Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)
1971-10-27 / No. 1144
2 ___________ Păstrarea și dezvoltarea proprietății obștești — îndatorire de seamă a fiecărui cetățean Dezvoltarea proprietății socialiste, apărarea sa prin toate mijloacele, prevenirea și lichidarea oricăror încercări de a lovi în avutul obștesc, găsirea unor forme și modalități tot mai adecvate pentru propășirea și consolidarea avuției noastre naționale — sunt înalte îndatoriri cetățenești de o profundă semnificație patriotică. Aceasta este calea principală a ridicării nivelului de trai al fiecărei familii, prosperării fiecărui cetățean. Conducerile organizațiilor și întreprinderii cooperației de consum din județul Satu Mare, sprijinite și îndrumate permanent de organele locale de partid și de stat, au obținut unele rezultate satisfăcătoare pe linia apărării avutului obștesc și prevenirii pagubelor materiale. Revizorii contabili și de gestiuni au acționat în cursul anului 1971 pe linia aplicării prevederilor legale privind gospodărirea valorilor materiale și bănești și a traducerii în fapt a măsurilor pentru prevenirea, descoperirea și recuperarea pagubelor. Totuși, cu toate rezultatele obținute, se manifestă încă lipsuri importante în acest domeniu de activitate, în sensul că nu se desfășoară o eficientă muncă de prevenire a păgubirii proprietății socialiste, ceea ce dovedește că sarcinile trasate nu au fost întocmai respectate, că deciziile Centrocoop nu au fost aplicate în întregime la toate unitățile în cadrul U.J.C.C. Satu Mare. Vom reda în continuare cîteva cazuri flagrante, care atestă și slăbiciunea organelor noastre de control. La Cooperativa de consum Acis, magazinul universal, secția confecții—încălțăminte, fostul gestionar István Opriș a păgubit unitatea cu suma de peste 226.000 lei. Producerea fraudei a fost favorizată, printre altele și de faptul că fostul gestionar — în frecvente cazuri — lipsea de la unitate, lăsînd în locul său alternativ două cumnate (! ?), care efectuau vînzări deși nu aveau pregătire corespunzătoare. De asemenea, deseori pleca la Băile Felix din Oradea efectuînd cheltuieli cu mult mai mari decit veniturile sale. Aceste aspecte, deși cunoscute, nu au dat de gîndit conducerii cooperativei, care răminînd în espectativă nu a întreprins nimic pentru a preveni producerea fraudei. De altfel, conducerea cooperativei nu s-a sesizat nici de faptul că la acest magazin stocurile scriptice creșteau vertiginos, ajungînd la circa 500.000 lei, față de 300.000 lei cu era stocul planificat, ceea ce a dus la înregistrarea unei viteze de circulație de 245 zile în anul 1970 și de 358 zile în 1971, unitatea realizîndu-și planul pe trimestrul I a.c. numai în proporție de 66 la sută. Apoi, recepția mărfurilor nu se făcea în conformitate cu prevederile, în fața unei comisii — fapt ce a dat ocazie gestionarului să se încarce în gestiune cu unele mărfuri ce nu erau prevăzute în pentru gestiunea de nomenclator confecții— încălțăminte, articole de textile, pături, covoare, stofe pentru costume, biciclete, făină de mălai etc. O altă lipsă în gestiune s-a produs la braseria-camping Mujdeni — ce aparține Cooperativei de consum Orașu Nou, unde fostul gestionar Coloman Pakai, într-o perioadă de 4 luni de zile, a păgubit unitatea cu suma de peste 33.000 lei . Conducerea acestei cooperative nu a luat măsuri ca la înființarea unității de la Mujdeni să fie făcute forme legale de predare—primire între schimburile care lucrau acolo. Toți cei 8 salariați lucrau cu banii, nefiind însă verificați dacă depun integral numerarul încasat. De altfel, în perioada de timp care s-a scurs din acest an, se remarcă faptul că unele conduceri de unități nu au acționat cu fermitate și exigență pentru combaterea și prevenirea cauzelor care determină sau favorizează păgubirea avutului obștesc și nici pentru intensificarea recuperării și identificarea pagubelor de la cei vinovați de producerea lor. Asemenea unități sunt cele din Hodod, Halmeu, Bicsad, IJECOOP etc. Nerespectarea gale cu privire la dispozițiilor reselecționarea, recrutarea și angajarea cadrelor de gestionari, duce la pătrunderea în rîndurile acestora a unor elemente nepregătite profesional, care produc pagube uneori independent de voința lor, sau a unor elemente insuficient verificate din punct de vedere al corectitudinii, care aduc importante prejudicii cooperației de consum. Astfel s-a întîmplat la Cooperativa de consum din Ambuch, unde conducerea a numit pe Lina Balogh în funcția de, gestionar la magazinul mixt din Păulești. Neavînd experiență în munca de gestionar, aceasta a produs în 11 luni unității un prejudiciu în sumă de peste 15.000 lei. La Tarna Mare în gestiunea magazinului de metalochimice era gestionar Grigore Dănciuț, pe care conducerea cooperativei îl cunoștea că are viciul beției. (De multe ori părăsea unitatea lăsînd să facă vînzări soția, ba chiar și copiii, nu ținea corect evidenta gestiunii etc ). Conducerea cooperativei nu a luat măsuri din timp, dînd ocazie acestuia să păgubească unitatea cu suma de peste 22.000 lei. La Cooperativa Homorod s-a înregistrat un deficit de 14.000 lei numai pentru că gestionarul Petru Mocani a organizat bine recepția mărfurilor. Așa cum ne dovedește viața, producerea de pagube materiale se face la unitățile unde conducerea nu se preocupă în suficientă măsură de buna gospodărire și organizare a activității și a muncii, unde evidența contabilă nu urmărește mișcarea bunurilor și valorilor materiale din unitate, în momentul cînd acestea se efectuează. Tocmai de aceea este necesar ca, alături de lucrătorii cooperativelor ce se remarcă prin bună organizare a muncii, obtinînd rezultate pozitive, toți lucrătorii din cooperația de consum, organele alese și toți membrii cooperatori să depună eforturi susținute pentru păstrarea și dezvoltarea integrității proprietății obștești, care sigură pentru întărirea economică a cooperației de consum. G. TUDORAN șef serviciu control U.J.C.C. Satu Mare T. GAVRIL (Urmare din pag. 1) La Culciu, ca și în toate satele aparținătoare, munca axată pe responsabilitatea și participarea intelectualilor comunei. Au fost, ca urmare, alcătuite colective de conferențiari pe probleme, pe specialități, care ei înșiși au propus teme și probleme ce vor intra în alcătuirea minuțioasă a planului de muncă al căminului cultural pe perioada de iarnă. „Eu mă ocup, — spunea directorul școlii generale din Cărășeu, Petre Anderco, — satul de probleme ale politicii externe, împreună cu un grup de profesori din comună. Vom aici alcătui periodic, în funcție de evenimente, o tematică potrivit căreia ne vom desfășura concret activitatea. Firește, îmi revine sarcina documentării cotidiene, minuțioase, a unei intense pregătiri ideologice“. S-a stabilit ca expunerile și conferințele să fie ținute mai des la locul de muncă, să aibă o tematică adecvată muncii, educației prin muncă, educației ateist-științifice, explicării clare a politicii partidului și statului nostru. Astfel, săptămînal se va ține cel puțin dite o expunere bine documentată, cu durată de 20 pînă la 40 de minute. Ele au și început să fie frecvente la ferma I.A.S., la unele brigăzi ale C.A.P. Lunar vor trebui să existe o informare politică, o conferință cu caracter științific și alta agrozootehnică, una pedagogică-educativă, acestea, prin rotație, în toate satele comunei. Inginera Doina Crăciun, șefa fermei din Culciu Mic a C.A.P., își începuse deja activitatea de conferențiar. Aceeași preocupare față de conferințe și expuneri am întîlnit-o în multe alte părți ale județului: la Valea Vinului, Pomi, Turț, Pișcolt și altele. Prin mobilizarea intelectualilor, prin stabilirea cu mult simț de răspundere a tematicii, a metodologiei, prin îmbogățirea unor expuneri cu material ilustrativ-documentar, cu siguranță expunerea conferința vor trona în ansamblul muncii culturale, tocmai prin operativitatea, ușurința, simplitatea cu care se organizează și prin atractivitatea și eficiența pe care le antrenează atunci cînd sînt competent organizate. Nu de aceeași atenție se bucură acest gen de manifestare în cadrul Casei orășenești de cultură din Cărei. Deși tovarășul Vasile Maghiaru, directorul acestui așezămînt, spunea că repartizați lectorii pe secții, are — și-i avea într-adevăr înscriși într-o listă, în chipul următor i 52 la secția științe sociale, 36 la științele naturii, 12 la și. agricole, 22 la social-politice, — aceștia erau prea puțin prezenți în planurile de muncă și în activitatea concretă a Casei de cultură. Faptul că unii sunt și lectori ai universității populare nu scutește casa de cultură să-și organizeze mai bine munca cu conferențiarii. O scuză ca aceea a tovarășului director al Casei de cultură că n-a putut organiza în ultimul timp mai bine munca prin conferințe și expuneri deoarece „era ocupat cu un turneu al unor formații artistice“ dovedește tocmai neglijarea acestui aspect al muncii cultural-educative de masă. De altfel, tocmai tovarășul Andrei Beke, secretar al Comitetului orășenesc de partid Cărei, recunoștea că nici organul de partid n-a acordat suficientă atenție acestui gen de manifestări, care se desfășoară sporadic și necoordonat. Munca de propagandă prin conferințe și expuneri este deosebit de importantă și utilă, și ea trebuie reconsiderată acolo unde există forțe competente care să susțină. O reclamă aceasta, cum spuneam, noile sarcini ce stau în fața muncii cultural-educative de masă, simplitatea cu care se organizează aceste manifestări și eficiența lor, adesea imediată. Cheia succesului conferențiarului CRONICA SATMÄREANÄ Menită să asigure o deservire corespunzătoare a locuitorilor din orașul Negrești-Oaș, la Cooperativa meșteșugărească Prestarea a fost deschisă recent o nouă unitate prestatoare de servicii. Este vorba de un nou centru de comandă pentru executarea de încălțămin Crește gama prestărilor de servicii de. Dotată cu utilaje și mobilier adecvate, noua unitate asigură o deservire promptă cetățenilor, contribuind la bună măsură la realizarea sarcinilor de plan ale cooperativei. Pe linia îmbunătățirii sub aspect cantitativ și calitativ a deservirii populației negreștene se înscriu și măsurile de sporire a capacității de producție a sectoarelor tricotaje-comandă și croitorie pentru bărbați. Spitalul unificat Negrești-Oaș . In sala de operație. În cartierul Sătmărel Realizări pe linia înfrumusețării 7 și bunei gospodăriri [UNK]тпЕЛ [UNK] [UNK]т [UNK]т Televiziune Zilele trecute, am primit vizita la redacție a pensionarului Dumitru Popa, secretarul organizației de partid din cartierul 18, Sătmărel, care ne-a făcut cunoscute o seamă de realizări pe linia înfrumusețării și bunei gospodăriri a cartierului, a contribuției deputaților și cetățenilor de aici, aducînd totodată mulțumiri Comitetului municipal de partid și Consiliului popular municipal pentru sprijinul prețios acordat în vederea bunei desfășurări a acestei utile activități patriotice. Din relatarea interlocutorului nostru am aflat că în cursul acestui an s-au executat multe lucrări care întregesc aspectul edilitar al cartierului Sătmărel. Bunăoară, aici s-au executat 13 podețe și șanțuri pentru scurgerea apelor, care bălteau în anii precedenți, neavînd scurgere în riul Homorod, s-a construit o rampă de întoarcere a autobuzelor, situată în fața căminului cultural, unde există și o terasă (acoperită) pentru pasageri, care poate fi considerată ca o sală de așteptare, deoarece aici sunt scaune și bănci pentru vîrstnici, sau bolnavi. De asemenea, s-au executat lucrări de curățire a fîntînii arteziene din cartier. La această fîntînă unde înainte apa curgea foarte încet, s-a instalat o pompă, care asigură în prezent un debit mai mare și satisface în bune condițiuni necesarul de apă potabilă al cetățenilor. La realizarea acestor lucrări și-au adus contribuția numeroși cetățeni din cartier și în deosebit, deputații Coriolan Tod Luțaș și Gheorghe Poștaș, care s-au preocupat în permanență și au ținut legătura cu organele locale și cu unitățile executante în scopul asigurării materialelor necesare și a actelor sau documentațiilor tehnice, precum și tovarășul Vasile Moraru, pensionar, în vîrstă de 70 de ani, care a coordonat și supravegheat întreaga activitate, atît la executarea rampei, cit și a celor 13 podețe. „Un sprijin substanțial am primit — arăta tovarășul Popa — și din partea tovarășului Mihai Trenea, tehnician la secția Gospodărie a Consiliului popular municipal. Ar fi fost de dorit, însă, ca și ceilalți deputați din cartierul nostru, tovarășii Ioan Zaharia, Aurica Taloș și Mihai Sarvadi, să se fi preocupat în mai mare măsură de buna organizare muncii și de alte probleme ce se a aflau la ordinea zilei în acest an. Bunăoară, cu mai mult sprijin din partea lor, se puteau executa încă cel puțin 4—5 podețe pe raza circumscripțiilor în care acești tovarăși sunt aleși ca deputați, mai cu seamă că materialele necesare se puteau procura. Arătăm toate acestea deoarece la anul ne aștepată obiective mult mai mari privind buna gospodărire și continua înfrumusețare a cartierului nostru. Or, dacă deputații nu se vor preocupa din timp și în suficientă măsură de toate problemele, dacă nu vor discuta în permanență cu cetățenii, înseamnă că atît ei, deputații, cit și noi cetățenii,vom reuși să ne achităm, în un final, cu cinste de sarcinile ce ne revin pe linia bunei gospodăriri a cartierului nostru“. A. LAZAR Miercuri 27 octombrie 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari“ — transmisiune de la Expoziția „Tineretul școlar munca“, deschisă la Parașitul Pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin: România U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauză, la ora 18,551 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. — Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta TV: „O întrebare despre tinerețe“. 20.50 Telecinemateca: Film artistic: „Porte des Lilas“, cu Dany Carrel, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal. 22.25 Teleglob: Teheran: 22,45 Telejurnalul de noapte: 22,55 Fotbal: Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european). înregistrare de la Praga. Cinema Miercuri 27 octombrie SATU MARE: Victoria — Articolul 420 (film Indian, seriile I și II) . Popular — Riscul (film sovietic, cinemascop); CĂRȚI: 23 August — Simfonia Leningradului (film sovietic) î Popular — Sunetul muzicii (film american, color, cinemascop, seriile I și II) | NEGREȘTI-OAȘ : Trandafiri roșii pentru Angelica (coproducție italo-franco-spaniolă, color); TÂȘNAD: Tudor (film românesc, seriile I și II); HALMEU: Apoi s-a născut legenda (film românesc, color) i SANISLAU: Ai grijă de Suzi (film din R.D.G., color) ! BERVENI: Omul din Sierra (film american, color, cinemascop). Joi, 28 octombrie 8.08 Matineu muzical — Coruri din opere. 8.25 Moment poetic. Versuri de Eugen Frunza. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.30 călătorilor (emisiune pentru Clubul tinerii ascultători). 11.00 Buletin de știri. 11.05 Formația Freddy Balta. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă. 11.30 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — cintece și versuri. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Paul Urmuzescu. 12.10 Recital de operă Leontyne Price. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii : Camille Saint- Saëns, 14.40 Busuioc și trandafir — melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Din înregistrările corului Municipiului București, dirijor Ștefan Mureșanu. 16.30 Interpreți de muzică populară : Raveca Săndulescu și Iliuță Rudăreanu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Cîntă Mihai, Aarno Rannen și Mihaela Julio Iglesias. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Aurel Baranga. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Melodii populare. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Duete vesele din operete. 21.45 Piese concertante cu George Pantazi la țambal. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Versuri de Petrarca. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). RADIO Fabrica de sticlă „ Vici om л umil“ Poiana Codrului, județul Satu Mare ANGAJEAZA de urgența Jurisconsult principal Condițiile de angajare, conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la sediul întreprinderii, telefon Poiana Codrului 4. ft miercuri 27 octombrie 1971 ‘ ..... ••• " ■ „Așchia nu sare departe", copacul, da Locuțiunea, în forma ei nouă, a forțat-o Vasile Fekete din Cuța (Socond). Era încă vară în dimineața cînd Vasile, așezat pe prispa casei, visa cu ochii deschiși să facă o revoluție în materie de zicale. Și-a zis el că „așchia nu sare departe de trunchi"... dar tot el își spuse că ar putea să sară Copacul ceva mai încolo. In sprijinul teoriei — înarmat cu secure — s-a dus în pădurea comunei și după o scurtă Chibzuire „harșt" a șapte goruni (valoarea : doborít 201 lei) pe care i-a „obligat" să sară taman pînă în ograda lui. Săritura gorunilor a fost atît de spectaculoasă incit performanța s-a aflat și la organele care veghează la integritatea bunurilor poporului. In final n-a mai sărit copacul, a sărit mia — de lei — din punga lui Vasile (amenda, adică). Mai bine găsea o clepsidră Ghinionul lui Vasile Pop din Bicsad (strada Principală nr. 21) a fost să găsească într-o bună zi ceasul „Start" al lui Dumitru Horezu la numai 300 de metri de casa păgubașului (asta o susținea el, alții spun că l-a furat. Dar tot asa e). Și încă o dată ghinionul lui Vasile a fost că acest ceas l-a schimbat pentru o zgardă de mărgele. In sfîrșit, ghinionul lui Pop a mai constat în aceea că angajîndu-se într-o asemenea manevră a fost descoperit și trimis în fața instanței. Ei, dacă ar fi găsit o clepsidră (cu granulele ei fine de nisip) nu l-ar mai fi tentat poate... mărgelele. Farse la numărul singular Nu s-a pomenit hîtru mai bun de glume, mai pus pe soții ca Ioan Szeremi din Bicău (comuna Pomi), Bicăuanul epuizase sfera obișnuită a farselor și găsi de cuviință să-și „valorifice" fantezia intr-un mediu nou — în lumea excavatoarelor, își propusese, deci, el, o nouă serie de farse. In drumul său spre bază, în căruța trasă de doi ATI iuți, Szeremi se opri în dreptul excavatorului lui Alexandru Fekete și împreună cu Ioan Varna (Roșiori nr. 43) se gîndiră să-i facă prima lor farsă „excavatoristă". Cei doi au descuiat cabina „uneltei", au extras lada de scule (pe care au ascuns-o la ruda lui Varna, în șură) și se avan ... amuzau la mutra pe care avea să o facă Fekete in ziua următoare. Dar farsele lui Szeremi (și Varna) nu au ajuns să fie plurale. După prima încercare (descoperită de reprezentanți ai legii) a fost constrîns să le lase la numărul singular. V. STUPARU Anunț de familie Mulțumim tuturor celor care au participat la înmormîntarea iubitului nostru tată, socru și bunic Puha Gheorghe, împărtășindu-ne durerea. Familia îndurerată. Sesiune de examen In sediul întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere București, str. G-ral Budișteanu nr. li bis, sectorul 7 se va ține între 15—16 noiembrie a.c. o sesiune de examen pentru instalatorii în gaze lichefiate (aragaz). La acest examen pot participa muncitori calificați, cu cel puțin 5 ani in meseriile : lăcătuș-mecanic, strungar, instalator de apă-canal pentru categoria limitați și ingineri, subingineri, tehnicieni, maiștri, care au lucrat cel puțin un an în proiectări instalații gaze, pentru categoria nelimitați. Condițiile de admitere la examen și materialul asupra căruia vor fi examinați candidații, sunt prevăzute în regulamentul de funcționare a instalațiilor de gaze lichefiate ale M. I. Ch. Pentru buna pregătire a candidaților se va ține un instructaj practic la întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere Cluj, str. Budai Nagy Antal nr. 3, unde se pot solicita relații suplimentare la telefonul nr. 1.24.73, interior 21, sau la București, telefon nr. 17.42.10, inginer Remus Ioan.