Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-27 / No. 1144

2 ___________ Păstrarea și dezvoltarea proprietății obștești — îndatorire de seamă a fiecărui cetățean Dezvoltarea proprietății socia­liste, apărarea sa prin toate mij­loacele, prevenirea și lichidarea oricăror încercări de a lovi în avutul obștesc, găsirea unor for­me și modalități tot mai adecva­te pentru propășirea și consoli­darea avuției noastre naționale — sunt înalte îndatoriri cetățe­nești de o profundă semnificație patriotică. Aceasta este calea principală a ridicării nivelului de trai al fiecărei familii, pro­­sperării fiecărui cetățean. Conducerile organizațiilor și întreprinderii cooperației de con­sum din județul Satu Mare, spri­jinite și îndrumate permanent de organele locale de partid și de stat, au obținut unele rezul­tate satisfăcătoare pe linia apă­rării avutului obștesc și preve­nirii pagubelor materiale. Revi­zorii contabili și de gestiuni au acționat în cursul anului 1971 pe linia aplicării prevederilor le­gale privind gospodărirea valo­rilor materiale și bănești și a tra­ducerii în fapt a măsurilor pen­tru prevenirea, descoperirea și recuperarea pagubelor. Totuși, cu toate rezultatele obținute, se ma­nifestă încă lipsuri importante în acest domeniu de activitate, în sensul că nu se desfășoară o efi­cientă muncă de prevenire a pă­­gubirii proprietății socialiste, ceea ce dovedește că sarcinile trasate nu au fost întocmai res­pectate, că deciziile Centrocoop nu au fost aplicate în întregime la toate unitățile în cadrul U.J.C.C. Satu Mare. Vom reda în continuare cîteva cazuri flagrante, care atestă și slăbiciunea organelor noastre de control. La Cooperativa de con­sum Acis, magazinul universal, secția confecții—încălțăminte, fostul gestionar István Opriș a păgubit unitatea cu suma de peste 226.000 lei. Producerea fraudei a fost favorizată, printre altele și de faptul că fostul gestionar — în frecvente cazuri — lipsea de la unitate, lăsînd în locul său alternativ două cumnate (! ?), care efectuau vînzări deși nu a­­veau pregătire corespunzătoare. De asemenea, deseori pleca la Băile Felix din Oradea efectuînd cheltuieli cu mult mai mari de­cit veniturile sale. Aceste aspec­te, deși cunoscute, nu au dat de gîndit conducerii cooperativei, care răminînd în espectativă nu a întreprins nimic pentru a pre­veni producerea fraudei. De alt­fel, conducerea cooperativei nu s-a sesizat nici de faptul că la acest magazin stocurile scriptice creșteau vertiginos, ajungînd la circa 500.000 lei, față de 300.000 lei cu­ era stocul planificat, ceea ce a dus la înregistrarea unei viteze de circulație de 245 zile în anul 1970 și de 358 zile în 1971, unitatea realizîndu-și planul pe trimestrul I a.c. numai în pro­porție de 66 la sută. Apoi, recep­ția mărfurilor nu se făcea în con­formitate cu prevederile, în fața unei comisii — fapt ce a dat oca­zie gestionarului să se încarce în gestiune cu unele mărfuri ce nu erau prevăzute în pentru gestiunea de nomenclator confecții— încălțăminte, articole de textile, pături, covoare, stofe pentru cos­tume, biciclete, făină de­­ mălai etc. O altă lipsă în gestiune s-a produs la braseria-camping Muj­­deni — ce aparține Cooperativei de consum Orașu Nou, unde fostul gestionar Coloman Pakai, într-o perioadă de 4 luni de zile, a păgubit­ unitatea cu suma de peste 33.000 lei . Conducerea a­­cestei cooperative nu a luat mă­suri ca la înființarea unității de la Mujdeni să fie făcute forme legale de predare—primire între schimburile care lucrau acolo. Toți cei 8 salariați lucrau cu banii, nefiind însă verificați dacă depun integral numerarul încasat. De altfel, în perioada de timp care s-a scurs din acest an, se remarcă faptul că unele condu­ceri de unități nu au acționat cu fermitate și exigență pentru combaterea și prevenirea cauze­lor care determină sau favori­zează păgubirea avutului obștesc și nici pentru intensificarea­­ recu­perării și identificarea pagubelor de la cei vinovați de producerea lor. Asemenea unități sunt cele din Hodod, Halmeu, Bicsad, IJECOOP etc. Nerespectarea gale cu privire la dispozițiilor re­selecționarea, recrutarea și angajarea cadrelor de gestionari, duce la pătrunde­rea în rîndurile acestora a unor elemente nepregătite profesional, care produc pagube uneori inde­pendent de voința lor, sau a unor elemente insuficient verificate din punct de vedere al corectitu­dinii, care aduc importante preju­dicii cooperației de consum. Astfel s-a întîmplat la Cooperativa de consum din Ambuch, unde condu­cerea a numit pe Lina Balogh în funcția­ de, gestionar la magazinul mixt din Păulești. Neavînd expe­riență în munca de gestionar, a­­ceasta a produs în 11 luni unită­ții un prejudiciu în sumă de pes­te 15.000 lei. La Tarna Mare în gestiunea magazinului de metalo­­chimice era gestionar Grigore Dănciuț, pe care conducerea co­operativei îl cunoștea că are viciul beției. (De multe ori părăsea uni­tatea lăsînd să facă vînzări soția, ba chiar și copiii, nu ținea corect evidenta gestiunii etc ). Conduce­rea cooperativei nu a luat mă­suri din timp, dînd ocazie acestuia să păgubească unitatea cu suma de peste 22.000 lei. La Coopera­tiva Homorod s-a înregistrat un deficit de 14.000 lei numai pentru că gestionarul Petru Mocan­­i a organizat bine recepția mărfurilor. Așa cum ne dovedește viața, producerea de pagube materiale se face la unitățile unde con­ducerea nu se preocupă în sufi­­cientă măsură de buna gospodă­rire și organizare a activității și a muncii, unde evidența contabi­lă nu urmărește mișcarea bunuri­lor și valorilor materiale din u­­nitate, în momentul cînd acestea se efectuează. Tocmai de aceea este necesar ca, alături de lucrătorii coopera­tivelor ce se remarcă prin bună organizare a muncii, obtinînd re­zultate pozitive, toți lucrătorii din cooperația de consum, organele alese și toți membrii cooperatori să depună eforturi susținute pen­tru păstrarea și dezvoltarea inte­grității proprietății obștești, care sigură pentru întărirea economică a cooperației de consum. G. TUDORAN șef serviciu control U.J.C.C. Satu Mare T. GAVRIL (Urmare din pag. 1) La Culci­u, ca și în toate sa­tele aparținătoare, munca axată pe responsabilitatea și par­­­ticiparea intelectualilor comu­nei. Au fost, ca urmare, alcătu­ite colective de conferențiari pe probleme, pe specialități, care ei înșiși au propus teme și probleme ce vor intra în al­cătuirea minuțioasă a planului de muncă al căminului cultu­ral pe perioada de iarnă. „Eu mă ocup, — spunea direc­torul școlii generale din Cărășeu, Petre Anderco, — satul de probleme ale politicii externe, împreună cu un grup de profesori din comună. Vom aici al­cătui periodic, în funcție de e­­venimente, o tematică potrivit căreia ne vom desfășura con­cret activitatea. Firește, îmi re­vine sarcina documentării co­tidiene, minuțioase, a unei in­tense pregătiri ideologice“. S-a stabilit ca expunerile și conferințele să fie ținute mai des la locul de muncă, să aibă o tematică adecvată muncii, e­­ducației prin muncă, educației ateist-științifice, explicării clare a politicii partidului și statului nostru. Astfel, săptămînal se va ține cel puțin dite o expunere bine documentată, cu durată de 20 pînă la 40 de minute. Ele au și început să fie frecven­te la ferma I.A.S., la unele brigăzi ale C.A.P. Lunar vor trebui să existe o informare po­litică, o conferință cu caracter științific și alta agrozootehnică, una pedagogică-educativă, aces­tea, prin rotație, în toate satele comunei. Inginera Doina Cră­ciun, șefa fermei din Culciu Mic a C.A.P., își începuse deja acti­vitatea de conferențiar. Aceeași preocupare față de conferințe și expuneri am în­­tîlnit-o în multe alte părți ale județului: la Valea Vinului, Pomi, Turț, Pișcolt și altele. Prin mo­bilizarea intelectualilor, prin sta­bilirea cu mult simț de răspun­dere a tematicii, a metodologiei, prin îmbogățirea unor expuneri cu m­aterial ilustrativ-documen­­tar, cu siguranță expunerea conferința vor trona în ansam­­­­blul muncii culturale, tocmai prin operativitatea, ușurința, simplitatea cu care se organi­zează și prin atractivitatea și e­­ficiența pe care le antrenează a­tunci cînd sînt competent orga­nizate. Nu de aceeași atenție se bu­cură acest gen de manifestare în cadrul Casei orășenești de cultu­ră din Cărei. Deși tovarășul Vasile Maghiaru, directorul aces­tui așezămînt, spunea că repartizați lectorii pe secții, are — și-i avea într-adevăr înscriși în­tr-o listă, în chipul următor i 52 la secția științe sociale, 36 la științele naturii, 12 la și. a­­gricole, 22 la social-politice, — aceștia erau prea puțin pre­zenți în planurile de muncă și în activitatea concretă a Casei de cultură. Faptul că unii sunt și lectori ai universității populare nu scutește casa de cultură să-și organizeze mai bine munca cu conferențiarii. O scuză ca aceea a tovarășului director al Casei de cultură că n-a putut or­ganiza în ultimul timp mai bine munca prin conferințe și expuneri deoarece „era ocupat cu un turneu al unor formații artis­tice“ dovedește tocmai neglijarea acestui aspect al muncii cultu­ral-educative de masă. De alt­fel, tocmai tovarășul Andrei Beke, secretar al Comitetului o­­rășenesc de partid Cărei, recu­noștea că nici organul de partid n-a acordat suficientă atenție a­­cestui gen de manifestări, care se desfășoară sporadic și ne­coordonat. Munca de propagandă prin conferințe și expuneri este deo­sebit de importantă și utilă, și ea trebuie reconsiderată acolo unde există forțe competente ca­re să susțină. O reclamă a­­ceasta, cum spuneam, noile sar­cini ce stau în fața muncii cul­tural-educative de masă, simpli­tatea cu care se organizează aceste manifestări și eficiența lor, adesea imediată. Cheia succesului conferențiarului CRONICA SATMÄREANÄ Menită să asigure o deservi­re corespunzătoare a locuitori­lor din orașul Negrești-Oaș, la Cooperativa meșteșugărească Prestarea a fost deschisă re­cent o nouă unitate prestatoa­re de servicii. Este vorba de un nou centru de comandă pen­tru executarea de încălțămin­ Crește gama prestărilor de servicii de. Dotată cu utilaje și mobi­lier adecvate, noua unitate asi­gură o deservire promptă cetățenilor, contribuind la bu­­­nă măsură la realizarea sarci­nilor de plan ale cooperativei. Pe linia îmbunătățirii sub aspect cantitativ și calitativ a deservirii populației negreștene se înscriu și măsurile de spo­rire a capacității de producție a sectoarelor tricotaje-coman­­dă și croitorie pentru bărbați. Spitalul unificat Negrești-Oaș . In sala de operație. În cartierul Sătmărel Realizări pe linia înfrumusețării 7 și bunei gospodăriri [UNK]тпЕЛ [UNK] [UNK]т [UNK]т Televiziune Zilele trecute, am primit vizi­ta la redacție a pensionarului Dumitru Popa, secretarul orga­nizației de partid din cartierul 18, Sătmărel, care ne-a făcut cunoscute o seamă de realizări pe linia înfrumusețării și bunei gospodăriri a cartierului, a contri­buției deputaților și cetățenilor de aici, aducînd totodată mulțu­miri Comitetului municipal de partid și Consiliului popular mu­nicipal pentru sprijinul prețios acordat în vederea bunei des­fășurări a acestei utile activități patriotice. Din relatarea interlocutorului nostru am aflat că în cursul a­­cestui an s-au executat multe lucrări care întregesc aspectul e­­dilitar al cartierului Sătmărel. Bunăoară, aici s-au executat 13 podețe și șanțuri pentru scurge­rea apelor, care bălteau în anii precedenți, neavînd scurgere în riul Homorod, s-a construit o rampă de întoarcere a autobuze­lor, situată în fața căminului cultural, unde există și o terasă (acoperită) pentru pasageri, care poate fi considerată ca o sală de așteptare, deoarece aici sunt sca­une și bănci pentru vîrstnici, sau bolnavi. De asemenea, s-au executat lu­crări de curățire a fîntînii ar­teziene din cartier. La această fîntînă unde înainte apa curgea foarte încet, s-a instalat o pom­pă, care asigură în prezent un debit mai mare și satisface în bune condițiuni necesarul de apă potabilă al cetățenilor. La realizarea acestor lucrări și-au adus contribuția numeroși cetățeni din cartier și în deosebit, deputații Coriolan Tod Lu­­țaș și Gheorghe Poștaș, care s-au preocupat în permanență și au ținut legătura cu organe­le locale și cu unitățile executan­te în scopul asigurării materiale­lor necesare și a actelor sau do­cumentațiilor tehnice, precum și tovarășul Vasile Moraru, pen­sionar, în vîrstă de 70 de ani, ca­re a coordonat și supravegheat întreaga activitate, atît la exe­cutarea rampei, cit și a celor 13 podețe. „Un sprijin substanțial am primit — arăta tovarășul Popa — și din partea tovarășului Mihai Trenea, tehnician la secția Gos­podărie a Consiliului popular mu­nicipal. Ar fi fost de dorit, însă, ca și ceilalți deputați din cartierul nostru, tovarășii Ioan Zaharia, Aurica Taloș și Mihai Sarvadi, să se fi preocupat în mai mare măsură de buna organizare muncii și de alte probleme ce se a aflau la ordinea zilei în acest an. Bunăoară, cu mai mult spri­jin din partea lor, se puteau e­­xecuta încă cel puțin 4—5 podețe pe raza circumscripțiilor în care acești tovarăși sunt aleși ca de­putați, mai cu seamă că materia­lele necesare se puteau procura. Arătăm toate acestea deoarece la anul ne aștepată obiective mult mai mari privind buna gospo­dărire și continua înfrumusețare a cartierului nostru. Or, dacă de­putații nu se vor preocupa din timp și în suficientă măsură de toate problemele, dacă nu vor discuta în permanență cu cetă­țenii, înseamnă că atît ei, depu­tații, cit și noi cetățenii,­­vom reuși să ne achităm, în un fi­nal, cu cinste de sarcinile ce ne revin pe linia bunei gospo­dăriri a cartierului nostru“. A. LAZAR Miercuri 27 octombrie 18.00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari“ — transmisiune de la Expozi­ția „Tineretul școlar munca“, deschisă la Para­și­tul Pionierilor. 18.25 Tragerea Pronoexpres. 18.30 Handbal feminin: România U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauză, la­ ora 18,551 1001 de seri — emisiune­­ pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. — Cincinalul în acțiune. 20.00 Ancheta TV: „O întrebare despre tinerețe“. 20.50 Telecinemateca: Film artis­tic: „Porte des Lilas“, cu Dany Carrel, Pierre Bras­seur, Georges Brassens, Henri Vidal. 22.25 Teleglob: Teheran: 22,45 Telejurnalul de noapte: 22,55 Fotbal: Cehoslovacia — Ța­ra Galilor (Campionatul eu­ropean). înregistrare de la Praga. Cinema Miercuri 27 octombrie SATU MARE: Victoria — Arti­colul 420 (film Indian, seriile I și II) . Popular — Riscul (film sovie­tic, cinemascop); CĂRȚI: 23 Au­gust — Simfonia Leningradului (film sovietic) î Popular — Sune­tul muzicii (film american, color, cinemascop, seriile I și II) | NE­GREȘTI-OAȘ : Trandafiri roșii pentru Angelica (coproducție ita­­lo-franco-spaniolă, color); TÂȘ­­NAD: Tudor (film românesc, seriile I și II); HALMEU: Apoi s-a născut legenda (film românesc, color) i SANIS­­LAU: Ai grijă de Suzi (film din R.D.G., color) ! BERVENI: Omul din Sierra (film american, color, cinemascop). Joi, 28 octombrie 8.08 Matineu muzical — Coruri din opere. 8.25 Moment poetic. Versuri de Eugen Frunza. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Odă limbii române. 10.00 Bu­letin de știri. 10.05 Muzică popu­lară din Moldova. 10.30 călătorilor (emisiune pentru Clubul ti­nerii ascultători). 11.00 Buletin de știri. 11.05 Formația Freddy Balta. 11.15 Din țările socialiste. Repor­taje din R. S. Cehoslovacă, R. P. Polonă. 11.30 Din inimă-ți cîntăm, partid iubit — cintece și versuri. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Paul Urmuzes­­cu. 12.10 Recital de operă Leon­tyne Price. 12.30 Intilnire cu me­lodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00­ Radiojurnal. 13.15 A­­vanpremieră cotidiană. 13.27 Cîn­­tecul e pretutindeni. 14.00 Compo­zitorul săptămînii : Camille Saint- Saëns, 14.40 Busuioc și trandafir — melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Din înregistrările corului Munici­piului București, dirijor Ștefan Mureșanu. 16.30 Interpreți de muzică populară : Raveca Săndu­­lescu și Iliuță Rudăreanu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena ti­neretului. 17.30 Cîntă Mihai, Aarno Ran­nen și Mihaela Julio Iglesias. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Aurel Baran­­ga. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Melodii populare. 20.55 Știin­ța la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Duete vesele din operete. 21.45 Piese concertante cu George Pantazi la țambal. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Mo­ment poetic. Versuri de Petrarca. 23.00 Concert de seară (continua­re). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Bu­letine de știri la orele 2.00 ; 4.00 ; 5.00). RADIO Fabrica de sticlă „ Vici om л umil“ Poiana Codrului, județul Satu Mare ANGAJEAZA de urgența Jurisconsult principal Condițiile de angajare, conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la sediul întreprinderii, telefon Poiana Codrului 4. ft miercuri 27 octombrie 1971 ‘ .....­­ ••• " ■ „Așchia nu sare departe", copacul, da Locuțiunea, în forma ei nouă, a forțat-o Vasile Fekete din Cuța (Socond). Era încă vară în dimineața cînd Vasile, așezat pe prispa casei, visa cu ochii deschiși să facă o revoluție în materie de zicale. Și-a zis el că „aș­chia nu sare departe de trunchi"... dar tot el își spu­se că ar putea să sară Copa­cul ceva mai încolo. In spri­jinul teoriei — înarmat cu secure — s-a dus în pădurea­­ comunei și după o scurtă Chibzuire „harșt" a șapte goruni (valoarea : doborít 201 lei) pe care i-a „obligat" să sară taman pînă în ograda lui. Săritura gorunilor a fost atît de spectaculoasă incit perfor­manța s-a aflat și la organele care veghează la integritatea bunurilor poporului. In final n-a mai sărit copa­cul, a sărit mia — de lei — din punga lui Vasile (amenda, adică). Mai bine găsea o clepsidră Ghinionul lui Vasile Pop din Bicsad (strada Principală nr. 21) a fost să găsească într-o bu­nă zi ceasul „Start" al lui Du­mitru Horezu la numai 300 de metri de casa păgubașului (asta o susținea el, alții spun că l-a furat. Dar tot asa e). Și încă o dată ghinionul lui Vasile a fost că acest ceas l-a schimbat pentru o zgardă de mărgele. In sfîrșit, ghinionul lui Pop a mai constat în aceea că angajîndu-se într-o aseme­nea manevră a fost descoperit și trimis în fața instanței. Ei, dacă ar fi găsit o clepsi­dră (cu granulele ei fine de ni­sip) nu l-ar mai fi tentat poa­te... mărgelele. Farse la numărul singular Nu s-a pomenit hîtru mai bun de glume, mai pus pe soții ca Ioan Szeremi din Bicău (comuna Pomi), Bicăuanul epuizase sfera o­­bișnuită a farselor și găsi de cuviință să-și „valorifice" fan­tezia intr-un mediu nou — în lumea excavatoarelor, își pro­pusese, deci, el, o nouă serie de farse. In drumul său spre bază, în căruța trasă de doi ATI iuți, Szeremi se opri în dreptul ex­cavatorului lui Alexandru Fe­kete și împreună cu Ioan Var­na (Roșiori nr. 43) se gîndiră să-i facă prima lor farsă „ex­­cavatoristă". Cei doi au descu­iat cabina „uneltei", au extras lada de scule (pe care au as­cuns-o la ruda lui Varna, în șură) și se avan ... amuzau la mutra pe care avea să o facă Fekete in ziua următoare. Dar farsele lui Szeremi (și Varna) nu au ajuns să fie plu­rale. După prima încercare (descoperită de reprezentanți ai legii) a fost constrîns să­ le lase la numărul singular. V. STUPARU Anunț de familie Mulțumim tuturor celor care au participat la înmormîntarea iubitului nostru tată, socru și bunic Puha Gheorghe, împăr­­tășindu-ne durerea. Familia îndurerată. Sesiune de examen In sediul întreprinderii pentru livrarea produselor petroliere București, str. G-ral Budișteanu nr. li bis, sectorul 7 se va ține între 15—16 noiembrie a.c. o sesiune de examen pentru instalatorii în gaze lichefiate (aragaz). La acest examen pot participa muncitori calificați, cu cel puțin 5 ani in meseriile : lăcătuș-mecanic, strungar, instalator de apă-canal pentru categoria limitați și ingineri, subingineri, tehnicieni, maiștri, care au lucrat cel puțin un an în proiec­tări instalații gaze, pentru categoria nelimitați. Condițiile de admitere la examen și materialul asupra căruia vor fi examinați candidații, sunt prevăzute în regulamentul de funcționare a instalațiilor de gaze lichefiate ale M. I. Ch. Pentru buna pregătire a candidaților se va ține un instructaj practic la întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere Cluj, str. Budai Nagy Antal nr. 3, unde se pot solicita relații suplimentare la telefonul nr. 1.24.73, interior 21, sau la Bu­curești, telefon nr. 17.42.10, inginer Remus Ioan.

Next