Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-12-04 / No. 1177
2 Resursele instructiveducative ale vizitei Școlare in întreprinderi Vizitarea de către școlari unor întreprinderi economice nu a constituie o simplă acțiune de divertisment. Avînd în vedere resursele instructiv-educative ale acțiunii, se conturează o adevărată metodică a acesteia. In primul rînd e necesară stabilirea unui scop precis care să vizeze aspecte ale educației patriotice, de cultură generală, ale orientării școlare și profesionale. Urmează apoi pregătirea propriuzisă a vizitei, efectuarea acesteia și fructificarea rezultatelor ei. Despre aceste modalități de lucru ne-a furnizat date interesante profesorul Andrei Barna, de la Liceul nr. 2 din Satu Mare. Astfel, aflam că vizita la Fabrica de confecții Mondiala a fost precedată de o discuție pregătitoare privitoare la istoricul întreprinderii (dinamica dezvoltării ei), jalonîndu-se problemele ce trebuiau urmărite : baza economică, (înzestrarea tehnică, stadiul de mecanizare, de automatizare, materia primă folosită), condițiile de muncă (microclimatul, securitatea muncii, atmosfera colectivului, raportul muncitori — conducere), forța de muncă utilizarea ei rațională (perfecțioșinarea), productivitatea muncii, valorificarea produselor, profesională etc. Elevii clasei etica VI-a — care au efectuat vizita a — au fost împărțiți în trei grupe, pentru a avea posibilități mai eficiente de documentare. Au mai fost desemnați 3 reporteri — pentru a da caracter organizat discuțiilor — care au discutat cu muncitorii, furnizînd date prețioase, care, mai apoi au fost analizate de către elevi și sistematizate în concluzii, la întoarcerea în școală. Concluziile trase de ei au relevat capacitatea lor de a înțelege esențialul. Ei au sesizat necesitatea specializării pe faze de producție în procesul fluxului in bandă, fazele de mecanizare și semiautomatizare, faptul că unitățile economice mai mari sunt mai rentabile, consecințele pozitive ale înzestrării tehnice asupra productivității muncii, faptul că mașinile sunt produse ale industriei constructoare românești; înzestrarea tehnică factor determinant al perfecționării forței de muncă disciplina muncii, contribuabil înși semnat al calității produselor (etichetă notorie a Fabricii Mondiale chiar în țări străine). Interesant ni se pare faptul că elevii au sesizat și unele carențe existente încă în muncă : activități de campanie, fătul că mai sunt muncitori care își permit să facă „derogări“ de la ritmul general alert al producției, că unii elevi practicanți de la Școala de meserii vădesc superficialitate în activitatea din fabrică, că unii muncitori nu cunosc beneficiarii către care pleacă produsele muncii lor în țară și, in consecință, nici aprecierile acestora. Intenția școlii de a mai organiza o vizită în care să se urmărească probleme ale sociologiei industriale — receptarea și stimularea inițiativelor de jos, activitățile educativ-recreative, prezența organizației de tineret și sindicat în viața uzinei — ni se pare eficientă, salutară. De fapt, această vizită o vrem doar o verigă dintr-un sistem al vizitelor și excursiilor ca modalități de cunoaștere vie a vieții, a activității productive. Furajele de volum (Urmare din pag. 1) lente, paie, pleavă și cocenit [UNK] cu adaos de melasă și uree. Voi exemplifica faptul că la Cooperativa agricolă de producție din Petrești, care are 400 vaci și doar 480 ha teren pentru producerea de furaje, realizează 513 tone de fin producție totală. Totuși, această cooperativă a livrat în 10 luni 6.562 kl lapte, adică o producție medie de 1.600 litri pe cap de vacă furajată. Producții bune de lapte obțin și cooperativele din Berveni, Pir, Foeni, Tiream, Căpleni, Cămin. Dar sunt și cooperative ca acelea din Lazuri, Culciu, Cărășeu, Tășnad, Pomi, care deși dețin suprafețe mari pentru producerea furajelor, livrează la fondul central abia 500—600 litri lapte în medie pe cap de vacă furajată. După părerea noastră, cauza rezultatelor slabe nu rezidă în lipsa furajelor, ci în faptul că în producerea și folosirea resurselor de nutrețuri, unele conduceri de cooperative au rămas tributare vechilor concepții de a utiliza aceste furaje în stare brută, fără o prealabilă preparare. — Ce se întreprinde pentru ca pretutindeni furajele să fie rational gospodărite? — In toate unitățile agricole s-a făcut încă o dată inventarierea nutrețurilor, împrejmuirea depozitelor de furaje, plasarea de tăblițe indicatoare privind cantitatea de furaje din fiecare claie de fir. Specialiștii Direcției agricole au fost repartizați pe teren pentru a urmări felul cum s-au întocmit rațiile furajere pentru ca acestea să corespundă din punct de vedere al conținutului nutritiv și să fie astfel dozate încît să ajungă pînă la viitoarea recoltă. Spre deosebire de alți ani, acum aproape toate cooperativele agricole și-au asigurat necesarul de furaje. Totuși, cîteva cooperative înregistrează unele deficite. Pentru acoperirea acestora, Direcția generală a agriculturii a asigurat un stoc de 500 tone de fin prin întreprinderea județeană de exploatare a pajiștilor și prin Centrul județean de selecție și reproducție. De asemenea, s-a procedat la efectuarea unor schimburi de furaje între unități. Cooperativa agricolă din Negrești-Oaș a livrat fii Complexului intercooperatist de la Ghenci pentru îngrășarea berbecutilor, in schimbul unei cantități de nutrețuri combinate. Deoarece pe la mijlocul noiembrie prin părțile noastre lunii și îndeosebi în zona Oașului produs niște furtuni care au s-au răvășit vîrfurile șirelor de fin, s-a luat măsura ca, peste tot, acestea să fie reclădite. De altfel, grija pentru depozitarea fibroaselor este dovedită pretutindeni, amintind doar faptul că la cooperativele agricole din Foeni, Tiream, Berveni, finul este sub adăpost in sare, iar la Cooperativa agricolă de producție din Petrești este acoperit cu foi de polietilenă. Pentru asigurarea preparării furajelor de volum, utilajele necesare tocării au fost revizuite, reparate și puse în stare de funcționare și s-a stabilit o listă a pieselor de schimb ce urmează să fie procurate prin Baza de aprovizionare pentru a se asigura remedierea operativă a defecțiunilor ce s-ar putea ivi. In cursul acestei luni vor fi controlate toate cooperativele din județul nostru, urmărindu-se ca în fiecare să se aplice indicațiile privind prepararea și folosirea rațională a furajelor de volum. CRONICĂ SATMÄREANÄ INTILNIRE CU BRIGADA ȘTIINȚIFICĂ DIN comună In data de 28 noiembrie a.c., la Școala generală din Micula Nouă s-a organizat o întîlnire cu brigada științifică din comună. Copiii au aflat răspuns la multe întrebări depuse în cutia „Vrem să știm“. Credem că o asemenea întîlnire poate contribui cu succes la formarea unei concepții ateistștiințifice la elevi. Tot cu această ocazie a fost prezentat și un bogat cultural-artistic cu tema program „Țara mea, mîndria mea“, la care și-au adus aportul toate detașamentele de pionieri: prof. IOANA ȘTEF, corespondent Reamplasarea unor stații de autobuz în concordanță cu măsurile luate de către serviciul circulație al miliției privind asigurarea securității călătorilor în stațiile de autobuze, precum și în scopul facilitării unui ritm normal de circulație a mașinilor — întreprinderea comunală a luat măsuri de desființare a unor stații de autobuz altora mai judicios și înființarea amplasate. Astfel, începînd cu ziua de 6 decembrie a.c., stația de autobuz de pe str. Republicii, colț cu str. Baia Mare (Primăverii), precum și stația de lingă pod (str. Baia Mare) se desființează. In locul celor două stații se înființează o nouă stație, care va fi situată la jumătatea distanței dintre ele. Strunjirea osiilor pentru vagoane la Atelierele de zonă C.F.R. Satu Mare. Foto: GH. RADU (Urmare din pag. 1) Parcul actual al Autobazei nu poate reuși o asemenea performanță de deservire, mai ales că intervine și indisciplina călătorează și cei din Hrip, deși au o cursă de rută proprie. In așa fel, tîrguiala cu șoferul („Luați-ne“ „Nu vă iau“) se întinde pe o jumătate de oră. Iar, plecînd din Transportul interurban de călători zilor înșiși. Astfel, nimeni nu solicită cursele cu plecare de la cap de linie la 5 sau 5,30, ci toți — muncitori, elevi, călători ocazionali — suprasolicită cursele de 6,30—0,40. Luînd exemplu o singură rută, Satu Mare — Tătărăști, vom constata că în Autogara, la cursa de Tătărăști a pestație cu un autobuz supraaglomerat, este clar că acesta nu se mai poate încadra în timp — circa 1 minut timp pentru urcare, emitere de bilete, vînzare de abonamente. Singura soluție cu adevărat realistă pentru navetiștii de la marile întreprinderi o constituie cursele in convenție. Numai în acest mod conducerile întreprinderilor Unic, C.E.I.L., Combinatul 1 Mai etc. își pot „lega“ muncitorii navetiști de programul de lucru în trei schimburi. Există în acest sens un exemplu bun: I.J.C. Satu Mare are la această oră 18 autobuze în convenție. Aceste curse se remarcă și printr-o mai mare disciplină în deservire, întrucît orice întîrziere față de program se impută Autobazei. Și dacă se cîntăresc pierderile înregistrate in producție, apare evident că o cursă în convenție nu este prea costisitoare pentru întreprinderile enumerate. Subliniem acest lucru întrucît este necesar un larg concurs al acestor întreprinderi, căci a repeta la nesfirșit că doar Autobaza e de vină, nu rezolvă lucrurile. Este necesară o conlucrare mult îmbunătățită, un sprijin mult mai substanțial din partea organelor de resort în redresarea transportului interurban, care la această oră constituie într-adevăr o problemă. rnminntja 14.30 — Tenis: Turneul Campionilor — transmisiune directă de la Paris. 15.45 — Box: Polonia — Anglia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 — Emisiune în limba germană. 18.15 — Tenis: Turneul Campionilor — transmisiune directă de la Paris. 19.20 — 1001 de seri. Lelek și Bolek în vacanță. „Jocul de-a carnavalul“. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Săptămîna internațională. 20.15 — Teleenciclopedia. 21.00 — Film serial: Invadatorii (III). 21.50 — Teledivertisment. Dicționar muzical-distractiv — literele H. I. J. 22.50 — Telejurnalul de noapte. 23.00 — Tenis. Turneul Campionilor. Inregistrare de la Paris. Duminică 5 decembrie 6.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Parada cîntecului cu: Margareta Pîslaru, Salvatore Adamo, Orietta Berti și Edith Pieha. 11.00 Buletin de știri. 11.05 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Unda veselă. 13.45 Sport și muzică. 16.15 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 16.45 Recital de pian Walter Gieseking. 17.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători „Iancu Jianu“ (seria XV). 17.30 Estrada duminicală. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Estrada duminicală — continuare. 20.00 Tableta de seară de Ion Pas. 20.05 Estrada duminicală — continuare. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Orchestra Paul Mauriat. 22.50 Moment poetic. 23.00 Meridiane melodii. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.001 4.00 ; 5.00). Notă Prins cu banii furați in... buzunari de alimente din municipiu, a observat la taraba magazinului niște bancnote care însumau aproape 1.000 lei. Fără să stea mult pe gînduri a luat frumușel banii, i-a introdus în buzunar și pe aici ți-e drumul. Dar n-a făcut zece pași că s-a și trezit înșfăcat de niște cetățeni care l-au adus din nou în fața tejghelei. A fost „rugat” frumușel să pună suma pe locul de unde a luat-o. Apoi a fost luat el și condus nu pentru ca să-și ridice benzina, ci să-și primească pedeapsa meritată pentru furt în dauna avutului obștesc. Așa că pînă la urmă tot a primit puțină... închisoare. In ce privește benzina pe care trebuia s-o ridice, el uitase că, de fapt, de mult o făcuse... praf. Așa că nu era vorba de... lene, ci de a-și „acoperi“ niște cheltuieli ... neprevăzute. Vasile Tamaș din Satu Mare, str. Abatorului nr. 26, „uitase“ să-și ridice benzina. De ce? i-a fost lene. Pînă la urmă însă s-a descurcat, adică mai bine-zis s-a încurcat. Trecînd prin piața Este sportul un prieten al muncitoarelor de la Fabrica Mondiala ? Răspunsul, afirmativ, al acestei întrebări l-am aflat nu demult vizitînd Fabrica de confecții Mondiala, consultîndu-ne cu mai multe muncitoare, cu persoane avînd responsabilități în domeniul acestei utile și pasionante activități extraprofesionale. u Pentru început, să reproducem tablou sinoptic al sportului feminin la „Mondiala", cuprinzînd numărul participanților și gradul de competiții pe ramuri sportive. HANDBAL — o formație participantă în campionatele de calificare, alte patru echipe angajate în campionate intersectoare - aproximativ 75 de sportive. FOTBAL — patru echipe angajate într-o întrecere pe sectoare — aproximativ 40 de sportive. VOLEI — 14 sportive alcătuind o echipă cu activitate intermitentă. ȘAH — 32 participante în campionatele intersectoare, precum și participări, cu echipa mixtă, în faze superioare ale campionatului republican. TIR — 16 concurente în campionatul intersectoare. In cadrul altor ramuri sportive, lucrătoarele de la „Mondiala“ au mai participat la întreceri dotate cu diverse cupe („Cupa Primăverii“, „16 Februarie“, „8 Martie“, „30 Decembrie“, textiliștilor“, „Campionatul „Cupa asociației“) și altele. In cîteva locuri de muncă s-a introdus — și a căpătat un caracter permanent — gimnastica în producție, activitate ce se bucură de o apreciere favorabilă din partea lucrătorilor de aici. Facem cu plăcere gimnastică, uneori efectuăm chiar și singure exerciții. Mă simt mult mai bine după o asemenea destindere (Ana Pop). Ar fi necesară introducerea gimnasticii în producție și la atelierul-școală (Ana Petraș). Fără să dau procente de realizări pot afirma că pe seama efectuării gimnasticii rezultatele în producție sunt mai bune (Elisabeta Bretan, maistru). Alte două salariate de la „Mondiala“, Terezia Izvo-Fiind cea mai mare unitate din județ, în care ponderea dețin femeile, „Mondiala“ ar trebui, credem noi, să fie prezentă într-unul din campionatele divizionare rezervate sportivelor. In acest sens, conducerea asociației ar putea îmbunătăți și mai mult activitatea handbalistică, asigurînd — eventual prin patronarea unor școli — un proces judicios de formare a unor jucătoare de performanță. Dar nu numai handbalul ar merita un astfel de tratament, ci chiar și voleiul. Pe de altă parte, cu concursul secției de gospodărie a Consiliului popular municipal (care să desemneze un spațiu adecvat), s-ar putea trece la amenajarea unui teren de handbal, pe care să se poată juca și fotbal. Pe planul sportului de masă, eforturile activiștilor sportivi, ai celor din organizațiile sindicale trebuie să se îndrepte spre lărgirea sferelor de activitate sportivă, celor cîteva ramuri unde se activează cît de cît putîndu-li-se adăuga schiul, patinajul, orientarea turistică și, cu mulți sorți de izbîndă, excursiile. Alte ramuri sportive deosebit de accesibile femeilor — și care nu necesită înzestrări materiale deosebite — rămîn crosul, alergările scurte, săriturile, aruncările cu sulița, discul etc., sporturi care se repercutează deosebit de favorabil asupra organismului. In final, deci, la Mondiala (ca și în alte unități unde cel mai mare număr de salariați îl constituie femeile) se poate face mult mai mult în domeniul sportului, în activitatea aceasta deosebit de utilă. ȘTEFAN VIDA Ancheta noastră ran („S-ar putea organiza și mai multe întreceri la nivelul sectoarelor, cuprinderea unui număr și mai mare de femei in această activitate“), Agneta Pop („Eu aș recomanda colegelor mele de muncă și mersul pe jos, atît de binefăcător organismului, lucru ce ar duce totodată la reducerea numărului de întîrzieri motivate prin circulația necorespunzătoare a autobuzelor“), pledează pentru înțelegerea și promovarea fenomenului sportiv în rindul femeilor. Și, totuși, cele în jur de 200 femei care practică sportul — îl interpelăm noi pe tovarășul Ernestin Varga, secretarul A.S. Mondiala — ni se pare prea mic, mai ales dacă avem în vedere că aici lucrează circa 800 de tinere. — Intr-adevăr, în unitatea noastră s-ar putea face mult mai mult în domeniul sportului, este de părere secretarul asociației, mult mai multe tinere sunt atrase de mirajul mingii de handbal, a celei de celuloid, a balonului rotund chiar, dar trebuie spus că asociația noastră nu are sportive. Este foarte dificil care să organizăm întreceri de tenis de masă, de pildă, deoarece nu avem sală, iar campionatele de handbal și fotbal le organizăm în condiții destul de dificile, pe terenuri pe care le obținem destul de greu. ECHIPELE SĂTMĂRENE DE BRIDGE IN ACTIVITĂȚI COMPETITIVE In ultimul timp, componenții cercului de bridge de pe lingă Casa municipală de cultură din Satu Mare se afirmă tot mai mult în competiții locale și naționale. Recent, de pildă, la concursul de la Tg. Mureș (26—28 noiembrie) care a aliniat 40 de perechi din țară și (12), sătmărenii R.P.U. au ocupat prin Csillag —Szentmártoni și Orbán—Elefant locurile 12, respectiv 13. Tot în cadrul acestei întîlniri, la concursul pe echipe formația lui Csillag s-a clasat pe locul II, înaintea altor 19 echipe participante. Activitatea viitoare a cercului se va desfășura sub semnul pregătirii în vederea participării la competițiile naționale ale anului 1972, dintre care una (cea din august) va fi organizată și găzduită de sătmăreni. n Sîmbată 4 decembrie 1971 Cinema Sâmbătă 4 decembrie SATU MARE: Victoria — Simon Bolivar (coproducție hispano-italiană, color, cinemascop); Popular — Eu sunt ferom (film maghiar, color); CĂRȚI: 23 August — Domnișoara doctor (coproducție iugoslavo-italiană, color); Popular — Frații (film românesc); TÂȘNAD: Adio, prieteni! (film bulgar, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Setea (film românesc, cinemascop); FIALMEU: Serata (film românesc, color); SANISLĂU: Fablio magicianul (film francez, color); BERVENI: Alarmă pe insulă (film chinez, color). рив [UNK]ти ANUNȚ IMPORTANT întreprinderea de Industrie locală „BOBÎLNA“ Dej, Piața 16 Februarie nr. 4, telefon 566 ANUNȚĂ întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție, crescătoriile de animale și pe crescătorii individuali, că prin Fabrica de făinuri furajere Dej colectează cadavre de animale de orice categorie, în scopul prelucării industriale, precum și a prevenirii difuzării bolilor infecto-contagioase la animale și oameni. Transportul cadavrelor este asigurat gratuit cu mijloacele de transport specializate ale Fabricii de făinuri furajere Dej, unde se va face anunțarea telefonică cu taxa inversă la orice oră (telefon 585 Dej) Relații suplimentare la acest telefon. Țărani cooperatori și cu gospodării individuale! Folosiți-vă de avantajele create prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind reducerea cu începere de la 1 dec. 1971 a prețurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producția internă în medie cu 22 la sută și la televizoare cu 18 la sută. Prin unitățile cooperației consum vă puteți cumpăra de aparate de radio și televizoare cu PLATA IN MAXIMUM U RATE lunare și un acont convenabil de numai 15 la sută din valoarea obiectului. Informații detaliate, la conducerea cooperativei de consum și gestionari. ilillilli inililiiii