Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-07-24 / No. 1063
2 ....................... r uit— CARTE POȘTALA m 4 [UNK] [UNK]1М Am citit cu interes cărțile poștale ilustrate apărute pînă în prezent în ziarul Cronica sătmăreană. Vă scriem și noi, locuitorii de pe str. Ghioceilor din Satu Mare, și atașăm la scrisoarea noastră și cuvenita ilustrație. După cum vedeți însă, fotografia alăturată nu seamănă cu cele publicate pînă acum. Și nici nu poate semăna, pentru că str. Ghioceilor este o stradă curată, cu foarte, foarte multe flori. Dar florile din ronduri n-au apărut singure, doar pentrucă strada noastră are nume de floare. Ele cresc și înfloresc din grija și munca noastră, a tuturor locuitorilor acestei străzi. Cu sprijinul deputatului nostru, am organizat încă din primăvară numeroase zile de muncă patriotică pentru înfrumusețarea străzii. Am primit flori de la grădina municipiului, pe altele le-am cumpărat noi, sau le-am semănat direct in straturi. Apoi le-am udat, le-am îngrijit și Ie îngrijim în continuare. Le îngrijim pentru că nouă ne e drag orașul nostru ne e dragă strada pe care locuim și i-am învățat și pe copii noștri să iubească florile, ordinea, curățenia, să-și iubească orașul și strada pe care locuiesc. Fără îndoială, dacă în unele locuri mai există murdărie, dacă unele parcuri sunt lăsate în paragină, vinovați sunt și edilii noștri. Dar ne întrebăm, oare cetățenii din jurul acelor locuri, de pe străzile respective, ce fac? Ce fac deputații din acele circumscripții? Ei nu simt obligația de a participa la buna gospodărire a municipiului nostru? Am dorit dragi tovarăși, ca exemplul nostru, florile de pe strada noastră, să înflorească pe toate străzile și în toate parcurile din municipiu. NICOLAE SZABÓ, IOSIF SZABAD, EUGEN LAT, ȘTEFAN KAKASI. INFORMA TU • INFORMA ȚII < * De cîteva zile, în centrul orașului Tășnad s-a deschis o nouă unitate de deservire. In cadrul acesteia se desfac plăcinte calde, răcoritoare și diverse produse lactate. Se preconizează ca, în curînd, să se creeze posibilitatea ca aici să se prepare și desfacă și gogoși. Dovadă că gospodarii orașului se preocupă mereu de buna deservire a populației. Recent, ca urmare a preocupării consiliului de conducere a C.A.P. Cărășeu, în satul Lipău (ce aparține de această cooperativă) a luat ființă un complex de creștere a păsărilor. Aici au fost aduse de la Roșiorii de Vede 5.000 de găini de rasă productivă — renumite atît pentru producția de ouă cît și pentru aceea de carne. Din cele 5 incubatoare (la care se vor mai adăuga patru) se vor livra pui de o zi unităților agricole din împrejurimi, iar din crescătorii — însemnate cantități de carne pentru populație. De reținut, printre altele, că din „proaspătul“ complex a fost livrată deja către diferite C.A.P.-uri cantitatea de peste 3.000 de ouă. Așadar, primele... „semne bune“. O altă preocupare (de data aceasta a consiliului de conducere a C.A.P. Culciu) se referă la construirea unei brutării în satul Corod. Pînă aici, toate bune. La Corod, a fost stabilit amplasamentul, s-a transportat pietrișul și materiale de construcție. alte Totuși, obiectivul (cu termen de predare la finele acestui an), n-a fost atacat încă. Motivul? Lipsesc ... constructorii ! Cu alte cuvinte, preocuparea a fost dusă numai pînă la ... jumătatea drumului! memento # memento RADIO Duminică 25 iulie. 6.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul 10.30 Soliști de muzică femeilor ușoară: Anda Călugăreanu, Gaby Novac și John Rowles. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Recital Margareta Pîslaru. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. Soliști Maria Pietraru și Damian Luca. 14.00 Unda veselă. 14.30 Voci, orchestre, melodii. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Caravana fanteziei, (emisiune pentru tineret). 16.00 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Estrada duminicală (continuare). 20.00 Tableta de seară de Al. Ivasiuc. 20.05 Romanțe, cîntece și melodii instrumentale. 20.40 Concurs național de creație și interpretare de muzică ușoară românească. Transmisiune de la Mamaia. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic; Panoramic sportiv. 22.30 Revista șlagărelor. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Lirică românească. 23.00 Muzică de dans — continuare. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă." (Buletin de știri la orele 2.00 4.00; 5.00). Televiziune Sîmbătă, 24 iulie 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieți! 19.10 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 „Cîntece noi“ — muzică populară cu Angela Moldovan, Ion Cristoreanu, și Veronica Georgescu. 21.15 Primul film serial realizat de Televiziunea Română: „Urmărirea“ — episodul I: „Cursa de șoareci“. 22.05 Momente comice. Să rîdem cu Amza Pelea ... Motive de I. Băieșu. 22.30 Selecțiuni din Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească — ediția 1971. 23.15 Telejurnalul de noapte. Sport. ______ CRONICA SATMAREANA______________________ EXISTENȚA ÎN AFARA MUNCII, INTERZISĂ! Am participat recent la un proces public de o factură deosebită. Intr-o hală de producție a întreprinderii, tineri s-au adunat, la ieșirea din schimb, unde au trăit cu siguranță o nouă zi rodnică de producție — spre a judeca pe un coleg de-al lor, un tînăr, vinovat de o mare culpă, fuga de muncă, lenea. Căci cel vinovat, tînărul Vasile Barbul, în vîrstă de 26 de ani, sănătos și calificat într-o meserie, refuză să muncească de luni de zile, preferind să rămînă pensionar pe seama familiei, prietenilor, cunoscuților, societății, în final. In anul 1971, an atît de bogat în succese, în noi realizări, an în care datorită eforturilor constructive ale atîtor oameni ai muncii economia județului a făcut pași mari în realizarea sarcinilor de plan din primul an al noului cincinal, în acest an V. В nu a prestat nici o singură oră de muncă. Cu ce s-a ocupat el în tot acest timp? După ce singur s-a lipsit de o ocupație utilă — principala sa „ocupație“ a fost trotuarul. Și, la fel, localurile unde încerca să-și cîștige noi mijloace care să-i prelungească zilele de chiur. In acest scop — spre a-și compune o aureolă de om cu greutate V. B. nu a ezitat să se prezinte în repetate rînduri drept... inginer șef la întreprinderea la care a lucrat cîndva, I.T.A., ba, altădată, sesizînd la două fete cu care întîmplător împărțea aceeași masă la bar, bacnote ademenitoare care promiteau un chef prelungit, pe gratis dacă figura ar fi „prins“ — s-a prezentat drept medic și, în această calitate el, mărinimosul, avea să dea scutire fetelor pentru orele nelucrate, dacă ele ar fi acceptat în continuare compania sa (! ?). Dar, graficul degringoladei lui V. B., de fapt, o alunecare periculoasă spre decădere morală accentuată — este destul de încîlcit. Cert este că, dat afară pînă și de colegii săi de cameră pentru neplata chiriei, a ajuns să fie implicat în asemenea „combinații“ împreună cu una din prietenele sale, S. M., încît cazul său a trebuit să fie reperat și cercetat de către organele de ordine ... Așa că acum, aici, în hala transformată ad hoc în sală de judecată, V. B., a fost chemat să dea socoteală de faptele sale în cadrul unui proces public. Cuvintele celor care i-au făcut un aspru rechizitoriu — și faptul nu a putut să nu provoace satisfacție — au dovedit maturitatea colegilor săi de muncă și de generație, au reflectat în aceeași măsură spirit muncitoresc, critic. — Vinovați sîntem în bună parte toți, spunea E. Verendam. Vinovați sînt colegii săi de cameră și de muncă, colectivul în ca notații pe marginea dezbaterii publice a cazului W.B. re a trăit, și noi toți care i-am permis atîta timp să vegeteze fără lucru și nu l-am tras la răspundere. Este bine totuși că a fost chemat acum aici, în fața noastră, să-și dea seama măcar în ceasul al doisprezecelea de ceea ce a făcut, să se convingă că, poteca pe care a apucat-o e strictă și mai ales rușinoasă. Este poteca parazitismului social, împotriva căreia trebuie să luptăm cu hotărîre. Să-l facem să-și dea seama că nu-i putem tolera în continuare un asemenea mod de viață și că-i cerem să se integreze în muncă, să fie folositor celor care l-au crescut și care l-au calificat într-o meserie. Portretul lui V. B. a fost creionat și de tinerii V. Munteanu, Florica Blaga și încă mulți alții. Din cuvintele acestora a ieșit la lumină adevărata față (veșnic amestecat în intrigi și scandaluri) dar mai ales energia demnă de o cauză mai bună — de care da dovadă V. B. spre a-și crea camuflajul necesar întreținerii de relații cu oamenii. Peste tot și în toate aceste relații ale sale domina minciuna. Și-a mințit tot timpul prietenii și cunoscuții de ocazie făcînd uz de fel și fel de funcții și delegații în care, chipurile, s-ar găsi.La Ambuch, de pildă, pe post de ginerică, se dădea drept inginer cu un foarte important post de conducere, pînă ce a fost demascat și scos din casa de ospitalitatea căreia abuzase. Apoi unei alte prietene de a sa, îi declara dacă e în concediu, iar apoi impacientat de propriul său concediu mult prelungit, îi trimitea scrisori marcate în alte localități spre a întreține ideea că e în deplasare ...). Toate aceste tertipuri menite a masca o existență rușinoasă s-au spulberat. Valabile rămîn doar datele sale reale: numele Vasile Barbul, vîrsta 26 de ani, fără ocupație și fără domiciliu stabil. Au produs, la fel, o vie impresie cuvintele maistrului său: și „Nu i-a plăcut lucru niciodată cui nu-i place munca acela nui om. A venit la noi și la proba de capacitate în meserie n-a reușit. L-am păstrat totuși dîndu-i altceva de lucru spre a avea o pîine. Mentalitatea lui viciată, l-a determinat să facă abateri peste abateri, să dezerteze de la locul de muncă. Singurul remediu în cazul său este să devină conștient, aș zice, să fie silit să devină așa, și să se integreze în muncă“. Procesul public a dezbătut pe larg cazul lui V. B. Organele de stat s-au îngrijit deja ca el să fie încadrat în muncă. Dar, depinde numai de el, de acuma, reintegrarea sa în rîndul oamenilor cinstiți, care trăiesc din munca lor prestată conștient zi de zi spre binele lor și al societății în ansamblu. Lecția — că de fapt procesul acestui caz a constituit fără îndoială o veritabilă lecție deschisă — invită la adunci meditații. V. B. nu este nici pe departe singurul tînăr care a apucat-o pe un asemenea drum. Rămîne deci ca o datorie civică, partinică în sarcina colectivelor de muncă, organizației de tineret, de a acționa de o asemenea manieră, perseverent, profilactic, spre a contribui la educarea sănătoasă a tineretului. Educația în spiritul dragostei față de muncă ne înnobilează pe toți. Trebuie ca fiecare tînăr să înțeleagă că activitatea productivă în orice domeniu de activitate este necesară, că este necesar să muncească, să-și aducă contribuția la dezvoltarea societății, și mai ales că nimeni nu are dreptul să trăiască fără muncă. GAVRIL Ionica In generalizarea schimbului doi și extinderea schimbului trei — hotăritoare este decizia fermă a comitetului de direcție Substratul economic al acțiunii inițiate de partid privind generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III este cît se poate de clar. Este vorba de o acțiune care se circumscrie, în efortul general de a consolida, la nivelul fiecărei întreprinderi și pe ansamblul județului tot ce am investit, de a folosi cît mai bine capacitățile de producție existente în fiecare sector de activitate. Sporind coeficientul de schimburi, se pot obține însemnate sporuri de producție cu aceleași capacități industriale. Așa pot fi economisite însemnate fonduri de investiții, întrucît cresc substanțial indicii de utilizare a capacităților de producție, existente, crește durata lor de participare activă în producție. Și, în final, dar nu și în ultimul rînd, această cale se poate asigura pe creștere importantă a productivvității muncii, prin redistribuirea judicioasă a forței de muncă, optimizarea gradului ei de utilizare și prin creșterea indicilor de folosire a timpului productiv. Iată numai cîteva din avantajele evidente ale îmbunătățirii coeficientului de schimburi. Sarcina generalizării schimbului IT și extinderii schimbuluili, este izvorîtă din profunde rațiuni economice și decurge nemijlocit din necesitatea mobilizării întregului potențial al unităților noastre industriale, corespunzător înaltelor exigențe impuse de noul cincinal. Ce rezultate s-au obținut pînă în prezent ? Cum se știe, generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III este o sarcină trasată de către conducerea superioară de partid, încă din anul 1969, cînd s-a indicat întreprinderilor să se asigure o încărcare a mașinilor de cel puțin 2,2—2,4 schimburi. In unitățile industriale din județul nostru s-a dovedit că, acolo unde această sarcină a fost privită cu toată răspunderea, acolo vinde sau stabilit programe minuțioase de lucru și s-a militat pentru aplicarea lor cu rigurozitate, rezultatele pozitive n-au întîrziat să apară. Sîntem la Fabrica de mașini casnice emailate „23 August“ din Satu Mare. In investigațiile noastre ne-am propus să urmărim cu ce eficiență sînt utilizate mașinile și utilajele noi din sectoarele de producție și în ce măsură și-au găsit aplicarea sarcinile trasate de partid privind generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Statistica arată că, la nivelul primului semestru din acest an, capacitățile de producție ale fabricii s-au încadrat în timpul disponibil, procentul de utilizare fiind de 88 la sută. Coeficientul de schimb, element care redă fidel această realitate, este de 2,2, cu 0,2 mai mare decît în aceeași perioadă a anului precedent. Constatăm că indicele de utilizare a mașinilor prezintă o creștere substanțială în semestrul I a.c. comparativ cu anul 1970. Despre măsurile întreprinse de comitetul de direcție în vederea îmbunătățirii coeficientului de schimburi, ne-a vorbit tovarășul Mihai Chertes, inginer șef adjunct în cadrul întreprinderii. — Pornind de la faptul că mijloacele de intervenție pentru îmbunătățirea coeficientului de schimburi nu se află în altă parte decît în întreprindere, — ne-a spus interlocutorul — am acționat în vederea redistribuirii mai judicioase a forței de muncă, în strînsă concordanță cu optimizarea gradului ei de folosire. Au fost aplicate, totodată, o seamă de măsuri de îmbunătățire a organizării producției, de calificare și ridicare a calificării în vederea creerii cu forțe proprii a necesarului de cadre calificate. Cît privește generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, acțiunile comitetului de direcție au fost orientate acoperirea cu cadre calificate spre a tuturor secțiilor și a tuturor schimburilor. Astfel, s-a ajuns ca la ora actuală secțiile presă, emailaj și galvanizare, să lucreze în trei schimburi egale atît ca valoare a producției cît și ca număr de muncitori pe schimb. La secția turnătorie se lucrează, de asemenea, în două schimburi pline și cu 50 la sută din valoarea schimbului I se lucrează în schimbul III. Cît privește montajul general, aici se lucrează în numai două schimburi deoarece fluxul tehnologic de fabricație, crează posibilitatea de a ansambla produsele numai în două schimburi. In schimb, la secția sculărie, acoperirea necesarului de muncitori calificați nu s-a putut realiza în întregime pe trei schimburi din lipsa forței de muncă calificată. Dificultatea esențială în extinderea schimbului III la secția sculărie, constă, după cum am aflat din discuțiile purtate și cu alte cadre de răspundere, în deficitul de forță de muncă calificată, începînd cu strungari, rectificatori, frezori, lăcătuși-sculeri și terminînd cu cadre medii și superioare. De fapt, în secția sculărie această situație se menține de mai mult timp. Sarcinile de plan, mult superioare de la an la an, sunt îndeplinite prin prestarea în fiecare lună a cel puțin 1.200 ore suplimentare. Cum s-a acționat însă pentru acoperirea necesarului de cadre ? Tovarășul Felician Tarța, șeful serviciului personal — învățămînt, ne spunea că paralel cu cursurile de calificare s-au întreprins în acest an acțiuni largi de angajare unor muncitori calificați în acesate meserii. Pe măsura angajării de noi muncitori se face o nouă redistribuire în secțiile de producție, în așa fel ca cei mai buni meseriași să ajungă la sculărie. Această acțiune încă nu s-a încheiat și de aceea sectorul amintit lucrează doar în două schimburi pline și numai cu 15 oameni în schimbul III. Completarea necesarului de cadre calificate în schimbul III al sectorului sculărie, ar însemna, după un mic calcul făcut în întreprindere, o creștere a producției de scule cu cel puțin 25 la sută, o îmbunătățire substanțială a calității S.D.V.-urilor și ar permite încadrarea sectorului în ritmul normal de producție. O altă cale care, considerăm că ar influența favorabil acoperirea necesarului de cadre calificate este calificarea muncitorilor auxiliari, care la ora actuală reprezintă 25 la sută din totalul muncitorilor productivi. Printr-un efort serios, organizat, mare parte din aceștia ar putea deveni muncitori calificați. Desigur, mai sunt încă o serie de alte aspecte legate de generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Practic s-a dovedit însă că, în cadrul Fabricii de mașini casnice nu există probleme de nesoluționat, că în ducerea la bun sfîrșit a acestei sarcini economice, hotăritoare este decizia fermă a comitetului de direcție. Este însă imperios necesar ca organizația de partid să-și exercite mai hotărît dreptul de control asupra modului în care comitetul de direcție finalizează sarcina de îmbunătățire a coeficientului de schimburi și de generalizare și extindere schimbului II și III, în așa fel ca indicațiile conducerii partidului privind folosirea rațională a capacităților productive, a forței de muncă, a întregului potențial productiv să fie traduse în fapt fără întîrziere. GH. MARINESCU Sîmbătă 24 iulie Concurs de admitere la C.F.R. La data de 4 august 1971 se va ține un examen de admitere la Grupul școlar C.F.R. Cluj, str. Karl Marx nr. 35, pentru funcția de MECANIC AJUTOR LOCOMOTIVA. Condiții de admitere: absolvenți ai liceului de cultură generală sau ai liceului industrial cu specialitatea mecanică sau electrotehnică, vîrsta pînă la 38 ani și stagiul militar satisfăcut; să aibă domiciliul stabil la maximum 60 km. de unul din depourile Cluj, Oradea, Satu Mare, Dej. Durata școlii este de 6 luni, din care 3 luni cursuri teoretice și 3 luni practică la unul din depourile susmenționate. După un stagiu de 18 luni de mecanic ajutor în depou, de la terminarea școlii, se poate candida la școala de mecanic locomotivă. Examenul de admitere constă din: lucrare scrisă și oral Matematică și Fizică (mecanică, căldură, electricitate) la nivelul claselor IX—XII. înscrierile se fac personal la sediul școlii pînă la data de 31. VII. a.c., iar dosarele vor cuprinde: cerere (cu avizul șefului de unitate și a organului sindical pentru cei din cadrele C.B.R.). Diploma de școală, în original, copie legalizată de pe certificatul de naștere. Rezultatul vizitei medicale efectuat la o Policlinică C.F.R. Adeverință de serviciu și trei declarații, pe proprie răspundere, că nu a fost condamnat, că nu suferă de epilepsie și nu a lucrat la C.F.R. și dovadă că are stagiul militar satisfăcut. Toate actele se vor prezenta în dosar plic. Pe timpul școlii elevii vor beneficia de 400 lei bursă, iar cei proveniți din cîmpul muncii de salariul mediu de pe ultimele trei luni, cazare gratuită și masă contra cost la cantina școlii. Informații suplimentare la secretariatul școlii, telefon: 16060 int. 590. 0 întreprinderea industrială „Crasna“ Cărei Vinde din stocuri disponibile la unitățile socialiste și cooperatiste: BROAȘTE CU BARĂ PENTRU DULAPURI; FURNIR INC CL. III.; VOPSEA ȘI EMAIL ALB PE BAZA DE ULEI; DIFERIȚI RULMENȚI. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii Cărei, str. Moftinului nr. 13—15, telefon: 264. ATENȚIUNE! ! S-ЛOIS ATENȚIUNE! 1 MAGAZINUL DE PREZENTARE — DESFACERE A PRODUSELOR TEXTILE. strada Ștefan cel Mare, colț cu Piața Libertății. ELEGANT, MODERN, încadrat cu personal bine pregătit, noul magazin pune la dispoziția cumpărătorilor CONFECȚII și TRICOTAJE pentru femei și copii, realizate după cele mai noi creații ale modei. Magazinul PREZINTĂ produsele de mare prestigiu ale Fabricilor Mondiale și Tricotex Satu Mare și Unitatea din Sighetu Marmației. " CeTățeni și elevi! PENTRU A VA REALIZA VENITURI SUPLIMENTARE, RECOLTAȚI ȘI VALORIFICAȚI PRIN PUNCTELE DE ACHIZIȚIE ALE OCOALELOR SILVICE : Borlești, Livada, Negrești-Oaș, Satu Mare și Tășnad" CANTITĂȚI CÎT MAI MARI DE FRUCTE DE PADURE CUM SINT • ■ [UNK] ........... zmeură, mure, măcieșe, porumbe, păducel castan sălbatic, precum și hribi și gălbiori. Plata se face odată cu predarea fructelor și ciupercilor la toate punctele de achiziții existente în județ.