Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-07-31 / No. 1069

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! -----------­ ir. O ) si IV (> «̇ ,”"**"TM*""*"*******""**"*****************"TM""*"***"*****"***"********* ..................................I în agricultura județului Zile de efort maxim pentru încheierea secerișului la grîu "Angajați cu toate forțele în acțiunea de recoltare fără pier­deri a griului, oamenii muncii de pe ogoarele județului, sub conducerea organizațiilor de par­tid, au muncit în ultimele zile cu deosebită însuflețire, obținînd rezultate deosebite. In tot cursul zilei de ieri la redacție ne-au parvenit știri prin care se confirmă terminarea recoltatului și producțiile bune care se obțin în unități. Pînă aseară mai mult de ju­mătate din cooperativele agricole de producție încheiaseră recolta­tul griului. Pe total județ s-au recoltat 53.631 ha, ceea ce repre­zintă 92 la sută din suprafața rămasă în vegetație. Mai sunt de recoltat 4.450 ha, ceea ce repre­zintă pentru combinele pe care le avem un volum de lucru de circa o zi și jumătate. Printre consiliile intercoopera­­tiste care au încheiat lucrările de seceriș, amintim: Consiliul Că­rei, Santău, Beltiug, Sanislău, Tășnad, Tiream și Supur. Un efort sporit și o mobilizare exemplară pentru terminarea re­coltării ultimelor su­prafețe se cere din partea consiliilor inter­­cooperatiste Odoreu, Satu Mare, Apa, Valea Vinului, Ardud, Mof­­tin și Halmeu. Intrucît mai este de treierat recolta de pe circa 12.000 ha de grîu, suprafețe care au fost re­coltate manual, cu deosebire in consiliile intercooperatiste Hodod, Negrești-Oaș, și într-o mai mică măsură în consiliile Halmeu, Va­lea Vinului și Tășnad, este nece­sar să se treacă din plin la tre­ieratul în arii pentru a putea pune cît mai curînd recolta la adăpost. Avînd în vedere că în unele unități balotajul paielor se des­fășoară destul de anevoios, da­torită frecventelor defecțiuni la prese, este necesară o întrajuto­rare mai bună între secțiile de mecanizare atît cu utilaje­­ cît și cu personal calificat pentru de­panarea operativă a acestora. r ь<мт В [UNK]ОЙ. О* Тясил */> IWIN­ Ш/п Jrta&ieși­-o:—’ n [UNK]лели «ейș O $NoН [UNK] i i­ 861. ■ А [UNK]В 901 ж .SM.M­ЦМ.ИЕ [UNK] ODOREU m­o Vhik *ATti«Att £ ■ 812 O Meat's* • Ш [UNK]­­ SbcolteRí [Ж r­ol тлт mi coSUus OT/IMASENi mi o Jost»m m * um* VIlWll ^ Q 2_C £ard­soe ® B?b<au o ThbOLT О Vo­­rta ri m uprisii m MARAMUREȘ legendă Ф CONSIUUUfi O S £ WUL­C A. f* Au terminat recoltatul Din Consiliul intercooperatist Beltiug C.A.P. Beltiug C.A.P. Ghirișa C.A.P. Rătești — C.A.P. Soconzel Din Consiliul intercooperatist Hodod : — C.A.P. Giurtelec — C.A.P. Ser Din Consiliul intercooperatist Homorod : — C.A.P. Medișa Din Consiliul intercooperatist Negrești-Oaș : — C.A.P. Negrești-Oaș — C.A.P. Orașu Nou Din Consiliul intercooperatist Sanislău : — C.A.P. Ciumești Din Consiliul intercooperatist Satu Mare : — C.A.P. Oaș Din Consiliul intercooperatist Supur : — C.A.P. Acîș — C.A.P. Dobra — C.A.P. Hurezu Din Consiliul intercooperatist Tășnad­­ C.A.P. Cehal C.A.P. Cehăluț C.A.P. Săcășeni C.A.P. Tășnadu-Nou Din Consiliul intercooperatist Tiream C.A.P. Dindești C.A.P. Tiream Din Consiliul intercooperatist Valea­ Vinului C.A.P. Crucișor C.A.P. Valea Vinului SECVENȚĂ URBANISTICĂ SATMÄREANÄ. Analiză exigentă, pătrunsă de demnitatea omului care își respectă munca Rezultatele prezente — bază trainică a suc­ceselor viitoare Consecințe ale tărăgănării aplicării unor măsuri organizatorice Problemele producției și ale educării comu­niste a lucrătorilor trebuie să stea mai mult în centrul atenției organizației de partid și a comitetului de direcție Manifestîndu-și cu pregnanță rolul de instituție muncitorească supremă de conducere a activită­ții economice, adunarea reprezen­tanților salariaților de la Uzina de reparații auto din Satu Mare, s-a desfășurat sub semnul recen­telor documente de partid, al programului de măsuri și al expu­nerii tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activită­ții cultural-educative. Insușindu-și ideile programatice de o­țională valoare teoretică și exces­prac­tică expuse de secretarul general al partidului nostru, participanții la dezbateri au relevat că ele își au aplicare concretă la fiecare loc de muncă, în fiecare sector sau serviciu din întreprindere. In spiritul acestor documente a fost analizată aprofundat munca mășurată de colectivul uzinei des­în primul semestru al anului și sar­cinile viitoare, relevîndu-se fap­tul că nu automulțumirea, ci spi­ritul combativ de neîmpăcare cu lipsurile, năzuința de a obține mereu rezultate superioare, ca­racterizează și sporesc forța a­­cestui colectiv. După cum este și firesc, dezba­terile au început printr-o amplă analiză a muncii desfășurate și a rezultatelor obținute în primul semestru al acestui an, o analiză întocmită de comitetul de direc­ție și prezentată în cadrul adu­nării de președintele acestuia, tovarășul ing. Gheorghe Sto­­ian. Cu acest prilej s-a re­liefat că s-au obținut pes­te prevederile planului pro­ducției globale și marfă o pro­ducție suplimentară în valoare de 2.034.000 lei. De asemenea, timpul mediu de imobilizare a autovehiculelor în reparații ca­pitale a fost redus cu 8,1 zile, economiile la prețul de cost s-au cifrat la peste un milion de lei, iar beneficiile suplimentare ținute însumează o valoare de­de 1,6 milioane lei. Productivitatea muncii a crescut, în această pe­rioadă, cu 6,1 la sută față de ni­velul stabilit, ceea ce a permis realizarea depășirilor menționate. Cu toate rezultatele bune obți­nute, atît analiza făcută de co­mitetul de direcție, cît și cea rea­lizată de participanții la dezba­teri a fost concentrata asupra unor probleme organizatorice, baza de pornire a discuțiilor con­­stituind-o deficiențele care se mai manifestă în producție. S­au Adunarea a salariaților generală de la Uzina de reparații auto detașat ca trăsături definitorii ale dezbaterilor, spiritul gospodă­resc, atitudinea critică față de neajunsuri, înalta conștiință muncitorească în abordarea tu­turor problemelor producției. Exprimînd cu multă claritate opinia celor ce le-au dat mandat să-i reprezinte în forul colectiv de conducere, strungarul Vasile Tinga, inginerul Csaba Pongrasz GH. MARINESCU (Continuare in pag. a 2-a) PROBLEMELE ACTUALE ALE MUNCII EDUCATIVE — permanențe pe agenda caselor de cultură Finalitatea oricăror acțiuni cultural-educative, a celor întreprinse de instituțiile de profil în special e un concept temeinic original în practică și înce­tățenit de-acum în gîndirea activistului cultural. De prisos, deci, o re-acreditare a lui acum,, cu atît mai mult cu cît n-a fost, n-a putut fi, nicicînd, discreditat. In contextul sarcinilor majore, generoase ce decurg din măsurile de larg interes național privind îmbu­nătățirea muncii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii, conceptul de finalitate se cere redimensionat, corespunzător îm­bogățit cu trăsături și adâncimi noi, așezat fără șo­văire drept criteriu fundamental, diriguitor a tot ce concepem și întreprindem în plan cultural-educativ. Limpezimea scopului, acurate­țea mijloacelor și fermitatea cri­teriilor apreciative trebuie să patroneze, credem, orice între­prindere în domeniul de subtile stratificări al muncii politico­­ideologice și cultural-educative, sa concure la ideea prețioasă de finalitate la toate nivelele activi­tății. Cu aceste gînduri am poposit recent la Casa municipală de cul­­­­tură — cea mai importantă ins­tituție de acest fel din județul ■ nostru. Un însemnat volum de muncă materializată intr-un intens evantai de activități cu precisa destinație reflectă planurile lu­nare și evidențele curente ale instituției. Statisticile satisfăcă­toare, în continuă îmbogățire la capitolul acțiuni cît și la rubrica participanți, bunele aprecieri la adresa a o seamă de manifestări din partea beneficiarilor (în bu­nă parte tineret) ne îndeamnă să încercăm o radiografie a concep­ției și desfășurării concrete muncii, să insistăm asupra zonei­­ de incidență dintre realizat și planificat, să urmărim efortul de continuă adaptare a așezămîn­­tului de cultură la cerințele con­crete ale mediului social, ale vieții. Munca politică de masă sferă de preocupări largă ce înglobează între altele 12 cursuri (din care trei în limba maghiară) a clte 15 lecții în ca­drul Universității populare, alte cîteva lectorate cu tematică a­­diacentă, un inspirat cadran po­litic periodic, numeroase confe­rințe și expuneri pe teme politi­­co-ideologice și de cultură gene­rală, filme științifice și de infor­mație culturală, acțiuni diversi­ficate pentru maturi, copii și ti­neret, — se bucură de o reală și consecventă atenție din partea conducerii și metodiștilor Casei municipale de cultură. Aproape 800 „înmatriculați“ — oameni ai muncii din întreprinderile lenești — au urmat­ cursuri ori­în conformitate cu nevoile profe­sionale ,și preferințele personale ca: „România socialistă“ (Fabri­ca 23 August), „P.C.R. conducă­torul poporului român pe dru­mul luminos al socialismului“ (Combinatul 1 Mai), „Eroul necu­noscut în istoria noastră" (Școala prof. de meserii), ,­Tinerețe idealuri, răspunderi“ (Textila Ar­deleana), „Femeia și preocupă­rile ei contemporane“ (Solidari­tatea), „Știință și adevăr,“ „Ju­dețul Satu Mare în anii cincina­lului“ etc. Alternînd activitatea de la sediu cu cea localizată în diverse întreprinderi și institu­ții, Casa de cultură a organizat acțiuni de larg interes atrăgînd la buna reușită a acestora cadre de cunoscută și recunoscută competență. E un merit al insti­tuției acela de a fi scos din ste­reotipie montajul audio-vizual, de a fi dat consistență meselor rotunde cu participarea publicu­lui, de a fi reabilitat conferința și a o fi înnobilat prin secven­țele stimulatoare ale aspectoma­­tului, de a fi atras la acest gen de manifestări un numeros și receptiv auditoriu. Cîteva titluri și autori explică de la sine „misterul“: „Unitatea poporului român“, „Figuri de eroi în tre­cutul românesc“, „Eminescu — luceafărul poeziei românești“ (prof. univ. Dan Smîntînescu), „Ce­­ e nou în lumea cosmică“ (prof. univ. Gh. Chiș), „Slavă partidului“ (montaj literar-muzi­­cal), „Cultura românească pe glob“ (prof. univ. dr. I. Zamfi­­rescu), „Valori estetice în poezia lui Blaga“ (prof. univ. dr. doc. Liviu Rusu), „Bună ziua polite­țe“, „Umanism și patriotism în opera lui Alecsandri“. Posibilități încă nefolosite ca și nevoi depistate în contac­tul cu cerințele concrete au de­terminat înscrierea în planul de muncă pentru perioadele urmă­toare a unor noi obiective: curs de etică profesională pentru lu­crătorii din comerț­­ în cadrul VASILE SAVINESCU (Continaie în pag. a 3-a) Pe marginea activității Casei municipale de cultură Comoara aurului negru Intre Oder și Vistula este situat bazinul industrial Rbnic, unde exploatările carbonifere dețin rolul primordial, se află uriașe zăcăminte mici de cărbune, care, potrivit unor calcule preliminare, se cifrea­ză la 7 miliarde tone. Stratul de cărbune variază între 10—20 m și cuprinde mari ză­căminte de gaz metan. Canti­tatea gazului metan poate fi apreciată după următoarea cifră: la fiecare tonă de căr­bune extras revin 190 cm. c. de gaz. Avînd în vedere cantita­tea uriașă de gaz metan ni­meni nu s-a aventurat încă să facă estimări, fie ele și apro­ximative. De asemenea, nu este de neglijat o altă bogăție a aces­tui bazin — sarea, rezervele sunt evaluate la 3 miliarde tone, iar lucrările de prospec­țiuni geologice continuă să scoată la iveală noi bogății. Pe aceste plaiuri se află din cele mai vechi timpuri ale istoriei, mine. Cinci puțuri străvechi sînt și astăzi în ex­ploatare, ele fiind consemna­te încă în cronicile acelor timpuri cînd cei care coborau în abataj pentru ore multe și lungi de muncă istovitoare erau țăranii iobagi. Pe baza acestor exploatări a fost creat după instaurarea puterii populare, centrul mi­nier Rltnic, însumînd o supra­față de 1.800 km.p., din care 1.500 sînt rezervați exploată­rilor miniere. Prin hotărîrea guvernului s-a trecut la mo­dernizarea celor 5 mine, care au renăscut, trăind o a doua tinerețe și inființarea unor noi exploatări. Partea sudică bazinului urmează să benefi­­­cieze de noi unități miniere intrucît tocmai în această re­giune se află concentrate, in GH. CIOBANU (Continuare în pag. a 4-a), Iffișpoi-Îaj W^ob

Next