Recolta C. 6— 8. Recolta D. 6— 8. Stăruința 9. Rapid 10. Recolta A. 11. Energia 12. Taina 13. Spicul 14. Victoria 3 210 5— 25 320 112— 44 3 2016— 44 3 2018— 74 320 15— 74 2 31114—2 1110 1. 1111 .1— 1 3 1114— 23 2110 3— 23 3 10 29— 52 210 12— 32 30211— 42 30 120— 61 300 32—150 CATEGORIA II Știința — Comerțul; Someșul — Progresul; Olimpia — Ugocea; Gloria — Avîntul; Speranța — Recolta Sanislău; Recolta Berea — Turul; Lazuri — Minerul; Recolta Turulungită. 1. Gloria 3 3007— 26 2. Recolta B.3 1 2 0 5— 24 ■ 4. Olimpia3 2 0 1 5— 34 • 4. Comerțul3 2 0 1 4— 24 5. Recolta T.3 1 2 0 2— 14 6. Lazuri3 2 0 1 3— 34 7. Someșul3 1 1 1 2— 23 8. Ugocea3 1 1 1 3— 43 10. Știința2 1 0 1 5— 32 ■10. Recolta S.2 1 0 1 3— 12 11. Avîntul 3 1 0 26— 52 12. Speranța3 1 0 23— 42 14. Turul 2 0 0 20— 30 14. Progresul 1 0 0 10— 30 15. Minerul 3 0 0 31—110 Uneori omul depășește limitele sublimului. Uneori lupta cu inerția, lupta cu sine însuși se cere inserată în statis tici. Știm colecționari de statistici. Știm colecționari și colecționari. Twain amintea un bizar colecționar de eco uri.Se colecționează cutii de chibrituri, pachete de țigări, insigne și plachete, toate din nevoia de a materializa eternul „A fost odată", începem deci cu: ,,A fost odată". A fost odată în analele atletismului mondial un record al lui Tom Owen la suta de metri care a rezistat douăzeci de ani. Au mai fost Zátopek, Nurmi, soldatul de la Maraton. Au intrat în legendă. Prin performanțele lor au intrat în legendă. O știre lapidară, cu implicații psihologice : „Ilona Gusenbauer a doborît, printr-o sĂ- TREI PASI ritură de 1,92 m, recordul mondial la săritura in înălțime femei deținut de românca Iolanda Balaș timp de zece ani“. Subliniem, deținut timp de zece ani. După zece ani o săritură de 1.92 m a însemnat primul pas spre legendă, spre contextul acelui „A fost odată“. Al doilea pas l-a făcut însăși fosta recordmană mondială. Mărturisirile pentru milioanele de telespectatori din acea plină de acalmie duminică a meciului Steaua — Farul au demonstrat sobrietate, acuratețe în stil, înțelegere și competență totodată. Și totuși indiscreția camerei de luat vederi a urmărit traiectoria unei lacrimi pe obrazul Iolandei Balaș. Nu, nicidecum nu însemna tristețe, ci bucurie. Bucuria pentru cel mai bun, pentru Ilona, care prin perseverență a știut să preceadă cu un NU ceea ce părea tabu. La Zagreb, la Balcaniadă, Cornelia Popescu a încercat, la numai 23 ore după doborîrea recordului mondial, 1,93 m. Zic martorii oculari c-ar fi ratat de puțin. Trei sărituri ratate de puțin. Sînt însă multiple șanse ca recordul mondial să fie readus in România. Poate într-o seară liniștită, la bilanțul treburilor zilnice, unde nevăzute vor anunța: „Cornelia Popescu, trecînd ștacheta înălțată la...“. Ar putea fi atunci, această știre, al treilea pas spre legendă. R. C. POP SATU MARE: Case noi pe strada Grigore Ureche,