Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-11-26 / No. 1170

2 CRONICA SATMAREANA Vineri 26 noiembrie 1971 ..... —I—I^^41 щ III .......--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ш MUZICA-ARTĂ PENTRU TON­ ! Puncte de vedere Legenda spune că Orfeu, cu flautul lui, a reușit să înduio­șeze chiar și pe necruțătorii stăpîni ai lumii umbrelor, care i-au redat-o pe Euridice, smulsă de ei dintre cei vii. Prin acest mit, ve­chii greci își ex­primau profunda lor credință în puterea muzicii ide a-l face pe om mai blind, mai bun, mai uman. Cu toată naivitatea de care e pătrunsă estetica muzicală a elevilor, esența ra­țională a acestei con­cepții se păstrează in toată vigoarea sa. Nu simțim oare năs­­cîndu-se in noi, a­­tunci cînd ne aflăm sub vraja muzicii, un val de generozi­tate, care ne ridică deasupra intereselor egoiste, ne face să devenim mai înțe­legători? Fenomenul nu are nimic mistic sau metafizic cum au încercat să-l inter­preteze feluriți gîn­­ditori idealiști. Ex­plicația lui rezidă în însuși specificul mu­zicii, Științele Exprimînd nă­sufletului uman, muzica a­­duce la suprafața conștiinței tot ce este nobil în gîndi­­re și noastre, sentimentele obligînd înclinările negative, nedemne, să se re­tragă în întunericul subconștientului. Curățînd conștiin­ța de zgura mes­chinăriei și culti­­vînd in ea năzuin­ța spre bine, spre frumusețe, muzica a­­jută în felul său propriu (și unic), la atingerea acelei sături a omului tră­co­munist numită pu­ritatea morală. Iată deci că mu­zica­ poate fi mai mult decit o dez­mierdare a simțuri­lor, iar înrîurirea ei educativă poate a­­vea o persistență și o profunzime cu ni­mic mai prejos de cea a celorlalte arte. Din marile capodo­pere al­e muzicii, pu­tem sorbi­ciune, omenie, înțeles­pute­re, generozitate. Nu întimplător artele — între care muzica de­ține un rol aparte — se bucură de o atenție mare atât și o îndru­cie apro­piată și consecventă din partea partidu­lui și statului nos­tru, îndrumare care — nu ne îndoim — va rodi in anii care vin, atit în ce privește ridicarea ni­velului creației mu­zicale autohtone, cit și sub aspectul pă­trunderii ei în mase. Împrejurarea că unii, deși ascultă mu­zică, nu simt aceas­tă forță binefăcătoa­re, nu vorbește câ­­tuși de puțin de ine­xistența ei. Ceea ce împiedică încă mu­zica să-și mai simțitor exercite influ­ența în formarea spirituală a omului nou, este faptul că ea nu a devenit par­te intimă și integran­tă a existenței noas­tre. Sau mai bine­­zis, muzica nu poa­te aduce educativă contribuția de care este capabilă, acolo unde fiu devine o necesitate sufleteas­că a omului. Cu alte cuvinte, în cu care suntem­ efortul fie­care datori pentru a ne împlini multi­lateral, trebuie im­plicată și preocup­­area pentru frumo­sul prin artă, prin muzică. De abia cînd în­cetează să fie o delec­tare sporadică și în­cepe să fie privită ca o hrană spiritua­lă indispensabilă, mu­zica își dezvăluie uriașele, tăinuitele virtuți educative. Proust in­a sa „In căutarea pierdut“ nu a timpului făcut decit să împingă spre o acțiune efi­cientă regretul pa­siv. Dar o lumină neașteptată i-a stră­lucit, și în minu­nățiile ascunse de noaptea pierdut“ a „timpului descope­rit MUZICA. ^ De muzică se a­­propie întimplător, dar un prieten i-a vorbit despre aceas­tă artă : străduiește­­te să o înțelegi, ea îți va sugera ceea ce este mai profund, mai pur în tine însuți și vei să-ți cunoști mai izbuti bi­ne propriul suflet. Ducindu-te pe ari­pile ei, muzica transportă spre înăl­te­țimi cosmice. Ea nu vorbește la fel tu­turor Infinitul și e minunată, misterioasele luminos, ei te­nebre sunt pentru bă­­trîn vastul specta­col al vieții și al morții, pentru copil promisiunile imedia­te ale mării și ale pămintului, pentru a­­dolescent infinitul misterios, luminoasele tenebre ale dragostei. Așadar, izbutești să te apropii de inima muzicii doar cind a­­jungi să crezi in absoluta necesitate de a te angrena în această dificilă dia­lectică pe care mulți nerăbdători mozi refuză sau co­s-o ia in piept. Dar o dată trecut acest­aи-ți va părea prag, rău și vei putea „gusta" din splendorile ei infinite. DOINA MARIAN п Instantaneu din laboratorul Fabricii de produse lactate Satu Mare. Inaugurarea v­ii salu­i de concerte renovată Concertul de miercuri a Filar­monicii din Satu Mare, avînd la pupitru pe dirijorul Mircea Cris­­tescu, iar, ca solist pe violonistul Mihai Constantinescu, a coincis cu inaugurarea sălii de concerte renovată. Se poate afirma că sala corespunde acum tuturor exigen­țelor profesionale. Reprimind li­nia veche arhitectonică, completa­tă cu realizarea izolării fonice, în această formă sala se situează printre cele mai reușite realizări ale genului din țară, avînd la ca­pacitatea celor 350 de locuri con­diții de audiere excelente. Pentru renovare a fost investită suma de 1.500.000 lei, lucrările fiind exe­cutate de I.L.L. și Cooperativa Complexul deservirii din Satu Ma­re. „SINCOPE" HEWSTIFICAIE (Urmare din pag. 1) vice și o educație politico-ideolo­­gică profundă. Iată deci că dezvoltarea impe­tuoasă a întreprinderii, dinamiza­rea activității ei economice poate fi realizată numai dacă, în pa­ralel cu introducerea unor utilaje și mașini moderne, se acționează corespunzător pentru formarea u­­nei înalte conștiințe socialiste, respectiv mobilizarea factorilor morali. întregul program educațional, conceput la propunerea secretaru­lui general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, sublinia­ză tocmai necesitatea punerii de acord a conștiinței sociale cu cu­ceririle revoluționare ale popo­rului nostru, a asigurării unui e­­chilibru între baza economică do­­bîndită și suprastructură. Or, dis­ciplina la locul de muncă, res­ponsabilitatea profesională repre­zintă elemente esențiale ale eti­cii socialiste. Cînd fiecare com­partiment al activității economice, sociale și culturale se resimt ge­neros de pe urma măsurilor pri­vind sensibilizarea unuia din do­meniile fundamentale ale procesu­lui de edificare a societății so­cialiste, și anume domeniul edu­cației, numărul încă ridicat al ac­telor de indisciplină în producție de la Uzina Unio pare mai mult decît anacronic. Fenomenul ar trebui să dea cu atît mai mult de gîndit conducerii întreprinderii, comitetului de partid, de sindi­cat și U.T.C., cu cît față de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut numărul absențelor nemo­tivate a crescut cu peste 3.600 om-zile. Deosebit de frecvente au deve­nit în ultimul timp aceste absen­țe în secțiile a VI-a „Utilaje di­verse“, și a V-a „Turnătorie”. Nu­mai în luna octombrie, de pildă, secția „Turnătorie" a înregistrat 65 om-zile pierderi nejustificate la capitolul fond de timp de lucru. S-au „evidențiat" în această pri­vință Virgil Taloș, Ioan Lăcătuș, Iosif Bogdan, Traian Nagy, Vasile Cîmpan ș. a. Fiecare dintre a­­ceștia a fost supus discuției în ședințe colective de producție, dar critica tovărășească a rămas, se pare, fără efect. Este regretabil că acești muncitori, unii cu vechime în producție, n-au înțeles încă în­semnătatea efortului colectiv ne­precupețit, multilateral, care sin­gur poate conduce la obținerea uriașelor transformări — economi­ce și sociale — preconizate de partid. In primele zece luni ale anului, în secție, datorită orelor absentate nemotivat, s-a pierdut o producție care echivalează cu piesele turnate pentru 35 locomo­tive Diesel de mină sau 135 ma­șini de încărcat. Aceasta este pier­derea socială, la care poate fi a­­dăugat efortul suplimentar depus de tovarășii de echipă îndeplinirea sarcinilor de pentru plan. „Problema indisciplinei în produc­ție ne preocupă în cea mai lar­gă măsură — ne-a spus tovarășul Emanoil Pop, secretarul organiza­ției de partid pe secție. Trebuie să spun că în ultimii 15 ani n-am înregistrat un număr atît de ma­re de absențe nemotivate. Cei mai mulți­­ angajați la intrarea în funcțiune a noii turnătorii pro­vin din mediul rural și sînt, tem­porar, după cum se știe, mai re­fractari la disciplina muncitoreas­că. In rîndul acestora, însă, ne-am propus să desfășurăm o temeinică muncă educațională, astfel ca, în­­tr-un timp cît mai scurt, fenome­nul să fie lichidat". Majoritatea neajunsurilor legate de utilizarea timpului de lucru în secția a VI-a se localizează la atelierul de mecanică, unde fluc­tuația muncitorilor și numărul ab­­­sențelor nemotivate se ridică la cote inadmisibile. Nici discuțiile, nici mijloacele administrative o­­bișnuite n-au izbutit să stăvileas­că aici șirul actelor de indisci­plină. Aceasta nu dovedește decît că se impune întărirea muncii po­­litico-ideologice și educative, gă­sirea unor noi forme de sensibili­zare a conștiinței socialiste. Din păcate, ne-am convins, discutând c­u tovarășul Ilie Gîta, președinte­le Comitetului sindicatului pe u­­zină, că în această direcție s-a făcut încă prea puțin. critică tovărășească în Doar cu grupele sindicale, sau cu referate „ideo­logice" nu pot fi recuperate pie­sele și mașinile care ar fi putut produce; nici cele 72 cazuri de desfacere a contractului de mun­că pentru indisciplină la locul de producție n-au fost mai „convingă­toare". Cînd este vorba de crea­rea unui profil spiritual adecvat trebuie să ne bazăm mai puțin pe acte normative sau măsuri admi­nistrative și mai mult pe o inten­să muncă de educație comunistă, înainte­ de toate este necesară nașterea unei puternice opinii de masă împotriva acestor manifes­tări, incompatibile cu calitatea de muncitor în societatea socialistă. тлтл [UNK]д CUM A DEVENIT UN INFRACTOR „PROPRIETARUL“ UNEI SECȚII DE PRODUCȚIE A COOPERATIVEI 1 » Am asistat la o anchetă. In fața omului legii se afla un individ în toată firea, mai mult bătrîn decît tîn­ăr. Stătea foarte liniștit și inima a om ne­vinovat. Răspundea cu echivo­­curi la întrebări, schița doar niște semne din umeri atunci cînd nu găsea cuvîntul potri­vit pentru a-și completa expli­cațiile. Dar să derulăm filmul acestei anchete, să lăsăm ca faptele să vorbească. Individul se numește Iosif Balogh, domiciliat în Satu Mare, str. Pionierilor nr. 80. In 1968 acesta s-a angajat pe bază de contract la Cooperativa „So­meșul“ din Seini, obligîndu-se să execute la domiciliu dopuri, saltele, perini, capace din ma­să plastică. Neținînd cont de clauzele prevăzute în contract, cu de la sine putere, Iosif Ba­logh a organizat și a pus în funcțiune la domiciliul său, adevărată „făbricuță“ de produ­c­se de uz casnic cu durată mai îndelungată, arogîndu-și funcția de ... director. Angaja salariați, le fixa norma, îi punea la lu­cru. In calitatea sa, micul ... proprietar se ocupa de orga­nizarea muncii, de aprovizio­narea unității cu materie pri­mă, încheia și livra produsele finite. Afacerile mergeau cum nu se poate mai bine. treprinderea prospera Mica „în­vățînd cu ochii, încetul cu încetul și-a acaparat clienți, a încheiat con­tracte cu diferite întreprinderi și organizații socialiste, dînd dovadă de multă ... prompti­tudine în livrarea produselor finite. Iosif Balogh și-a consolidat poziția, devenind mare „specia­list“. Și-a făcut numeroase re­lații, intr-un cuvînt se simțea emul tare și mare. — Ce nu poți face cînd dis­pui de bani? — spunea el adesea unor cunoștințe. Și bani avea, îi curgeau în toate buzunarele cînd dorea și cît îi trebuia. Prinzînd gustul banilor (pen­tru că banii nu au miros — du­­­pă propria-i opinie) Iosif Balogh a recurs la anumite mașinațiuni, desfășurîndu-și activitatea pe picior mare. Și-a angajat la u­­nitatea pe care o conducea toa­te rudeniile, cunoscuții cu în­treaga lor­­ familie. Angajat este un fel de a spune, pentru c­ă ei apăreau doar pe statele de plată, iar Iosif Balogh le în­casa salariile, pentru care de fapt nu muncise nimeni. Iuliu Nemeth și Rozalia Nemeth, Ca­­zimir Bogyi și Ecaterina Bogyi erau ... salariații lui perma­nenți. Aceștia însă n-au prestat niciodată nici o muncă. In schimb, figurau pe statele de plată cu mii de lei. — Am avut multe cheltuieli neprevăzute și nu aveam cu ce să-mi acopăr aceste cheltuieli, a declarat I.B. printre altele. In contractul încheiat între Iosif Balogh și cooperativă e­­rau prevăzute anumite clauze privind modul de aproviziona­re, sursele de unde putea să-și procure marfa și felul în care trebuia să predea produsele fi­nite. El însă a sfidat aceste clau­ze,­­ acționînd după bunul lui plac, creîndu-și numeroase sur­se de venituri fără să ridic­e măcar un deget. Mai mult decît atît, fiica sa, care lucrează la Fabrica Tricotex din Satu Ma­re, era în același timp și sala­riata tatălui ei. Ea a fost „re­tribuită“ între anii 1969—1970 de către propriul tată cu aproape 28.000 de lei. In buzunarele lui Iosif Balogh s-au scurs în fe­lul acesta în total peste 107.000 lei, bani furați din munca și sudoarea altora, bani sustrași din averea statului. Iosif Balogh nu s-a mulțumit însă cu aceste .........venituri“. El și-a extins raza de activitate la Cooperativa „Arta populară“ din Satu Mare și la Cooperativa de consum din Halmeu. Aici l-a întîlnit pe Teofil Marțian, fără să ceară vreo explicație, care, a acceptat să-i devină colaborator. Procedeul folosit pentru obți­nerea unor venituri ilicite fost același inițiat de Iosif Ba­a­logh: norme fictive, întocmirea de state de plată false. Teofil Marțian recunoaște doar în parte că a „greșit“. Nu a amintit însă nimic­­ de banii băgați în bu­zunar, care se ridică în total la peste 47.000 de lei­ tru — Aveam nevoie de bani pen­că altfel nu puteam face aprovizionarea cu materie primă­­ a declarat T. Marțian. Este un fel de a se scuza, de a-și ascunde activitatea sa in­­fracționistă. Documentele pre­zentate de către organul de an­chetă nu au putut fi contesta­te. — De ce ați încercat să-l mi­tuiți pe Vasile Domșa cu 2.000 de lei pentru ca să declare or­ganului de anchetă ceea ce dv. doreau­? — Nu este adevărat — răs­punse cu seninătătate infractorul. Vasile Domșa și soția acestuia, care figurează pe statele de plată cu o sumă de peste 12.000 de lei, au dat dovadă de cinste, corectitudine. El a declarat dictatorilor că T. Marțian a au­în­cercat să-l mituiască pentru ca să depună mărturie minci­noasă. Acesta însă nu s-a lă­sat influențat, nu l-a prins mira­jul banilor nemunciți. Cu el au fost încă mulți cetățeni care au depus mărturii sincere, de­­mascînd fără cruțare această veroasă afacere practicată de ani de zile de către Iosif Ba­logh și Teofil Marțian. De altfel, opinia publică, oamenii cinstiți au dat un real sprijin orga­nelor de anchetă pentru a se face lumină în această afacere care a prejudiciat statul cu peste 150.000 de lei. Aceasta demon­strează cum nu se poate mai bine nivelul lor de conștiință înaintat, demonstrează că oa­menii cinstiți nu îngăduie ni­mănui să se atingă de averea statului. Iar cei care o fac, trebuie să-și primească pedeap­sa ce li se cuvine. ... Doi infractori, sub oblădui­rea unor tovarăși din conduce­rea cooperativei meșteșugărești, au ștesc frustat sistematic bunul ob­cu importante sume de bani. Este adevărat că princi­palul acuzat „activa“ la o sec­ție ce aparține de județul Mara­mureș. Dar cei de la Coopera­tiva „Arta populară“, cei de la Cooperativa de consum din Hal­meu, unde a lucrat Teofil Marțian, nu au sesizat că sunt furați de către doi excroci, de către doi paraziți? Oare da­că se manifesta mai multă vi­gilență, dacă se efectuau veri­ficări și controale temeinice, nu se putea oare preveni o asemenea delapidare? Comentariile sunt de prisos. Cazul relatat invită la me­ditații și alți conducători de întreprinderi și organizații so­cialiste unde se mai manifestă anumite neajunsuri în privin­ța manipulării de valori și bunuri materiale pentru se putea preveni din timp orice a act infracționist. FLAVIU istrate Ancheta noastră. Doriți să fiți bine informat ? С1Т [UNK] ZILNIC mmm £ M in coloanele ziarului sunt publicate cu regularitate știri și reportaje, anchete sociale. Inter­viuri, opinii din cele mai diver­se domenii de activitate econo­mică și social-culturală, pagini fixe de literatură și artă, de eti­că, de magazin. In paginile ziarului OTNIM­­ V » I « g­a­s 111 — informații, cronici culturale și cetățenești, note, foiletoane, rubrici de satiră și umor, comen­tarii, rezultate și clasamente sportive, evenimente internațio­nale la zi. Redacția ziarului „CRONICA SATMAREANA“ vă pune la dispoziție contra unui tarif convenabil rubrica „MICĂ PUBLI­CITATE“ In cadrul căreia se pot face diverse anunțuri ca: obiecte de vânzare, schimburi de locuințe, pierderi de acte sau bunuri, anunțuri de familie, felicitări, cereri sau oferte de ser­vicii etc. Ziarul MMI Satmăreană apare zilnic. Costul­ unui abona­ment lunar, 8 lei. mm Notă Consecințele vitezei Pe șoseaua Baia Mare — Satu Mare circula regulamen­tar, pe partea dreaptă, o că­ruță cu cai în care se aflau mai multe persoane. In dreptul ieșirii din Ciuperceni, conducătorul satul au­to Zoltán Osvath, conducea cu viteză excesivă un auto­camion aparținînd I.S.F. Ma­ramureș.­­Angajînd autovehicolul în depășirea căruței, acesta nu a reușit să păstreze distanța laterală regulamentară și a lovit-o în plin, proiectînd-o în șanțul șoselei. Dintre ocupanții căruței, o persoană și-a pierdut viața în acest accident și alte două au fost grav rănite. Judecat pentru infracțiu­nea de ucidere din culpă, Zoltán Osvath a fost condam­nat la 1 an și 6 luni închi­soare, și a fost obligat la pla­ta unor despăgubiri de 7.325 lei și la achitarea unei pen­sii lunare de întreținere în favoarea copiilor victimei, pînă la majoratul acestora. Televiziune Vineri 26 noiembrie 18.00 — Deschiderea emisiunii. Căminul. Od 8 contra os 2. 18.60 — L­umea copiilor. — Povestea bătrînului cedru. 19.10 — Trage­rea Loto. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20­15 — In­termezzo muzica] cu orch­estra Valențiu Grigorescu. Solist Ion Ulmeanu. 20­25 — Film artistic . Nemurire. O producție a studiou­rilor Albania Nouă 1970. Regia Viktor Ghika. 22.05 — Panoramic științific. — Noutăți științifice din lumea întreagă prezentate de Andrei Bacalu și Dumitru Cucu. 22.35 — Telejurnalul de noapte. RADIO . 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.45 Sfatul în­eclicului. 8.00 Sumarul premiei. 8.08 Matineu mu­zical. 8.25­ Moment poetic 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La mi­crofon, melodia preferată (conti­nuare). 9.30 ^Miorița. Pagini din is­toria folclorisu­cii 10.00 Buletin de știri. 10.05 Scene din operete românești. 10.20 Piese instrumen­tale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin devștiri. 11.05 Melodii lansate de Aurelian Andreescu. 11.15 Atențiune șo­feri, atențiune pietoni­ 11.35 Cîn­­tece interpretate de Corul și Or­chestra de studio ale Radiotelevi­­ziunii. 11.50 Cotele apelor Dună­rii. 12.00 Discul în foileton — Sa­mmy Davis junior. 12.15 Recital de operă Lucia Stănescu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.15 Avanpremieră coti­diană. 13.30 Radiorecording. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Știin­ță, tehnică, fantezie. 17.30 Con­cert de muzică populară. 18.00 O­­rele serii. 20.00 Tableta de seară de Miron Constantinescu. 20.05 Ze­ce melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Expres melodii. Emi­siune de Lucia Popescu și Silvia Velicu. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estra­da nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00). Cinema Vineri 26 noiembrie SATU MARE: Victoria - Omul orchestră (coproducție franco-ita­­liană, color, cinemascop); Popu­lar — Pași spre lună (film româ­nesc); CĂRȚI: 23 August — Mi­hai Viteazul (seriile I și II, film românesc, color, cinemascop); Popular — Așteptarea (film ro­mânesc, color); NEGREȘTI-OAȘ: Los Tarantos (film spaniol, color); TÂȘNAD: Unde ești acum ^ma­­xim? (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Viața nu iartă (film ro­mânesc); SANISLĂU: Noul anga­jat (film polonez); BERVENI: Pre­țul puterii (film italian, color, ci­nemascop). Combinatul de Exploatare și Industrializare a Lemnului (C.E.I.L) Satu Mare oferă spre vînzare întreprinderilor de stat și cooperatiste, pe bază de comandă, din stoc dis­ponibil, următoarele materiale: P.V.C. expandat, culoarea neagră; Geam tras 2, 3, 4 mm; Clei de oase în tablă; Pîslă gri de 5 și 10 mm; Sîrmă AF 25, 35 și 50; Conductor NGA de 6,10 și 25 mm; Cablu ACVABY; Pînze gatere; Contactor fix Ditu de 100 A; Contactor mobil Ditu de 100 A. Cantitatea și lista completă a materialelor se poate consulta la serviciul aprovizionării al întreprinderii, str. Ion Ghica nr. 38, tel. 1.21.72. Casa agronomului LIVADĂ ANGAJEAZĂ IMEDIAT: CONDUCĂTOR AUTO pentru autobuz și microbuz cu domiciliul stabil în Satu Mare,­­ TEHNICIAN HORTICOL cu vechime și stagiul militar satisfăcut. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul unității, telefon 26 Livada, sau la serv, cadre al Direcției ge­nerale agricole județene, Satu Mare, telefon 1.38.16 și 1.39.64.

Next