Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-12-04 / No. 1177

2 Resursele instructiv­­educative ale vizitei Școlare in întreprinderi Vizitarea de către școlari unor întreprinderi economice nu a constituie o simplă acțiune de divertisment. Avînd în vedere resursele instructiv-educative ale acțiunii, se conturează o adevă­rată metodică a acesteia. In primul rînd e necesară stabili­rea unui scop precis care să vi­zeze aspecte ale educației patrio­tice, de cultură generală, ale orientării școlare și profesionale. Urmează apoi pregătirea propriu­­zisă a vizitei, efectuarea acesteia și fructificarea rezultatelor ei. Despre aceste modalități de lu­cru ne-a furnizat date interesante profesorul Andrei Barna, de la Liceul nr. 2 din Satu Mare. Ast­fel, aflam că vizita la Fabrica de confecții Mondiala a fost pre­cedată de o discuție pregătitoare privitoare la istoricul întreprin­derii (dinamica dezvoltării ei), jalonîndu-se problemele ce tre­buiau urmărite : baza economică, (înzestrarea tehnică, stadiul de mecanizare, de automatizare, ma­teria primă folosită), condițiile de muncă (microclimatul, securi­tatea muncii, atmosfera colecti­vului, raportul muncitori — conducere), forța de muncă utilizarea ei rațională (perfecțio­și­narea), productivitatea muncii, valorificarea produselor, profesională etc. Elevii clasei etica VI-a — care au efectuat vizita a — au fost împărțiți în trei gru­pe, pentru a avea posibilități mai eficiente de documentare. Au mai fost desemnați 3 reporteri — pentru a da caracter organizat discuțiilor — care au discutat cu muncitorii, furnizînd date pre­țioase, care, mai apoi au fost analizate de către elevi și siste­matizate în concluzii, la întoar­cerea în școală. Concluziile trase de ei au relevat capacitatea lor de­ a înțelege esențialul. Ei au sesizat necesitatea specializării pe faze de producție în procesul fluxului in bandă, fazele de me­canizare și semiautomatizare, faptul că unitățile economice mai mari sunt mai rentabile, conse­cințele pozitive ale înzestrării tehnice asupra productivității muncii, faptul că mașinile sunt produse ale industriei construc­toare românești; înzestrarea teh­nică factor determinant al per­fecționării forței de muncă disciplina muncii, contribuabil în­și semnat al calității produselor (etichetă notorie a Fabricii Mon­diale chiar în țări străine). Interesant ni se pare faptul că elevii au sesizat și unele carențe existente încă în muncă : activi­tăți de campanie, fătul că mai sunt muncitori care își permit să facă „derogări“ de la ritmul ge­neral alert al producției, că unii elevi practicanți de la Școa­la de meserii vădesc superficiali­tate în activitatea din fabrică, că unii muncitori nu cunosc be­neficiarii către care pleacă pro­dusele muncii lor în țară și, in consecință, nici aprecierile aces­tora. Intenția școlii de a mai orga­niza o vizită în care să se ur­mărească probleme ale sociolo­giei industriale — receptarea și stimularea inițiativelor de jos, activitățile educativ-recreative, prezența organizației de tineret și sindicat în viața uzinei — ni se pare eficientă, salutară. De fapt, această vizită o vrem doar o verigă dintr-un sistem al vi­zitelor și excursiilor ca modali­tăți de cunoaștere vie a vieții, a activității productive. Furajele de volum (Urmare din pag. 1) lente, paie, pleavă și coceni­t [UNK] cu adaos de melasă și uree. Voi exemplifica faptul că la Coopera­tiva agricolă de producție din Pe­­trești, care are 400 vaci și doar 480 ha teren pentru producerea de furaje, realizează 513 tone de fin producție totală. Totuși, aceas­tă cooperativă a livrat în 10 luni 6.562 kl lapte, adică­ o producție medie de 1.600 litri pe cap de vacă furajată. Producții bune de lapte obțin și cooperativele din Berveni, Pir, Foeni, Tiream, Că­­pleni, Cămin. Dar sunt și coopera­tive ca acelea din Lazuri, Culciu, Cărășeu, Tășnad, Pomi, care deși dețin suprafețe mari pentru pro­ducerea furajelor, livrează la fon­dul central abia 500—600 litri lap­te în medie pe cap de vacă fu­rajată. După­ părerea noastră, cau­za rezultatelor slabe nu rezidă în lipsa furajelor, ci în faptul că în producerea și folosirea resur­selor de nutrețuri, unele condu­ceri de cooperative au rămas tri­butare vechilor concepții de a uti­liza aceste furaje în stare brută, fără o prealabilă preparare. — Ce se întreprinde pentru ca pretutindeni furajele să fie rational gospodărite? — In toate unitățile agricole s-a făcut încă o dată inventarierea nutrețurilor, împrejmuirea depozi­telor de furaje, plasarea de tă­blițe indicatoare privind cantitatea de furaje din fiecare claie de fir. Specialiștii Direcției agricole au fost repartizați pe teren pen­tru a urmări felul cum s-au întoc­mit rațiile furajere pentru ca a­­cestea să corespundă din punct de vedere al conținutului nutritiv și să fie astfel dozate încît să a­­jungă pînă la viitoarea recoltă. Spre deosebire de alți ani, acum aproape toate cooperativele agri­cole și-au asigurat necesarul de furaje. Totuși, cîteva cooperative înregistrează unele deficite. Pen­tru acoperirea acestora, Direcția generală a agriculturii a asigurat un stoc de 500 tone de fin prin întreprinderea județeană de ex­ploatare a pajiștilor și prin Cen­trul județean de selecție și repro­ducție. De asemenea, s-a procedat la efectuarea unor schimburi de furaje între unități. Cooperativa agricolă din Negrești-Oaș a livrat fii Complexului intercooperatist de la Ghenci pentru îngrășarea berbecutilor, in schimbul unei cantități de nutrețuri combinate. Deoarece pe la mijlocul noiembrie prin părțile noastre lunii și îndeosebi în zona Oașului produs niște furtuni care au s-au ră­vășit vîrfurile șirelor de fin, s-a luat măsura ca, peste tot, acestea să fie reclădite. De altfel, grija pentru depozitarea fibroaselor este dovedită pretutindeni, amintind doar faptul că la cooperativele agricole din Foeni, Tiream, Ber­veni, finul este sub adăpost in sare, iar la Cooperativa agricolă de producție din­ Petrești este acoperit cu foi de polietilenă. Pentru asigurarea preparării fu­rajelor de volum, utilajele nece­sare tocării au fost revizuite, re­parate și puse în stare de func­ționare și s-a stabilit o listă a pieselor de schimb ce urmează să fie procurate prin Baza de a­­provizionare pentru a se asigura remedierea operativă a defecțiu­nilor ce s-ar putea ivi. In cursul acestei luni vor fi controlate toa­te cooperativele din județul nos­tru, urmărindu-se ca în fiecare să se aplice indicațiile privind prepararea și folosirea rațională a furajelor de volum. CRONICĂ SATMÄREANÄ INTILNIRE CU BRIGADA ȘTIINȚIFICĂ DIN comună In data de 28 noiembrie a.c., la Școala generală din Micula­ Nouă s-a organizat o întîlnire cu bri­gada științifică din comună. Co­piii au aflat răspuns la multe în­trebări depuse în cutia „Vrem să știm“. Credem că o asemenea în­tîlnire poate contribui cu succes la formarea unei concepții ateist­­științifice la elevi. Tot cu această ocazie a fost prezentat și un bogat cultural-artistic cu tema program „Țara mea, mîndria mea“, la care și-au adus aportul toate detașamentele de pionieri: prof. IOANA ȘTEF, corespondent Reamplasarea unor stații de autobuz în concordanță cu măsurile luate de către serviciul circula­ție al miliției privind asigurarea securității călătorilor în stațiile de autobuze, precum și în sco­pul facilitării unui ritm normal de circulație a mașinilor — în­treprinderea comunală a luat măsuri de desființare a unor stații de autobuz altora mai judicios și înființarea amplasate. Astfel, începînd cu ziua de 6 decembrie a.c., stația de autobuz de pe str. Republicii, colț cu str. Baia Mare (Primăverii), pre­cum și stația de lingă pod (str. Baia Mare) se desființează. In locul celor două stații se înfiin­țează o nouă stație, care va fi situată la jumătatea distanței dintre ele. Strunjirea osiilor pentru vagoane la Atelierele de zonă C.F.R. Satu Mare. Foto: GH. RADU (Urmare din pag. 1) Parcul actual al Autobazei nu poate reuși o asemenea perfor­manță de deservire, mai ales că intervine și indisciplina călăto­rează și cei din Hrip, deși au o cursă de rută proprie. In așa fel, tîrguiala cu șoferul­ („Luați-ne“ „Nu vă iau“) se întinde pe o ju­mătate de oră. Iar, plecînd din Transportul interurban de călători zilor înșiși. Astfel, nimeni nu so­licită cursele cu plecare de la cap de linie la 5 sau 5,30, ci toți — muncitori, elevi, călători oca­zionali — suprasolicită cursele de 6,30—0,40. Luînd exemplu o sin­gură rută, Satu Mare — Tătă­­răști, vom constata că în Auto­gara, la cursa de Tătărăști a pe­stație cu un autobuz supraaglo­merat, este clar că acesta nu se mai poate încadra în timp — circa 1 minut timp pentru ur­care, emitere de bilete, vînzare de abonamente. Singura soluție cu adevărat realistă pentru navetiștii de la marile întreprinderi o constituie cursele in convenție. Numai în acest mod conducerile întreprin­derilor Unic, C.E.I.L., Combina­tul 1 Mai etc. își pot „lega“ mun­citorii navetiști de programul de lucru în trei schimburi. Există în acest sens un exemplu bun: I.J.C. Satu Mare are la această oră 18 autobuze în convenție. Aceste curse se remarcă și prin­­tr-o mai mare disciplină în de­servire, întrucît orice întîrziere față de program se impută Au­tobazei. Și dacă se cîntăresc pier­derile înregistrate in producție, apare evident că o cursă în con­venție nu este prea costisitoare pentru întreprinderile enumerate. Subliniem acest lucru întrucît este necesar un larg concurs al acestor întreprinderi, căci a re­peta la nesfirșit că doar Autoba­za e de vină, nu rezolvă lucru­rile. Este necesară o conlucrare mult îmbunătățită, un sprijin mult mai substanțial din partea organelor de resort în redresarea transportului interurban, care la această oră constituie într-adevăr o problemă. rnminntja 14.30 — Tenis: Turneul Cam­pionilor — transmisiune directă de la Paris. 15.45 — Box: Polo­nia — Anglia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 — Emisiune în limba germană. 18.15 — Tenis: Turneul Campionilor — transmi­siune directă de la Paris. 19.20 — 1001 de seri. Lelek și Bolek în vacanță. „Jocul de-a carnavalul“. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Săptămîna internaționa­lă. 20.15 — Tele­enciclopedia. 21.00 — Film ser­ial: Invadatorii (III). 21.50 — Teledivertisment. Dicționar muzical-distractiv — literele H. I. J. 22.50 — Telejur­nalul de noapte. 23.00 — Tenis. Turneul Campionilor. Inregistra­re de la Paris. Duminică 5 decembrie 6.00 Buletin de știri. 6.05 Con­certul dimineții. 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. Sport 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Parada cîntecului cu: Margare­ta Pîslaru, Salvatore Adamo, Orietta Berti și Edith Pieha. 11.00 Buletin de știri. 11.05 în­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Unda veselă. 13.45 Sport și muzică. 16.15 Orchestra de muzică populară a Radiotele­­viziunii. 16.45 Recital de pian Walter Gieseking. 17.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultă­tori „Iancu Jianu“ (seria XV). 17.30 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Estrada dumi­nicală — continuare. 20.00 Table­ta de seară de Ion Pas. 20.05 Es­trada duminicală — continuare. 22.00 Radiojurnal. Buletin mete­orologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Orchestra Paul Mauriat. 22.50 Moment poetic. 23.00 Meri­diane melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.001 4.00 ; 5.00). Notă Prins cu banii furați in... buzunar­i de alimente din municipiu, a observat la taraba magazinului niște bancnote care însumau aproape 1.000 lei. Fără să stea mult pe gînduri a luat frumușel banii, i-a introdus în buzunar și pe aici ți-e drumul. Dar n-a făcut zece pași că s-a și trezit înșfăcat de niște cetă­țeni care l-au adus din nou în fața tejghelei. A fost „rugat” frumușel să pună suma pe locul de unde a luat-o. Apoi a fost luat el și condus nu pentru ca să-și ridice b­enzina, ci să-și primească pedeapsa meritată pentru furt în dauna avutului obștesc. Așa că pînă la urmă tot a primit puțină... închisoare. In ce privește b­enzina pe care tre­buia s-o ridice, el uitase că, de fapt, de mult o făcuse... praf. Așa că nu era vorba de... lene, ci de a-și „acoperi“ niște chel­tuieli ... neprevăzute. Vasile Tamaș din Satu Mare, str. Abatorului nr. 26, „uitase“ să-și ridice b­enzina. De ce? i-a fost lene. Pînă la urmă însă s-a descurcat, adică mai bine-zis s-a încurcat. Trecînd prin piața Este sportul un prieten al muncitoarelor de la Fabrica Mondiala ? Răspunsul, afirmativ, al acestei întrebări l-am aflat nu demult vizitînd Fabrica de confecții Mondiala, consultîndu-ne cu mai multe muncitoare, cu persoane avînd responsabilități în dome­niul acestei utile și pasionante activități extraprofesionale. u­ Pentru început, să reproducem tablou sinoptic al sportului feminin la „Mondiala", cuprin­­zînd numărul participanților și gradul de competiții pe ramuri sportive. HANDBAL — o formație par­ticipantă în campionatele de ca­lificare, alte patru echipe anga­jate în campionate intersectoare - aproximativ 75 de sportive. FOTBAL — patru echipe an­gajate într-o întrecere pe sectoa­re — aproximativ 40 de sportive. VOLEI — 14 sportive alcă­tuind o echipă cu activitate in­termitentă. ȘAH — 32 participante în campionatele intersectoare, pre­cum și participări, cu echipa mixtă, în faze superioare ale campionatului republican. TIR — 16 concurente în cam­pionatul intersectoare. In cadrul altor ramuri sportive, lucrătoarele de la „Mondiala“ au mai participat la întreceri dota­te cu diverse cupe („Cupa Pri­măverii“, „16 Februarie“, „8 Martie“, „30 Decembrie“, textiliștilor“, „Campionatul „Cupa aso­ciației“) și altele. In cîteva locuri de muncă s-a introdus — și a căpătat un ca­racter permanent — gimnastica în producție, activitate ce se bu­cură de o apreciere favorabilă din partea lucrătorilor de aici. Facem cu plăcere gimnastică, uneori efectuăm chiar și singure exerciții. Mă simt mult mai bine după o asemenea destindere (Ana Pop). Ar fi necesară introducerea gimnasticii în producție și la ate­­lierul-școală (Ana Petraș). Fără să dau procente de realizări pot afirma că pe seama efectuării gimnasticii rezultatele în produc­ție sunt mai bune (Elisabeta Bre­tan, maistru). Alte două salariate de la „Mondiala“, Terezia Izvo-Fiind cea mai mare unitate din județ, în care ponderea dețin femeile, „Mondiala“ ar tre­­­bui, credem noi, să fie prezentă într-unul din campionatele di­vizionare rezervate sportivelor. In acest sens, conducerea asocia­ției ar putea îmbunătăți și mai mult activitatea handbalistică, asigurînd — eventual prin patro­narea unor școli — un proces judicios de formare a unor ju­cătoare de performanță. Dar nu numai handbalul ar merita un astfel de tratament, ci chiar și voleiul. Pe de altă parte, cu concursul secției de gospodărie a Consiliu­lui popular municipal (care să desemneze un spațiu adecvat), s-ar putea trece la amenajarea unui teren de handbal, pe care să se poată juca și fotbal. Pe planul sportului de masă, eforturile activiștilor sportivi, ai celor din organizațiile sindicale trebuie să se îndrepte spre lăr­girea sferelor de activitate spor­tivă, celor cîteva ramuri unde se activează cît de cît putîndu-li-se adăuga schiul, patinajul, orien­tarea turistică și, cu mulți sorți de izbîndă, excursiile. Alte ra­muri sportive deosebit de accesi­bile femeilor — și care nu nece­sită înzestrări materiale deosebi­te — rămîn crosul, alergările scurte, săriturile, aruncările cu sulița, discul etc., sporturi care se repercutează deosebit de favo­rabil asupra organismului. In final, deci, la Mondiala (ca și în alte unități unde cel mai mare număr de salariați îl cons­tituie femeile) se poate face mult mai mult în domeniul spor­tului, în activitatea aceasta deo­sebit de utilă. ȘTEFAN VIDA Ancheta noastră ran („S-ar putea organiza și mai multe întreceri la nivelul sectoa­relor, cuprinderea unui număr și mai mare de femei in această activitate“), Agneta Pop („Eu aș recomanda colegelor mele de muncă și mersul pe jos, atît de binefăcător organismului, lucru ce ar duce totodată la reducerea numărului de întîrzieri motivate prin circulația necorespunzătoa­re a autobuzelor“), pledează pen­tru înțelegerea și promovarea fenomenului sportiv în rindul femeilor. Și, totuși, cele în jur de 200 femei care practică sportul — îl interpelăm noi pe tovarășul Ernestin Varga, secretarul A.S. Mondiala — ni se pare prea mic, mai ales dacă avem în vedere că aici lucrează circa 800 de ti­nere. — Intr-adevăr, în unitatea noastră s-ar putea face mult mai mult în domeniul sportului, es­te de părere secretarul asociației, mult mai multe tinere sunt atra­se de mirajul mingii de handbal, a celei de celuloid, a balonului rotund chiar, dar trebuie spus că asociația noastră nu are sportive. Este foarte dificil care să organizăm întreceri de tenis de masă, de pildă, deoarece nu avem sală, iar campionatele de handbal și fotbal le organizăm în condiții destul de dificile, pe terenuri pe care le obținem destul de greu. ECHIPELE SĂTMĂRENE DE BRIDGE IN ACTI­VITĂȚI COMPETITIVE In ultimul timp, componenții cercului de bridge de pe lin­gă Casa municipală de cultură din Satu Mare se afirmă tot mai mult în competi­ții locale și naționa­le. Recent, de pildă, la concursul de la Tg. Mureș (26—28 noiembrie) care a aliniat 40 de perechi din țară și (12), sătmărenii R.P.U. au ocupat prin Csillag —Szentmártoni și Orbán—Elefant locu­rile 12, respectiv 13. Tot în cadrul acestei întîlniri, la concursul pe echipe formația lui Csillag s-a clasat pe locul II, înaintea altor 19 echipe par­ticipante. Activitatea viitoare a cercului se va des­fășura sub semnul pregătirii în vederea participării la com­petițiile naționale ale anului 1972, din­tre care una (cea din august) va fi organi­zată și găzduită de sătmăreni. n Sîmbată 4 decembrie 1971 Cinema Sâmbătă 4 decembrie SATU MARE: Victoria — Si­mon Bolivar (coproducție hispa­­no-italiană, color, cinemascop); Popular — Eu sunt ferom (film maghiar, color); CĂRȚI: 23 Au­gust — Domnișoara doctor (co­producție iugoslavo-italiană, co­lor); Popular — Frații (film ro­mânesc); TÂȘNAD: Adio, prie­teni! (film bulgar, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Setea (film ro­mânesc, cinemascop); FIALMEU: Serata (film românesc, color); SA­­NISLĂU: Fablio magicianul (film francez, color); BERVENI: Alar­mă pe insulă (film chinez, color). р­ив [UNK]ти ANUNȚ IMPORTANT întreprinderea de Industrie locală „BO­­BÎLNA“ Dej, Piața 16 Februarie nr. 4, telefon 566 ANUNȚĂ întreprinderile agricole de stat, cooperati­vele agricole de producție, crescătoriile de a­­nimale și pe crescătorii individuali, că prin Fabrica de făinuri furajere Dej colectează ca­davre de animale de orice categorie, în scopul prelucării industriale, precum și a prevenirii difuzării bolilor infecto-contagioase la animale și oameni. Transportul cadavrelor este asigurat gra­tuit cu mijloacele de transport specializate ale Fabricii de făinuri furajere Dej, unde se va face anunțarea telefonică cu taxa inversă la orice oră (telefon 585 Dej) Relații suplimentare la acest telefon. Țărani cooperatori și cu gospodării individuale! Folosiți-vă de avantajele create prin Hotărîrea Consi­liului de Miniștri privind reducerea cu începere de la 1 dec. 1971 a prețurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare cu 18 la sută. Prin unitățile cooperației consum vă puteți cumpăra de a­­parate de radio și televizoare cu PLATA IN MAXIMUM U RATE lunare și un acont con­venabil de numai 15 la sută din valoarea obiectului. Informații detaliate, la con­ducerea cooperativei de con­sum și gestionari. ilillilli inililiiii

Next