Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-09-08 / No. 1102

Miercuri 8 septembrie 1971 CRONICA SATMAREANA 3 DIFUZAREA Р [UNK]Е1-Ш0С IMPORTAU DE ÎNARMARE A MASELOR CU POLITICA PARTIDULUI SI STATULUI NOSTRU In contextul societății noastre so­cialiste multilateral dezvoltate spo­rește tot mai mult rolul mijloace­lor de influențare în masă. Dintre acestea, așa după cum știm, un loc important îl are presa poli­tică, mesageră a idealurilor înal­te, marxist-leniniste, de care este animată întreaga politică a P.C.R. Iar o dată cu sporirea continuă a rolului maselor în întreaga viață socială, rolul presei de partid se amplifică continuu, ca un catali­zator al mobilizării energiei crea­toare a maselor la realizarea ma­rilor sarcini ale actualului cinci­nal. Conștienți de acest deziderat, sub conducerea permanentă a Co­mitetului județean de partid, ser­viciul difuzării presei, poștale, difuzorii de presă oficiile din întreg județul nostru depun efor­turi susținute pentru a asigura abonarea și deservirea presei ma­relui public, ale cărui cerințe și exigențe sporesc continuu o­­glindite fiind și în creșterea tira­jului și a gamei de publicații. Comparînd realizările de pînă acum cu aceeași perioadă a anu­lui trecut se constată o creștere de peste 3.000 exemplare­ la pu­blicațiile „Cronica sătmăreană" și „Szatmári Hírlap". Asemenea creș­teri au cunoscut și publicațiile centrale,­­fapt ce ne îndreptățește să afirmăm că nu există colț al județului unde să nu fie prezentă presa de partid. Un alt indicator folosit atît pe plan internațional, cît și în prac­tica muncii noastre pentru apre­cierea interesului maselor pentru presă este pătrunderea la mia de locuitori, atît pe județ, cît și pe localități. Concluzia principală este că, atît pe județ, cît și la marea ma­joritate a oficiilor poștale și în acest an s-au înregistrat creșteri substanțiale. De exemplu, la oficiul Satu Ma­re , media lunară a pătrunderii este de aproape 800 bucăți ziare la mia de locuitori. Deci aproape locuitorul și ziarul. Alături de organizarea și în­drumarea competentă de către dirigintele oficiului putem eviden­ția pe factorii poștali care deser­vesc peste 300 ziare zilnic, sunt: Gheorghe Racolța 370, cum Sa­­muilă Boja 361, Nicolae Biro 345, loan Loareș 333, Aurelian Ciortea 332, loan Goia 330 și alții. Nu putem trece cu aportul deosebit al celor vederea peste 270 tovarăși difuzori de presă din întreprinderi și instituții care des­fășoară cu pasiune această nobilă muncă de răspîndire a presei în mase. Așa de exemplu, Alexandru Ballag de la Uzina Unio difuzează peste 2.400 abonamente. Szilaghi de la „Mondiala” Rozalia Ioan Spaia de la Combinatul 1 Mai, Ro­­dica Vidoc, Susana Orosz și alții. Pentru a completa cel puțin su­mar tabloul realizărilor, amintim faptul că rezultate bune au ob­ținut și oficiile poștale Tășnad (diriginte Ileana Nalai), Negrești- Oaș, Ardud, Crucișor, unde pă­trunderea este de 480 ziare la mia de locuitori. La Cărei, Berveni, Urziceni, Tarna Beltiug. Mare pătrunderea este de 432 de exem­plare la mia de locuitori. Cu toate rezultatele obținute considerăm că activitatea de difu­zare a presei nu corespunde în­că pe deplin marilor cerințe im­puse de actuala etapă. Mai există din păcate oficii, lo­calități, unde salariații poștei nu acordă importanța cuvenită difu­zării presei, ceea ce face ca nu­mărul abonaților să fie redus. In comuna Tîrșolț, de exemplu, la o populație de peste 2.500 de locuitori există pe luna septem­brie doar 72 abonamente la pre­sa locală. La Turț, cu o populație de peste 4.500 locuitori doar 155, iar în satul Cuța există 15 abonamente la ziarele județene. Dacă privim urmările acestor neajunsuri se constată că în acti­vitatea economico-socială din aceste localități există o serie de carențe la a căror existență contribuie și lipsa presei de par­­­tid pentru a asigura informarea politică, zilnică a locuitorilor. Un alt fenomen negativ ce se manifestă în activitatea noastră este numărul mic de abonamente la revistele „Munca de partid", „In ajutorul propagandistului", „Lupta de clasă", etc., publicații care nu pătrund în toate localită­țile, în măsură satisfăcătoare. Presa de tineret și copii este de asemenea, încă la un tiraj ne­corespunzător față de numărul și exigentele acestor categorii. Considerăm că lucrătorii poștei, cît și organizațiile U.T.C. din ju­deț, școlile, nu și-au făcut pe deplin datoria, privind creșterea numărului de abonamente și furarea presei pentru tineret ci­și copii, ca și a presei în general. In cadrul activităților desfășurate, pionierii și școlarii ar putea deosebit de utili în această mui­­i­că, acordîndu-ne un prețios ajutor. Serviciul difuzării presei, toți lucrătorii poștali și difuzorii din întreprinderi și instituții trebuie să-și analizeze munca depusă în răspîndirea presei, să ia toate măsurile pentru îmbunătățirea activității de difuzare a presei, astfel încît, cuvîntul scris al par­tidului să ajungă cît mai operativ în mîna cititorului. PETRU OPRIȘ, șeful serviciului de difuzare presei de la Direcția județeană a P.T.T.R. Satu Mare Favorizarea unor sortimente prin vitregirea altora Și (Urmare din pag. 1), neritmicitate în producție asalt la sfîrșit de lună. O situație similară, în care greu­tățile în realizarea planului sor­timental sunt generate de unii furnizori am întîlnit și la Industria laptelui. Datorită modului defec­tuos în care unii clienți ai indis­ciplinei contractuale înțeleg să se achite de îndatoririle ce le au față de beneficiari, s-a ajuns ca la această unitate modernă să se înregistreze perturbații în activi­tatea de producție. — Colectivul nostru — ne spu­nea tov. ing. Carol Balogh, direc­torul întreprinderii — și-a înde­plinit sarcinile de plan la toți in­dicatorii. Din cauza unor furnizori, însă, sarcinile de plan la două sor­timente — lapte praf degresat și unt — nu s-au îndeplinit. Din fe­ricire, restanțele consemnate aceste capitole n-au afectat nega­la­tiv realizarea indicatorilor pro­ducției marfă și marfă vîndută și încasată. Față de graficul de livrare, pre­văzut în contracte, sectorul de stat (I.A.S.) ne-a rămas dator cu 1.758 hl. lapte de vacă, iar cel cooperatist (C.A.P.) cu 9.572 hl lapte de vacă și cu 305 hl lapte de oaie — cantități de materie primă din care se puteau fabrica nu nu­mai sortimentele restante, ci și multe alte produse lactate peste plan. Din discuțiile purtate cu inter­locutorii noștrii din situațiile exa­minate, se desprind vizibil cîteva concluzii: Ținînd seama că pro­ducția marfă a unor întreprinderi reprezintă pentru altele mijloace de muncă s­au materii prime, ma­teriale, semifabricate etc., e lim­pede că realizarea sortimentelor planificate provoacă greutăți în asigurarea unor necesități ale eco­nomiei. La fel, în cazul în care în­treprinderea în culpă produce bu­nuri de consum, abdicarea de la o disciplină fermă de plan are re­percusiuni imediate asupra sumatorilor. Se impune deci con­ca cei vizați să mediteze mai mult asupra situației și să găsească ce­le mai eficiente soluții pentru li­chidarea neajunsurilor de genul menționat. Nu trebuie uitat faptul că nerespectarea obligațiilor con­tractuale de către o întreprindere sau alta, consecință firească indisciplinei de plan, silește uni­a­tățile cliente să procedeze la o restructurare a producției proprii și chiar la întreruperi. Or, aseme­nea situații nu se admit și nu-i voie să-și facă apariția. Este știut că, atunci cînd se face „abstrac­ție" de la planul sortimental, apar inerent o serie de consecințe ne­gative: folosirea nerațională a forței de muncă, formarea de sto­curi sub sau supranormative, utilizarea defectuoasă a fondurilor fixe și circulante, apariția de credite restante etc. Toate aces­tea scot în evidență, încă o dată, nul producției marfă din cauză că secția Metal II — aparținătoare tot întreprinderii noastre — „nu a reușit" să-i asigure produsele ac­cesorii din metal. Apoi, și-au făcut loc și se perpetuă o serie de alte deficiențe: neritmicitate în producție și în aprovizionarea cu materii prime și materiale, folosi­rea necorespunzătoare a timpului de lucru, a mașinilor și instalații­lor din dotare, neasigurarea din timp sau chiar deloc, de către serviciul de resort a S.D.V.-urilor necesare etc. Toate deficiențele respective au dus, desigur, și la neonorarea la timp a o seamă de contracte. Sîntem în restanță față de beneficiari, conform contracte­lor încheiate, cu 2.000 paturi me­talice, barăci în valoare de circa 2 milioane lei, 2.000 flotoare, di­ferite mobiliare în valoare tota­lă de peste 2 milioane lei etc. Așa că..., nu stăm deloc pe raze nici la acest capitol. Consider însă că, pînă la finele anului, toate aceste lipsuri vor fi lichidate, iar planul va fi îndeplinit onorabil". Cu ocazia raidului nostru am depistat și astfel de situații, cînd „per total" sarcinile de plan au fost îndeplinite, dar pe sortimen­te nu. Spre exemplu, colectivul uzinei Unio și-a îndeplinit planul producției marfă vindută și înca­sată în proporție de 113,2 la sută însă a rămas datoare economiei naționale cu 313 tone mașini utilaje pentru lucrări miniere, pie­mi se de schimb pentru utilaj minier în valoare de 12 milioane lei, uti­laj tehnologic pentru chimică în valoare de industria peste 7 milioane lei, material rulant fe­roviar în valoare de peste 4 mi­lioane lei, piese de schimb pentru mașini de ridicat și transportat în valoare de aproape 2 milioane lei. Cum se explică acest adevărat „slalom" printre jaloanele unor prevederi corect stabilite, în funcție de posibilitățile reale ale producției și de necesitățile be­neficiarilor? Cauzele nu sunt greu de aflat. Pe de o parte, rentabili­tatea diferită a unui produs sau a altuia a făcut ca un sortiment sau mai multe — aducătoare sigure și lesne de beneficii — să se bucure de toată atenția, iar celelalte, mai puțin darnice, să fie neglijate. Pe de altă parte, în perioada respecti­vă s-au perpetuat și persistă une­le neajunsuri generate de diverși factori: lipsa de capacitate la secțiile turnătorie, prelucrări me­canice și montaj, neintrarea în funcțiune a noii hale de montaj utilaje grele, ritmicitate necores­punzătoare în aprovizionarea cu materii prime și materiale, ne­­respectarea de către unii furnizori a obligațiilor contractuale etc. Astfel, uzina „Neptun" din Cîmpi­­na a livrat în minus față de grafic 300 reductoare de viteză de di­verse tipuri, fapt ce a generat faptul că, respectarea întocmai a fiecărui sortiment face parte din „abecedarul" disciplinei de plan și contractuale. Termocentrala Topitoriei de cînepă Berveni. CÎND CONSTRUCTORII SE JIN DE CUVÎNT Apropierea toamnei a produs o exacerbare incontestabilă a ac­tivității pe șantierele de construcții. Expli­cabil, de altfel, deoa­rece scandența terme­nelor de predare multor obiective este a aproape. Se pare că a­­nul acesta I.J.C. va reuși să-și realizeze sarcinile de plan, își spun cuvîntul măsu­rile luate pe linia îm­bunătățirii dotării în­treprinderii cu utilaje și exploatarea mai ra­țională a acestora, sporirea numărului de muncitori calificați și, mai ales, introduce­rea pe scară largă a salarizării în global pe bază acord de contract-angajament. Apreciind ritmul de lucru în cele două compartimente ale sectorului de strucții locuințe con­— proprietate de stat și proprietate particula­ră — se evidențiază eliminarea discrepan­ței existente pînă nu demult între acestea. Cu certitudine, pînă la venirea sezonului rece, cîteva sute de cetățeni ai municipiu­lui se vor muta în apartamentele pro­prietate personală, contractate prin Ofi­ciul de construcții lo­cuințe proprietate personală. Intr-un articol pu­blicat în numărul din 19 mai al ziarului nostru se critica rit­mul cu totul nesatis­făcător al lucrărilor la blocurile de pe strada Avîntului, B-dul Republicii și B-dul Eliberării, în­­sumînd 37 apartamen­te. După apariția ma­terialului intitulat „A­­partamentele pro­prietate personală — copilul vitreg al sec­torului de construc­ții", conducerea I.J.C. a luat unele măsuri de impulsionare a lu­crărilor pe aceste șantiere. Zidăria a fost terminată, s-au exe­cutat tencuielile inte­rioare și lucrările de tîmplărie, instalațiile de apă, încălzire și salubritate etc. „în­viorarea" n-a fost în­să decît temporară, mai ales la cele două clădiri de pe Bulevar­dele Eliberării și Re­publicii. Mai scrisori primite multe din partea contractanți­lor de apartamente — nemulțumiți de tergi­versarea sine die a predării locuințelor, scadente încă din a­­nul 1970 — ne infor­mau că din nou pre­zența constructorilor a devenit fantomati­că. Solicitat de noi, tovarășul inginer Cus­­teanu, șeful șantieru­lui care are în an­trepriză aceste con­strucții, a motivat „fenomenul" prin e­­xistența cîtorva cau­ze obiective. Totuși, a adăugat domnia sa, se va face totul pen­tru ca viitorii locatari să intre în cel mai scurt timp în posesia apartamentelor con­tractate. După trei săptămîni la discuția noastră am vizitat din nou cele trei microșantiere. In­tr-adevăr, construc­torii se ținuseră de cuvînt. Clădirea cu șapte apartamente de pe str. Avîntului fost dată în folosință,­­ iar la celelalte două se lucrează din plin. Semnatarii scrisorilor au dorit să cunoască un termen cert de fi­nalizare a construc­țiilor. Prezent la fața locului, șeful de șan­tier ne-a asigurat că în cursul lunii sep­tembrie toate aparta­mentele vor fi preda­te proprietarilor. Neglijențele să nu afecteze punga cumpărătorului! Potrivit deciziei nr. 1.103/25 august 1971 Consiliului popular jude­­­țean Satu Mare, Biroul de prețuri și tarife, înce­­pînd cu ziua de 2 sep­tembrie 1971, ora 6, redus prețurile de vînza­­a­re cu amănuntul către populație prin unitățile C.S.F. și magazinele in­­tercooperatiste la o serie de sortimente de legume și fructe, printre care: ardei grași, vinete, pe­peni verzi etc. Măsurile prevăzute în această decizie sunt res­pectate de marea majo­ritate a unităților din ju­dețul nostru. La ora de deschidere cumpărătorii pot beneficia de noile reduceri. Spre surprinderea cumpărătorilor însă, la magazinul intercoopera­­tist nr. 3 din cartierul Someș, măsura reducerii prețurilor, potrivit dis­pozițiunilor legale au intrat în vigoare care în ziua de 2 septembrie 1971, ora 6, nu a fost a­­plicată nici pînă la ora 10, gestionara acestui magazin, Lucia Tomoia­­ga, continuînd să vîndă cu prețurile vechi legu­me și fructe din mentele afectate de sorti­re­ducerea de prețuri: ar­dei grași cu 1,55 lei în loc de 1,25 lei, vinete cu 1,55 lei în loc de 1,25 lei etc.­­ întrebată fiind dacă a primit dispoziție să apli­ce noile reduceri de pre­țuri, ea a răspuns cu multă seninătate că „nu are nici o cunoștință despre o asemenea dis­poziție". In jurul orei 10 a so­sit la magazin comisia pentru a inventaria pro­dusele supuse reducerii de prețuri, compusă din șeful depozitului inter­­cooperatist Gheorghe Su­­ceveanu și statisticiana Magdalena Varga și ast­fel cu o întîrziere de cî­teva ore s-a procedat la inventariere. Din discuțiile cu șe­ful de depozit și statis­­ticiană am reținut fap­tul că persoana care răs­pundea de această opera­țiune, contabila Valeria Boca, din vii județene cadrul Uniu­a C.A.P., în loc să-și îndepli­nească atribuțiunile de serviciu a plecat la Baia Mare, fără să ia măsuri de a organiza de reduceri de acțiunea prețuri la cele 3 magazine inter­­cooperatiste. Se pune întrebarea: pe seama cui lasă conduce­rea U.J.C.A.P. — forul tutelar al acestor maga­zine — responsabilitatea luării unor asemenea mă­suri de importanță ma­joră? Pentru că este les­ne de înțeles faptul că de la deschiderea maga­zinului (ora 6) pînă la ora 10, cînd s-a aplicat reducerea, s-au vîndut o bună parte din produse­le afectate de reduce­rea de prețuri și în acest mod au fost lezate inte­resele cumpărătorilor. Pe lângă măsura sanc­ționării pe cale contra­vențională, se impune ca conducerea U.J.C.A.P. să ia măsuri hotărîte îm­potriva celor vinovați, astfel încît interesele cumpărătorilor să nu fie în viitor știrbite, iar ac­tivitatea din cadrul co­merțului intercooperatist să nu fie compromisă. VASILE POP, F. JIANU N­O­T­Ă Щ FOTBAL Campionatul județean CATEGORIA I VICTORIA LIVADA — FORESTIERA BICSAD 1—3 Autorii golurilor: Grigoruț (min. 12, 56), Bledea (min. 35) pentru în­vingători, Kovács (min. 18 direct din lovitura de colț) pentru în­vinși. Arbitru: Zoltán Szikszai (Satu Mare). Oaspeții, care au prezentat o echipă mult mai bine pregătită, au cîștigat fără emoții meciul de la Livada. Este adevărat, ei au în­tîlnit aici o formație ai cărei ju­cători mai sunt și acum­ deficitari la capitolul pregătire fizică etc. Meciul de juniori nu s-a desfă­șurat, deoarece organizatorii nu au asigurat asistența medicală. TALNA ORAȘU NOU — SPARTAC SATU MARE 1—1 Autorii golurilor: Szabó (min. 22) pentru gazde, Kincses (min. 59) pentru Spartac. Arbitru: Carol Kuki (Satu Ma­re) Apelînd la întreaga lor resursă de energie, localnicii au reușit să țină în șah o echipă superioară lor din toate punctele de vedere. Sătmărenii au dominat în repri­za secundă, dar au ratat mult. Campioni ai ratărilor: Cucuiat, Pe­reni și Bencze. La juniori: Tania — Spartac 1—5 (0—3). STICLA POIANA CODRULUI — SPICUL ARDUD 4—0 Autorii golurilor: Savu II (2), Tătaru (2). Arbitru: Ion Mihăiescu (Satu Mare). Echipa din Ardud, rezistă (in sensul că nu a primit decît un gol), doar pînă la pauză, atacuri­lor jucătorilor de la Sticla. Lo­calnicii termină învingători în fi­nal, așa cum era și de așteptat, realizînd scorul etapei. La juniori: Sticla — Spicul 3—1 (1-1) U.R.A. SATU MARE — RECOLTA CAPLENI 2—1 Autorii golurilor: Gabor (min. 71), Vidran (min. 90) pentru cîș­­tigători, Hegedűs (min. 33) pen­tru învinși. Arbitru: Mihai Botoș (Satu Ma­re). In prima parte a jocului oaspe­ții se mișcă mai bine, chiar să preia conducerea, reușind Sim­țind pericolul înfrîngerii, fotba­liștii echipei U.R.A. — demarează puternic în repriza a doua și ter­mină victorioși cu cîteva clipe înaintea fluierului final. La juniori, U.R.A. — Recolta 3—0 (2—0). STĂRUINȚA BERVENI UNIREA TĂȘNAD 1—2 Formația vizitatoare, avîndu-l și de data aceasta cel mai bun om pe Micu, a practicat un fotbal bi­ne organizat, cu contraatacuri pur­tate în viteză, două dintre aces­tea soldîndu-se cu golurile nece­sare victoriei. Arbitru: Alexandru Bauer (Satu Mare). RECOLTA COROLȚ — RECOLTA URZICENI 3—0 Autorii golurilor: Herzeg (2) și Vadasz. Practicînd un fotbal de bună calitate, gazdele au obținut victo­ria, mult mai ușor decît se aștep­tau, recunoscută fiind forța de joc a echipei din Urziceni. La juniori. Recolta Dorolț — Re­colta Urziceni 3—0 (2—0). CLASAMENTE CATEGORIA I Recolta Urziceni — Taina Orașu Nou; Victoria Livada — Unirea Tășnad; Spartac Satu Mare — U.R.A. Satu Mare; Energia Negrești- Oaș — Forestiera Bicsad; Rapid — Recolta Dorolț; Spicul — Stă­ruința Berveni; Recolta Căpleni — Sticla­ 1. Spartac 2. Sticla 3. Unirea 4. Forestiera 5. U.R.A. 6— 8. Recolta C. 6— 8. Recolta D. 6— 8. Stăruința 9. Rapid 10. Recolta A. 11. Energia 12. Taina 13. Spicul 14. Victoria 3 2­1­0 5— 25 3­2­0 112— 44 3 2­0­1­6— 44 3 2­0­1­8— 74 3­2­0 1­5— 74 2 31114—2 1110 1. 1111 .1— 1 3 1­1­1­4— 23 2­1­1­0 3— 23 3 1­0 2­9— 52 2­1­0 1­2— 32 3­0­2­1­1— 42 3­0 1­2­0— 61 3­0­0 3­2—150 CATEGORIA II Știința — Comerțul; Someșul — Progresul; Olimpia — Ugocea; Gloria — Avîntul; Speranța — Recolta Sanislău; Recolta Berea — Turul; Lazuri — Minerul; Recolta Turulung­ită. 1. Gloria 3 3­0­0­7— 26 2. Recolta B.3 1 2 0 5— 24 ■ 4. Olimpia3 2 0 1 5— 34 • 4. Comerțul3 2 0 1 4— 24 5. Recolta T.3 1 2 0 2— 14 6. Lazuri3 2 0 1 3— 34 7. Someșul3 1 1 1 2— 23 8. Ugocea3 1 1 1 3— 43 10. Știința2 1 0 1 5— 32 ■10. Recolta S.2 1 0 1 3— 12 11. Avîntul 3 1 0 2­6— 52 12. Speranța3 1 0 2­3— 42 14. Turul 2 0 0 2­0— 30 14. Progresul 1 0 0 1­0— 30 15. Minerul 3 0 0 3­1—110 U­neori omul depășește li­mitele sublimului. Uneori lup­ta cu inerția, lupta cu sine în­suși se cere inserată în statis­­ tici. Știm colecționari de sta­tistici. Știm colecționari și colecționari. Twain amintea un bizar colecționar de eco­­ uri.Se colecționează cutii de chibrituri, pachete de țigări, insigne și plachete, toate din nevoia de­ a materializa eter­nul „A fost odată", începem deci cu: ,,A fost odată". A fost odată în analele atletis­mului mondial un record al lui Tom Owen la suta de me­tri­ care­ a rezistat douăzeci de ani. Au mai fost Zátopek, Nurmi, soldatul de la Maraton. Au intrat în legendă. Prin performanțele lor au intrat în legendă. O­­ știre lapidară, cu implica­ții psihologice : „Ilona Gusen­­bauer a doborît, printr-o sĂ- TREI PASI­ ritură de 1,92 m, recordul mon­dial la săritura in înălțime femei deținut de românca Io­­landa Balaș timp de zece ani“. Subliniem, deținut timp de zece ani. După zece ani o să­ritură de 1.92 m a însemnat primul pas spre legendă, spre contextul acelui „A fost oda­tă“. Al doilea pas l-a făcut însăși fosta recordmană mon­dială. Mărturisirile pentru milioanele de telespectatori din acea plină de acalmie du­minică a meciului Steaua — Farul au demonstrat sobrie­tate, acuratețe în stil, înțele­gere și competență totodată. Și totuși indiscreția camerei de luat vederi a urmărit tra­iectoria unei lacrimi pe obra­zul Iolandei Balaș. Nu, nici­decum nu însemna tristețe, ci bucurie. Bucuria pentru cel mai bun, pentru Ilona, care prin perseverență a știut să preceadă cu un NU ceea ce părea tabu. La Zagreb, la Balcaniadă, Cornelia Popescu a încercat, la numai 23 ore după dobo­­rîrea recordului mondial, 1,93 m. Zic martorii oculari c-ar fi ratat de puțin. Trei să­rituri ratate de puțin. Sînt în­să multiple șanse ca recor­dul mondial să fie readus in România. Poate într-o seară liniștită, la bilanțul treburilor zilnice, unde nevăzute vor anunța: „Cornelia Popescu, trecînd ștacheta înălțată la...“. Ar putea fi atunci, această ști­re, al treilea pas spre legendă. R. C. POP SATU MARE: Case noi pe strada Grigore Ureche,

Next