Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-07-24 / No. 1063

2 ....................... r uit— CARTE POȘTALA m 4 [UNK] [UNK]1М Am citit cu interes cărțile poș­tale ilustrate apărute pînă în prezent în ziarul Cronica sătmă­­reană. Vă scriem și noi, locuito­rii de pe str. Ghioceilor din Satu Mare, și atașăm la scrisoarea noastră și cuvenita ilustrație. După cum vedeți însă, fotogra­fia alăturată nu seamănă cu cele publicate pînă acum. Și nici nu poate semăna, pentru că str. Ghio­ceilor este o stradă curată, cu foarte, foarte multe flori. Dar flo­rile din ronduri n-au apărut sin­gure, doar pentrucă strada noas­tră are nume de floare. Ele cresc și înfloresc din grija și munca noastră, a tuturor locuitorilor acestei străzi. Cu sprijinul de­putatului nostru, am organizat încă din primăvară numeroase zile de muncă patriotică pentru înfrumusețarea străzii. Am pri­mit flori de la grădina munici­piului, pe altele le-am cumpărat noi, sau le-am semănat direct in straturi. Apoi le-am udat, le-am îngrijit și Ie îngrijim în continuare. Le îngrijim pentru că nouă ne e drag orașul nostru ne e dragă strada pe care locuim și i-am învățat și pe copii noștri să iubească florile, ordinea, cură­țenia, să-și iubească orașul și strada pe care locuiesc. Fără îndoială, dacă în unele locuri mai există murdărie, da­că unele parcuri sunt lăsate în paragină, vinovați sunt și edilii noștri. Dar ne întrebăm, oare ce­tățenii din jurul acelor locuri, de pe străzile respective, ce fac? Ce fac deputații din acele circum­scripții? Ei nu simt obligația de a participa la buna gospodărire a municipiului nostru? Am dorit dragi tovarăși, ca exemplul nostru, florile de pe strada noastră, să înflorească pe toate străzile și în toate parcuri­le din municipiu. NICOLAE SZABÓ, IOSIF SZABAD, EUGEN LAT, ȘTEFAN KAKASI. INFORMA TU • INFORMA ȚII < * De cîteva zile, în centrul orașului Tășnad s-a deschis o nouă unitate de deservire. In cadrul acesteia se desfac plă­cinte calde, răcoritoare și di­verse produse lactate. Se pre­conizează ca, în curînd, să se creeze posibilitatea ca aici să se prepare și desfacă și gogoși. Dovadă că gospodarii orașului se preocupă mereu de buna deservire a populației. Recent, ca urmare a pre­ocupării consiliului de condu­cere a C.A.P. Cărășeu, în satul Lipău (ce aparține de această cooperativă) a luat ființă un complex de creștere a păsă­rilor. Aici au fost aduse de la Roșiorii de Vede 5.000 de găini de rasă productivă — renumite atît pentru produc­ția de ouă cît și pentru aceea de carne. Din cele 5 incubatoare (la care se vor mai adăuga pa­tru) se vor livra pui de o zi unităților agricole din împre­jurimi, iar din crescătorii — însemnate cantități de carne pentru populație. De reținut, printre altele, că din „proaspătul“ complex a fost livrată deja către dife­rite C.A.P.-uri cantitatea de peste 3.000 de ouă. Așadar, primele... „semne bune“­. O altă preocupare (de da­ta aceasta a consiliului de conducere a C.A.P. Culciu) se referă la construirea unei bru­tării în satul Corod. Pînă aici, toate bune. La Corod, a fost stabilit amplasamentul, s-a transportat pietrișul și materiale de construcție. alte To­tuși, obiectivul (cu termen de predare la finele acestui an), n-a fost atacat încă. Motivul? Lipsesc ... constructorii ! Cu alte cuvinte, preocuparea a fost dusă numai pînă la ... ju­mătatea drumului! memento # memento RADIO Duminică 25­ iulie. 6.00 Buletin de știri. 6.05 Con­certul dimineții. 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul 10.30 Soliști de muzică femeilor­ ușoară: Anda Călugăreanu, Gaby Novac și John Rowles. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radio­jurnal. Sport. 13.15 Recital Mar­gareta Pîslaru. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radiotele­­viziunii. Soliști Maria Pietraru­ și Damian Luca. 14.00 Unda ve­selă. 14.30 Voci, orchestre, melo­dii. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Caravana fanteziei, (emisiune pentru tineret). 16.00 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Estrada duminicală (conti­nuare). 20.00 Tableta­­ de seară de Al. Ivasiuc. 20.05 Romanțe, cîntece și melodii instrumenta­le. 20.40 Concurs național de creație și interpretare de muzică ușoară românească. Transmi­siune de la Mamaia. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic; Panoramic sportiv. 22.30 Revista șlagărelor. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Lirică românească. 23.00 Muzică de dans — conti­nuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă." (Bu­letin de știri la orele 2.00 4.00; 5.00). Televiziune Sîmbătă, 24 iulie 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieți! 19.10 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejur­nalul de seară. Sport. 20.00 Săp­­tămîna internațională. 20.15 Te­­le­enciclopedia. 21.00 „Cîntece noi“ — muzică populară cu An­gela Moldovan, Ion Cristoreanu, și Veronica Georgescu. 21.15 Pri­mul film serial realizat de Te­leviziunea Română: „Urmărirea“ — episodul I: „Cursa de șoareci“. 22.05 Momente comice. Să rîdem cu Amza Pelea ... Motive de I. Băieșu. 22.30 Selecțiuni din Con­cursul național de creație și in­terpretare de muzică ușoară ro­mânească — ediția 1971. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. ______ CRONICA SATMAREANA______________________ EXISTENȚA ÎN AFARA MUNCII, INTERZISĂ! Am participat recent la un proces public de o factură deose­bită. Intr-o hală de producție a întreprinderii, tineri s-au adunat, la ieșirea din schimb, unde au trăit cu siguranță o nouă zi rod­nică de producție — spre a ju­deca pe un coleg de-al lor, un tînăr, vinovat de o mare culpă, fuga de muncă, lenea. Căci cel vinovat, tînărul Vasile Barbul, în vîrstă de 26 de ani, sănătos și calificat într-o meserie, refu­ză să muncească de luni de zile, preferind să rămînă pensionar pe seama familiei, prietenilor, cunoscuților, societății, în final. In anul 1971, an atît de bogat în succese, în noi realizări, an în care datorită eforturilor con­structive ale atîtor oameni ai muncii economia județului a fă­cut pași mari în realizarea sar­cinilor de plan din primul an al noului cincinal, în acest an V. В nu a prestat nici­ o singură oră de muncă. Cu ce s-a ocupat el în tot acest timp? După ce singur s-a lipsit de o ocupație utilă — principala sa „ocupație“ a fost trotuarul. Și, la fel, localurile unde încer­ca să-și cîștige noi mijloace ca­re să-i prelungească zilele de chiur. In acest scop — spre a-și compune o aureolă de om cu greutate V. B. nu a ezitat să se prezinte în repetate rînduri drept... inginer șef la întreprin­derea la care a lucrat cîndva, I.T.A., ba, altădată, sesizînd la două fete cu care întîmplător împărțea aceeași masă la bar, bacnote ademenitoare care pro­miteau un chef prelungit, pe gratis dacă figura ar fi „prins“ — s-a prezentat drept medic și, în această calitate el, mărinimo­sul, avea să dea scutire fetelor pentru orele nelucrate, dacă ele ar fi acceptat în continuare com­pania sa (! ?). Dar, graficul de­gringoladei lui V. B., de fapt, o alunecare periculoasă spre decă­dere morală accentuată — este destul de încîlcit. Cert este că, dat afară pînă și de colegii săi de cameră pentru neplata chiriei, a ajuns să fie implicat în aseme­nea „combinații“ împreună cu una din prietenele sale, S. M., încît cazul său a trebuit să fie reperat și cercetat de către or­ganele de ordine ... Așa că acum, aici, în hala transformată ad hoc în sală de judecată, V. B., a fost chemat să dea socoteală de faptele sale în cadrul unui proces public. Cuvintele celor care i-au făcut un aspru rechizitoriu — și faptul nu a putut să nu provoace satis­facție — au dovedit maturitatea colegilor săi de muncă și de ge­nerație, au reflectat în aceeași măsură spirit muncitoresc, critic. — Vinovați sîntem în bună parte toți, spunea E. Verendam. Vinovați sînt colegii săi de came­ră și de muncă, colectivul în ca­­ notații pe mar­ginea dezbaterii publice a cazului W.B.­ re a trăit, și noi toți care i-am permis atîta timp să vegeteze fără lucru și nu l-am tras la răspundere. Este bine totuși că a fost chemat acum aici, în fața noastră, să-și de­a seama măcar în ceasul al doisprezecelea de ceea ce a făcut, să se convingă că, poteca pe care a apucat-o e strictă și mai ales rușinoasă. Es­te poteca parazitismului social­, împotriva căreia trebuie să lup­tăm cu hotărîre. Să-l facem să-și de­a seama că nu-i putem tolera în continuare un asemenea mod de viață și că-i cerem să se in­tegreze în muncă, să fie folosi­tor celor care l-au crescut și ca­re l-au calificat într-o meserie. Portretul lui V. B. a fost cre­ionat și de tinerii V. Munteanu, Florica Blaga și încă mulți alții. Din cuvintele acestora a ieșit la lumină adevărata față (veșnic amestecat în intrigi și scanda­luri) dar mai ales energia demnă de o cauză mai bună — de care da dovadă V. B. spre a-și crea camuflajul necesar întreți­nerii de relații cu oamenii. Peste tot și în toate aceste relații ale sale domina minciuna. Și-a min­țit tot timpul prietenii și cunos­cuții de ocazie făcînd uz de fel și fel de funcții și delegații în care, chipurile, s-ar găsi.­­La Ambuch, de pildă, pe post de gi­­nerică, se dădea drept inginer cu un foarte important post de conducere, pînă ce a fost demas­cat și scos din casa de ospitali­tatea căreia abuzase. Apoi unei alte prietene de a sa, îi declara da­că e în concediu, iar apoi im­pacientat de propriul său conce­diu mult prelungit, îi trimitea scrisori marcate în alte localități spre a întreține ideea că e în deplasare ...). Toate aceste terti­puri menite a masca o existență rușinoasă s-au spulberat. Valabi­le rămîn doar datele sale reale: numele Vasile Barbul, vîrsta 26 de ani, fără ocupație și fără do­miciliu stabil. Au produs, la fel, o vie im­presie cuvintele maistrului său: și „Nu i-a plăcut lucru niciodată cui nu-i place munca acela nu­i om. A venit la noi și la proba de capacitate în meserie n-a reușit. L-am păstrat totuși dîndu-i altceva de lucru spre a avea o pîine. Mentalitatea lui viciată, l-a determinat să facă abateri peste abateri, să dezer­teze de la locul de muncă. Sin­gurul remediu în cazul său este să devină conștient, aș zice, să fie silit să devină așa, și să se integreze în muncă“. Procesul public a dezbătut pe larg cazul lui V. B. Organele de stat s-au îngrijit­ deja ca el să fie încadrat în muncă. Dar, de­pinde numai de el, de acuma, reintegrarea sa în rîndul oame­nilor cinstiți, care trăiesc din munca lor prestată conștient zi de zi spre binele lor și al socie­tății în ansamblu. Lecția — că de fapt procesul acestui caz a constituit fără în­doială o veritabilă lecție deschi­să — invită la adunci meditații. V. B. nu este nici pe departe sin­gurul tînăr care a apucat-o pe un asemenea drum. Rămîne deci ca o datorie civică, partinică în sar­cina colectivelor de muncă, or­ganizației de tineret, de a acțio­na de o asemenea manieră, per­severent, profilactic, spre a con­tribui la educarea sănătoasă a tineretului. Educația în spiritul dragostei față de muncă ne în­nobilează pe toți. Trebuie ca fiecare tînăr să înțeleagă că activitatea productivă în orice domeniu de activitate este nece­sară, că este necesar să mun­cească, să-și aducă contribuția la dezvoltarea societății, și mai ales că nimeni nu are dreptul să trăiască fără muncă. GAVRIL Ionica In generalizarea schimbului doi și extinderea schimbului trei — hotăritoare este decizia fermă a comitetului de direcție Substratul economic al acțiunii inițiate de partid privind genera­lizarea schimbului II și extinde­rea schimbului III este cît se poa­te de clar. Este vorba de o acți­une care se circumscrie, în efor­tul general de a consolida, la nivelul fiecărei întreprinderi și pe ansamblul județului tot ce am investit, de a folosi cît mai bine capacitățile de producție existen­te în fiecare sector de activitate. Sporind coeficientul de schim­buri, se pot obține însemnate sporuri de producție cu aceleași capacități industriale. Așa pot fi economisite însemnate fonduri de investiții, întrucît cresc substan­țial indicii de utilizare a capaci­tăților de producție, existente, crește durata lor de participare activă în producție. Și, în final, dar nu și în ultimul rînd, această cale se poate asigura pe creștere importantă a producti­v­vității muncii, prin redistribuirea judicioasă a forței de muncă, op­timizarea gradului ei de utilizare și prin creșterea indicilor de fo­losire a timpului productiv. Iată numai cîteva din avanta­jele evidente ale îmbunătățirii coeficientului de schimburi. Sar­cina generalizării schimbului IT și extinderii schimbuluil­i, este izvorîtă din profunde rațiuni e­­conomice și decurge nemijlocit din necesitatea mobilizării între­gului potențial al unităților noas­tre industriale, corespunzător înaltelor exigențe­ impuse de noul cincinal. Ce rezultate s-au obținut pînă în prezent ? Cum se știe, generali­zarea schimbului II și extinderea schimbului III este o sarcină trasată de către conducerea supe­rioară de partid, încă din anul 1969, cînd s-a indicat întreprinde­rilor să se asigure o încărcare a mașinilor de cel puțin 2,2—2,4 schimburi. In unitățile industria­le din județul nostru s-a dovedit că, acolo unde această sarcină a fost privită cu toată răspunderea, acolo vinde sau stabilit programe minuțioase de lucru și s-a mili­tat pentru aplicarea lor cu rigu­rozitate, rezultatele pozitive n-au întîrziat să apară. Sîntem la Fabrica de mașini casnice emailate „23 August“ din Satu Mare. In investigațiile noas­tre ne-am propus să urmărim cu ce eficiență sînt utilizate mașini­le și utilajele noi din sectoarele de producție și în ce măsură și-au găsit aplicarea sarcinile trasate de partid privind generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Statistica arată că, la nivelul primului semestru din acest an, capacitățile de pro­ducție ale fabricii s-au încadrat în timpul disponibil, procentul de utilizare fiind de 88 la sută. Coeficientul de schimb, element care redă fidel această realitate, este de 2,2, cu 0,2 mai mare decît în aceeași perioadă a anului pre­cedent. Constatăm că indicele de utilizare a mașinilor prezintă o creștere substanțială în semes­trul I a.c. comparativ cu anul 1970. Despre măsurile întreprinse de comitetul de direcție în vede­rea îmbunătățirii coeficientului de schimburi, ne-a vorbit tovară­șul Mihai Chertes, inginer șef adjunct în cadrul întreprinderii. — Pornind de la faptul că mij­loacele de intervenție pentru îm­bunătățirea coeficientului de schimburi nu se află în altă par­te decît în întreprindere, — ne-a spus interlocutorul — am acțio­nat în vederea redistribuirii mai judicioase a forței de muncă, în strînsă concordanță cu optimi­zarea gradului ei de folosire. Au fost aplicate, totodată, o seamă de măsuri de îmbunătățire a or­ganizării producției, de calificare și ridicare a calificării în vede­rea creerii cu forțe proprii a necesarului de cadre calificate. Cît privește generalizarea schim­bului II și extinderea schimbu­lui III, acțiunile comitetului de direcție au fost orientate acoperirea cu cadre calificate spre a tuturor secțiilor și a tuturor schimburilor. Astfel, s-a ajuns ca la ora actuală secțiile presă, e­­mailaj și galvanizare, să lucreze în trei schimburi egale atît ca valoare a producției cît și ca nu­măr de muncitori pe schimb. La secția turnătorie se lucrează, de asemenea, în două schimburi pli­ne și cu 50 la sută din valoarea schimbului I se lucrează în schimbul III. Cît privește monta­jul general, aici se lucrează în numai două schimburi deoarece fluxul tehnologic de fabricație, crează posibilitatea de a ansam­­bla produsele numai în două schimburi. In schimb, la secția sculărie, acoperirea necesarului de muncitori calificați nu s-a pu­tut realiza în întregime pe trei schimburi din lipsa forței de muncă calificată. Dificultatea esențială în extin­derea schimbului III la secția sculărie, constă, după cum am aflat din discuțiile purtate și cu alte cadre de răspundere, în defi­citul de forță de muncă califica­tă, începînd cu strungari, rectifi­catori, frezori, lăcătuși-sculeri și terminînd cu cadre medii și su­perioare. De fapt, în secția scu­lărie această situație se menține de mai mult timp. Sarcinile de plan, mult superioare de la an la an, sunt îndeplinite prin presta­rea în fiecare lună a cel puțin 1.200 ore suplimentare. Cum s-a acționat însă pentru acoperirea necesarului de cadre ? Tovarășul Felician Tarța, șeful serviciului personal — învățămînt, ne spu­nea că paralel cu cursurile de calificare s-au întreprins în acest an acțiuni largi de angajare unor muncitori calificați în aces­a­te meserii. Pe măsura angajării de noi muncitori se face o nouă redistribuire în secțiile de pro­ducție, în așa fel ca cei mai buni meseriași să ajungă la sculărie. Această acțiune încă nu s-a în­cheiat și de aceea sectorul amin­tit lucrează doar în două schim­buri pline și numai cu 15 oa­meni în schimbul III. Completa­rea necesarului de cadre califi­cate în schimbul III al sectorului sculărie, ar însemna, după un mic calcul făcut în întreprindere, o creștere a producției de scule cu cel puțin 25 la sută, o îmbu­nătățire substanțială a calității S.D.V.-urilor și ar permite în­cadrarea sectorului în ritmul normal de producție. O altă cale care, considerăm că ar influența favorabil acoperirea necesarului de cadre calificate este califica­rea muncitorilor auxiliari, care la ora actuală reprezintă 25 la sută din totalul muncitorilor productivi. Printr-un efort serios, organizat, mare parte din aceștia ar putea deveni muncitori califi­cați. Desigur, mai sunt încă o serie de alte aspecte legate de genera­­­lizarea schimbului II și extinde­rea schimbului III. Practic s-a dovedit însă că, în cadrul Fabri­cii de mașini casnice nu există probleme de nesol­uționat, că în ducerea la bun sfîrșit a acestei sarcini economice, hotăritoare este decizia fermă a comitetului de direcție. Este însă imperios necesar ca organizația de partid să-și exercite mai hotărît dreptul de control asupra modului în care comitetul de direcție finali­zează sarcina de îmbunătățire a coeficientului de schimburi și de generalizare și extindere schimbului II și III, în așa fel­­ ca indicațiile conducerii partidu­lui privind folosirea rațională a capacităților productive, a forței de muncă, a întregului potențial productiv să fie traduse în fapt fără întîrziere. GH. MARINESCU Sîmbătă 24 iulie Concurs de admitere la C.F.R. La data de 4 august 1971 se va ține un examen de admitere la Grupul școlar C.F.R. Cluj, str. Karl Marx nr. 35, pentru funcția de MECANIC AJUTOR LOCOMOTIVA. Condiții de admitere: absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai liceului indust­rial cu specialitatea mecanică sau electrotehnică, vîrsta pînă la 38 ani și stagiul militar satisfăcut; să aibă domiciliul stabil la maximum 60 km. de unul din depourile Cluj, Oradea, Satu Mare, Dej. Durata școlii este de 6 lu­ni, din care 3 luni cursuri teo­retice și 3 luni practică la unul din depourile susmențio­nate. După un stagiu de 18 luni de mecanic ajutor în depou, de la terminarea școlii, se poate candida la școala de meca­nic locomotivă. Examenul de admitere constă din: lucrare scrisă și oral Matematică și Fizică (mecani­că, căldură, electricitate) la nivelul claselor IX—XII. înscrierile se fac personal la sediul școlii pînă la data de 31. VII. a.c., iar dosarele vor cuprinde: cerere (cu avi­zul șefului de unitate și a organului sindical pentru cei din cadrele C.B­.R.). Diploma de școală, în original, copie lega­lizată de pe certificatul de naștere. Rezultatul vizitei medi­cale efectuat la o Policlinică C.F.R. Adeverință de serviciu și trei declarații, pe proprie răspundere, că nu a fost con­damnat, că nu suferă de epilepsie și nu a lucrat la C.F.R. și dovadă că are stagiul militar satisfăcut. Toate actele se vor prezenta în dosar plic. Pe timpul școlii elevii vor beneficia de 400 lei bursă, iar cei proveniți din cîmpul muncii de salariul mediu de pe ultimele trei luni, cazare gratuită și masă contra cost la cantina școlii. Informații suplimentare la secretariatul școlii, telefon: 16060 int. 590. 0 întreprinderea industrială „Crasna“ Cărei Vinde din stocuri disponibile la unitățile socialiste și cooperatiste: BROAȘTE CU BARĂ PENTRU DULAPURI; FURNIR INC CL. III.; VOPSEA ȘI EMAIL ALB PE BAZA DE ULEI; DIFERIȚI RULMENȚI. Informații suplimentare se pot obține la sediul între­prinderii Cărei, str. Moftinului nr. 13—15, telefon: 264. ATENȚIUNE! ! S-Л­OI­S ATENȚIUNE! 1 MAGAZINUL DE PREZENTARE — DESFACERE A PRO­­DUSELOR TEXTILE. strada Ștefan cel Mare, colț cu Piața Libertății. ELEGANT, MODERN, încadrat cu personal bine pregătit, noul magazin pune la dispoziția cumpărătorilor CONFECȚII și TRICOTAJE pentru femei și copii, realizate după cele mai noi creații ale modei. Magazinul PREZINTĂ produsele de mare prestigiu ale Fa­bricilor Mondiale și Tricotex Satu Mare și Unitatea din Sighetu Marmației. " CeTățeni și elevi! PENTRU A VA REALIZA VENITURI SUPLIMENTARE, RECOLTAȚI ȘI VALORI­FICAȚI PRIN PUNCTELE DE ACHIZIȚIE ALE OCOALELOR SILVICE : Borlești, Livada, Negrești-Oaș, Satu Mare și Tășnad" CANTITĂȚI CÎT MAI MARI DE FRUCTE DE PADURE CUM SINT • ■ [UNK] ........... zmeură, mure, măcieșe, porumbe, păducel castan sălbatic, precum și hribi și gălbiori. Plata se face odată cu predarea fructelor și ciu­percilor la toate punctele de achiziții existente în județ.

Next