Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-07-31 / No. 1069
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ----------- ir. O ) si IV (> «̇ ,”"**"TM*""*"*******""**"*****************"TM""*"***"*****"***"********* ..................................I în agricultura județului Zile de efort maxim pentru încheierea secerișului la grîu "Angajați cu toate forțele în acțiunea de recoltare fără pierderi a griului, oamenii muncii de pe ogoarele județului, sub conducerea organizațiilor de partid, au muncit în ultimele zile cu deosebită însuflețire, obținînd rezultate deosebite. In tot cursul zilei de ieri la redacție ne-au parvenit știri prin care se confirmă terminarea recoltatului și producțiile bune care se obțin în unități. Pînă aseară mai mult de jumătate din cooperativele agricole de producție încheiaseră recoltatul griului. Pe total județ s-au recoltat 53.631 ha, ceea ce reprezintă 92 la sută din suprafața rămasă în vegetație. Mai sunt de recoltat 4.450 ha, ceea ce reprezintă pentru combinele pe care le avem un volum de lucru de circa o zi și jumătate. Printre consiliile intercooperatiste care au încheiat lucrările de seceriș, amintim: Consiliul Cărei, Santău, Beltiug, Sanislău, Tășnad, Tiream și Supur. Un efort sporit și o mobilizare exemplară pentru terminarea recoltării ultimelor suprafețe se cere din partea consiliilor intercooperatiste Odoreu, Satu Mare, Apa, Valea Vinului, Ardud, Moftin și Halmeu. Intrucît mai este de treierat recolta de pe circa 12.000 ha de grîu, suprafețe care au fost recoltate manual, cu deosebire in consiliile intercooperatiste Hodod, Negrești-Oaș, și într-o mai mică măsură în consiliile Halmeu, Valea Vinului și Tășnad, este necesar să se treacă din plin la treieratul în arii pentru a putea pune cît mai curînd recolta la adăpost. Avînd în vedere că în unele unități balotajul paielor se desfășoară destul de anevoios, datorită frecventelor defecțiuni la prese, este necesară o întrajutorare mai bună între secțiile de mecanizare atît cu utilaje cît și cu personal calificat pentru depanarea operativă a acestora. r ь<мт В [UNK]ОЙ. О* Тясил */> IWIN Ш/п Jrta&ieși-o:—’ n [UNK]лели «ейș O $NoН [UNK] i i 861. ■ А [UNK]В 901 ж .SM.MЦМ.ИЕ [UNK] ODOREU mo Vhik *ATti«Att £ ■ 812 O Meat's* • Ш [UNK] SbcolteRí [Ж rol тлт mi coSUus OT/IMASENi mi o Jost»m m * um* VIlWll ^ Q 2_C £ardsoe ® B?b<au o ThbOLT О Vorta ri m uprisii m MARAMUREȘ legendă Ф CONSIUUUfi O S £ WULC A. f* Au terminat recoltatul Din Consiliul intercooperatist Beltiug C.A.P. Beltiug C.A.P. Ghirișa C.A.P. Rătești — C.A.P. Soconzel Din Consiliul intercooperatist Hodod : — C.A.P. Giurtelec — C.A.P. Ser Din Consiliul intercooperatist Homorod : — C.A.P. Medișa Din Consiliul intercooperatist Negrești-Oaș : — C.A.P. Negrești-Oaș — C.A.P. Orașu Nou Din Consiliul intercooperatist Sanislău : — C.A.P. Ciumești Din Consiliul intercooperatist Satu Mare : — C.A.P. Oaș Din Consiliul intercooperatist Supur : — C.A.P. Acîș — C.A.P. Dobra — C.A.P. Hurezu Din Consiliul intercooperatist Tășnad C.A.P. Cehal C.A.P. Cehăluț C.A.P. Săcășeni C.A.P. Tășnadu-Nou Din Consiliul intercooperatist Tiream C.A.P. Dindești C.A.P. Tiream Din Consiliul intercooperatist Valea Vinului C.A.P. Crucișor C.A.P. Valea Vinului SECVENȚĂ URBANISTICĂ SATMÄREANÄ. Analiză exigentă, pătrunsă de demnitatea omului care își respectă munca Rezultatele prezente — bază trainică a succeselor viitoare Consecințe ale tărăgănării aplicării unor măsuri organizatorice Problemele producției și ale educării comuniste a lucrătorilor trebuie să stea mai mult în centrul atenției organizației de partid și a comitetului de direcție Manifestîndu-și cu pregnanță rolul de instituție muncitorească supremă de conducere a activității economice, adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina de reparații auto din Satu Mare, s-a desfășurat sub semnul recentelor documente de partid, al programului de măsuri și al expunerii tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității cultural-educative. Insușindu-și ideile programatice de oțională valoare teoretică și excespractică expuse de secretarul general al partidului nostru, participanții la dezbateri au relevat că ele își au aplicare concretă la fiecare loc de muncă, în fiecare sector sau serviciu din întreprindere. In spiritul acestor documente a fost analizată aprofundat munca mășurată de colectivul uzinei desîn primul semestru al anului și sarcinile viitoare, relevîndu-se faptul că nu automulțumirea, ci spiritul combativ de neîmpăcare cu lipsurile, năzuința de a obține mereu rezultate superioare, caracterizează și sporesc forța acestui colectiv. După cum este și firesc, dezbaterile au început printr-o amplă analiză a muncii desfășurate și a rezultatelor obținute în primul semestru al acestui an, o analiză întocmită de comitetul de direcție și prezentată în cadrul adunării de președintele acestuia, tovarășul ing. Gheorghe Stoian. Cu acest prilej s-a reliefat că s-au obținut peste prevederile planului producției globale și marfă o producție suplimentară în valoare de 2.034.000 lei. De asemenea, timpul mediu de imobilizare a autovehiculelor în reparații capitale a fost redus cu 8,1 zile, economiile la prețul de cost s-au cifrat la peste un milion de lei, iar beneficiile suplimentare ținute însumează o valoare dede 1,6 milioane lei. Productivitatea muncii a crescut, în această perioadă, cu 6,1 la sută față de nivelul stabilit, ceea ce a permis realizarea depășirilor menționate. Cu toate rezultatele bune obținute, atît analiza făcută de comitetul de direcție, cît și cea realizată de participanții la dezbateri a fost concentrata asupra unor probleme organizatorice, baza de pornire a discuțiilor constituind-o deficiențele care se mai manifestă în producție. Sau Adunarea a salariaților generală de la Uzina de reparații auto detașat ca trăsături definitorii ale dezbaterilor, spiritul gospodăresc, atitudinea critică față de neajunsuri, înalta conștiință muncitorească în abordarea tuturor problemelor producției. Exprimînd cu multă claritate opinia celor ce le-au dat mandat să-i reprezinte în forul colectiv de conducere, strungarul Vasile Tinga, inginerul Csaba Pongrasz GH. MARINESCU (Continuare in pag. a 2-a) PROBLEMELE ACTUALE ALE MUNCII EDUCATIVE — permanențe pe agenda caselor de cultură Finalitatea oricăror acțiuni cultural-educative, a celor întreprinse de instituțiile de profil în special e un concept temeinic original în practică și încetățenit de-acum în gîndirea activistului cultural. De prisos, deci, o re-acreditare a lui acum,, cu atît mai mult cu cît n-a fost, n-a putut fi, nicicînd, discreditat. In contextul sarcinilor majore, generoase ce decurg din măsurile de larg interes național privind îmbunătățirea muncii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii, conceptul de finalitate se cere redimensionat, corespunzător îmbogățit cu trăsături și adâncimi noi, așezat fără șovăire drept criteriu fundamental, diriguitor a tot ce concepem și întreprindem în plan cultural-educativ. Limpezimea scopului, acuratețea mijloacelor și fermitatea criteriilor apreciative trebuie să patroneze, credem, orice întreprindere în domeniul de subtile stratificări al muncii politicoideologice și cultural-educative, sa concure la ideea prețioasă de finalitate la toate nivelele activității. Cu aceste gînduri am poposit recent la Casa municipală de cultură — cea mai importantă instituție de acest fel din județul ■ nostru. Un însemnat volum de muncă materializată intr-un intens evantai de activități cu precisa destinație reflectă planurile lunare și evidențele curente ale instituției. Statisticile satisfăcătoare, în continuă îmbogățire la capitolul acțiuni cît și la rubrica participanți, bunele aprecieri la adresa a o seamă de manifestări din partea beneficiarilor (în bună parte tineret) ne îndeamnă să încercăm o radiografie a concepției și desfășurării concrete muncii, să insistăm asupra zonei de incidență dintre realizat și planificat, să urmărim efortul de continuă adaptare a așezămîntului de cultură la cerințele concrete ale mediului social, ale vieții. Munca politică de masă sferă de preocupări largă ce înglobează între altele 12 cursuri (din care trei în limba maghiară) a clte 15 lecții în cadrul Universității populare, alte cîteva lectorate cu tematică adiacentă, un inspirat cadran politic periodic, numeroase conferințe și expuneri pe teme politico-ideologice și de cultură generală, filme științifice și de informație culturală, acțiuni diversificate pentru maturi, copii și tineret, — se bucură de o reală și consecventă atenție din partea conducerii și metodiștilor Casei municipale de cultură. Aproape 800 „înmatriculați“ — oameni ai muncii din întreprinderile lenești — au urmat cursuri oriîn conformitate cu nevoile profesionale ,și preferințele personale ca: „România socialistă“ (Fabrica 23 August), „P.C.R. conducătorul poporului român pe drumul luminos al socialismului“ (Combinatul 1 Mai), „Eroul necunoscut în istoria noastră" (Școala prof. de meserii), ,Tinerețe idealuri, răspunderi“ (Textila Ardeleana), „Femeia și preocupările ei contemporane“ (Solidaritatea), „Știință și adevăr,“ „Județul Satu Mare în anii cincinalului“ etc. Alternînd activitatea de la sediu cu cea localizată în diverse întreprinderi și instituții, Casa de cultură a organizat acțiuni de larg interes atrăgînd la buna reușită a acestora cadre de cunoscută și recunoscută competență. E un merit al instituției acela de a fi scos din stereotipie montajul audio-vizual, de a fi dat consistență meselor rotunde cu participarea publicului, de a fi reabilitat conferința și a o fi înnobilat prin secvențele stimulatoare ale aspectomatului, de a fi atras la acest gen de manifestări un numeros și receptiv auditoriu. Cîteva titluri și autori explică de la sine „misterul“: „Unitatea poporului român“, „Figuri de eroi în trecutul românesc“, „Eminescu — luceafărul poeziei românești“ (prof. univ. Dan Smîntînescu), „Ce e nou în lumea cosmică“ (prof. univ. Gh. Chiș), „Slavă partidului“ (montaj literar-muzical), „Cultura românească pe glob“ (prof. univ. dr. I. Zamfirescu), „Valori estetice în poezia lui Blaga“ (prof. univ. dr. doc. Liviu Rusu), „Bună ziua politețe“, „Umanism și patriotism în opera lui Alecsandri“. Posibilități încă nefolosite ca și nevoi depistate în contactul cu cerințele concrete au determinat înscrierea în planul de muncă pentru perioadele următoare a unor noi obiective: curs de etică profesională pentru lucrătorii din comerț în cadrul VASILE SAVINESCU (Continaie în pag. a 3-a) Pe marginea activității Casei municipale de cultură Comoara aurului negru Intre Oder și Vistula este situat bazinul industrial Rbnic, unde exploatările carbonifere dețin rolul primordial, se află uriașe zăcăminte mici de cărbune, care, potrivit unor calcule preliminare, se cifrează la 7 miliarde tone. Stratul de cărbune variază între 10—20 m și cuprinde mari zăcăminte de gaz metan. Cantitatea gazului metan poate fi apreciată după următoarea cifră: la fiecare tonă de cărbune extras revin 190 cm. c. de gaz. Avînd în vedere cantitatea uriașă de gaz metan nimeni nu s-a aventurat încă să facă estimări, fie ele și aproximative. De asemenea, nu este de neglijat o altă bogăție a acestui bazin — sarea, rezervele sunt evaluate la 3 miliarde tone, iar lucrările de prospecțiuni geologice continuă să scoată la iveală noi bogății. Pe aceste plaiuri se află din cele mai vechi timpuri ale istoriei, mine. Cinci puțuri străvechi sînt și astăzi în exploatare, ele fiind consemnate încă în cronicile acelor timpuri cînd cei care coborau în abataj pentru ore multe și lungi de muncă istovitoare erau țăranii iobagi. Pe baza acestor exploatări a fost creat după instaurarea puterii populare, centrul minier Rltnic, însumînd o suprafață de 1.800 km.p., din care 1.500 sînt rezervați exploatărilor miniere. Prin hotărîrea guvernului s-a trecut la modernizarea celor 5 mine, care au renăscut, trăind o a doua tinerețe și inființarea unor noi exploatări. Partea sudică bazinului urmează să beneficieze de noi unități miniere intrucît tocmai în această regiune se află concentrate, in GH. CIOBANU (Continuare în pag. a 4-a), Iffișpoi-Îaj W^ob