Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-14 / No. 1133

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAT Organ al Comitetului județean Satu Mare al P..R. și al Consiliului popular județean Nr. 1133 (1872) Anul IV (XI) Joi 14 octombrie 1971 4 pag. — 3o ani Cil TIMP VA MAI FI TOLERAT HOTELUL TURISTIC INTRE OBIECTIVELE DE INVESTIȚII RESTANTE ? începute în urmă cu trei ani, în 1968, lucrările pe șantierul viitorului Hotel turistic din mu­nicipiul Satu Mare se află și astăzi departe de a fi încheiate. Ultimul termen de dare în fo­losință — 30 iunie 1971 — a găsit șantierul, cu o mare restanță fa­ță de graficele de lucru. Și în prezent sînt lucrări neexecutate în valoare de 6,6 milioane lei, din care la construcții-montaj 4,2 mi­lioane lei. Dar nici această situa­ție cu totul ieșită din comun nu a produs nici un fel de îngrijo­rare în rîndul factorilor respon­sabili de realizarea investiției. Care sînt, în esență, cauzele care au condus la o astfel de situație fără precedent ? Analiza riguroasă a mersului realizării acestei investiții pune în lumină modul defectuos și lipsa de competență cu care a fost organizată activitatea con­structorului. Conducerea între­prinderii județene de construc­ții — director, ing. OCTAVIAN MARINESCU — nu a asigurat șantierul cu cadre de coordonare la nivelul cerințelor impuse de exigențele investiției, tolerînd timp îndelungat totala lipsă de răspundere cu care șeful șan­tierului — ing. IMRE BENCZE — și adjunctul său — ing. ZSOLT­HETTY — au privit îndatoririle profesionale care le reveneau. Dimpotrivă, facilitînd clasă lipsă de răspundere, această con­ducere a I.J.C. a găsit de cuviință să se preocupe îndeosebi de so­licitări în favoarea decalării ter­menelor de dare în folosință. Nici la această oră nu se poate constata vreo acțiune fermă, energică, din partea întreprinderii județene de construcții pentru a curma haosul organizatoric de pe acest șantier. O importantă răspundere pen­tru această stare de lucruri (Continuare în pag. a 2-a) Livrări suplimentare la export In primele zece zile ale lunii octombrie, unitățile aparțină­toare C.E.I.L. Satu Mare au livrat la export diferite artico­le și garnituri de mobilă in valoare de peste un milion lei valută. Printre țările beneficia­re se numără parteneri prestigiu ca U.R.S.S., R.F. de a Germaniei, Olanda, Polonia etc. Contractele suplimentare în­cheiate cu firmele străine do­vedesc larga competitivitate pe piața externă a mobilei pro­dusă de fabricile sătmărene. De remarcat că pe primele 9 luni ale anului planul la ex­port a fost depășit cu 44.000 lei valută. Mai multă atenție folosirii timpului efectiv de lucru în cîmp Lucrările agricole din campania de toamnă continuă să se mășoare cu intensitate sporită des­în majoritatea unităților agricole din județul nostru. Săptămîna aceasta este o etapă hotărîtoare pentru realizarea în perioada optimă a însămînțării griului. Ținînd cont de faptul că pînă în seara zilei de 12 octombrie a.c. s-au însămînțat în județ 53.694 ha cu grîu, ceea ce repre­zintă 90 la sută din sarcina de plan, apreciem că în următoarele 4—5 zile de lucru suprafața de 6756 ha grîu, care a mai rămas de însămînțat se poate termina în condițiuni bune, avînd în ve­dere forțele mecanice de care dispun unitățile noastre agri­cole. Este adevărat că însămînțatul ultimelor suprafețe se desfășoară mai greu, întrucît marea lor ma­joritate se execută după plante premergătoare care s-au recoltat în ultimele zile și în condiții în care solul se pregătește cu eforturi suplimentare, datorită u­­midității foarte scăzute, dar este necesar din partea mecanizatorilor un efort în plus pentru folosirea cît mai eficientă a timpului de lucru. Intr-un raid făcut în ultimele două zile pe la cîteva secții de mecanizare, am constatat unele deficiențe care duc la concluzia că nu peste tot acest prețios timp efectiv de lucru este folosit din plin. Așa, de exemplu, luni la ora 14, la secția de mecanizare din Doha din efectivul total de 23 tractoa­re, un număr de 7 tractoare nu lucrau. La întrebarea pusă șe­fului de secție, Florian Oprea, asupra cauzei staționării, a reieșit că două tractoare sunt defecte, iar cinci stau din cauză că tractoriș­tii nu s-au prezentat la program. De notat că acest fapt se petrece în condițiile în care C.A.P. Doba avea de însămînțat încă aproape 250 ha cu grîu, ceea ce repre­zintă 40 la sută din suprafețele planificate cu această cultură. La secția de mecanizare din Dorolț, marți dimineața, la ora 8, din 27 tractoare existente în do­tare erau defecte 5, în condițiile în care cooperativa mai avea de însămînțat aproape 200 ha cu grîu. La secția de mecanizare din Mădăras, deși din 19 tractoare e­­xistente nu era defect decit unul, apreciem că ieșirea la lucru în cîmp, între orele 7,30—8,00 este destul de tîrzie, mai ales că coo­perativa mai avea de însămînțat aproape 200 ha cu grîu. Este po­sibil ca și la această secție, prin­­tr-o mai bună organizare a lucră­rilor de întreținere zilnică a tractoarelor și alimentarea cu car­buranți a acestora, să se cîștige în favoarea lucrului efectiv în brazdă cel puțin 30—40 de minu­te în plus, care ar asigura o folo­sire mai bună a timpului de lucru din cursul zilei. Am amintit aspectele negative de mai sus privind folosirea tim­pului de lucru pentru ca conduce­rile stațiunilor de mecanizare agriculturii și cooperativelor agri­­­cole de producție respective să ia măsuri pentru eliminarea lor. Se cere un control mai eficient în această perioadă la secții, precum și luarea unor măsuri operative de depanare a defecțiunilor și de menținere în stare de funcționare a parcului de tractoare și mașini agricole, condiție hotărîtoare ca lucrările agricole care au mai ră­mas de executat să se poată efec­tua în termenele prevăzute. In una din modernele secții de țesătorie ale întreprinderii tex­tile Ardeleana Satu Mare. ACHIZIȚIILE -mai mult decât o simplă acțiune de vinzare-cumpărare De ani de zile, în majoritatea comunelor din județul nostru, valorificarea surplusului de pro­duse­peraturi agricole al țăranilor ce o­prin sistemul de a­­chiziții și contractări a de­venit un lucru obișnuit. Ță­ranii s-au convins de avanta­jele valorificării produselor pe care le realizează prin sisteme, care, cu cheltuieli aceste de desfacere minime, le asigură ve­nituri substanțiale. Așa se ex­plică de ce în sate și comune ca­­ Certeze, Tiream, Sanislău, Racova, Hurez și altele, volumul produselor agricole valorificate prin sistemul de achiziții și con­tractări crește de la an la an, iar veniturile obținute de țărani se reflectă în mod tot mai preg­nant în nivelul de trai al fami­liilor lor. Un țăran cooperator din Ra­cova, Vasile Chișu, făcea de­unăzi următorul calcul gospo­dăresc! „Eu contractez în fiecare an două capete de tineret bovin și unul sau doi porci. Primesc un avans substanțial și, la voie, primesc și concentrate ne­la preț de stat. Și mă îngrijesc să le ridic pînă la calitatea „extra“ pentru export. In felul acesta, la predarea animalelor contrac­tate, obțin un venit de 10—12 mii de lei. Dar, valorific prin sis­temul de achiziții și alte produse agricole ! fasole, porumb, grîu, ouă, lînă și altele ce prisosesc gospodăriei mele. Mi-am și aici un calcul : să zicem făcut că le-aș duce la piață ; 50 de ouă, 2 litri de sm­întînă, 5 kg de fasole, 5 litri de lapte, două găini. Ca să ajung la piață, drumul mă costă 20 de lei. Mai pierd o zi de muncă în valoare de cel puțin 40 de lei și, să nu uit, alte chel­tuieli „neprevăzute“. Știți cum e la tîrg. Să zicem că, pe produ­sele duse la piață aș obține în iblus, față de prețul obținut prin sistemul de achiziții. 50 Asta în cazul cel mai bun­ de lei. Dar cît pierd cu deplasarea?“ Vasile Chișu are, fără îndoială, dreptate. Dar nu toți țăranii cu­nosc aceste avantaje, că nu toți își fac asemenea pentru cal­cule economice. Și, atunci apar sate unde achizițiile merg slab. Comuna Apa, comună mare și bogată, se numără printre loca­litățile cu cele mai slabe rezul­tate la achiziții și contractări. Deși în anul acesta s-au obți­nut și aici, ca pretutindeni în județ, recolte deosebite (2.270 kg media pe comună la grîu, 9.000 kg la ha la cartofi, peste 2.000 kg la porumb) valorificarea sur­plusului de produse prin achi­ziții a rămas la nivelul anilor trecuți. Planul de achiziții pe total co­mună prevede, de exemplu, 10,25 tone carne de porc, 86 tone carne tineret bovin, 47 tone carne bo­vine adulte, 100 hl lapte, 50 ca­pete ovine. Atît. Ce s-a realizat pînă la 10 oc­tombrie? Tovarășul Gheorghe primarul comunei, care Pomian, răspun­de direct de îndeplinirea planului de achiziții, ne informează că mai există plan de achiziții la grîu, porumb și fasole. La grîu și porumb nu știe cît, nu gă­sește hîrtia. La fasole, planul este de 10 tone, care e foarte mare(!) S-au valorificat pînă în prezent 3.700 litri lapte de către țăranii cooperatori din Lunca Apei. In centrul de comună, și în Someșeni nu s-a contractat satul ni­mic (!?). S-au mai predat vreo 500 kg fasole boabe, 46 tone car­ne de bovine tineret, 26 capete bovine adulte și cam atît.­­ Planul la lapte nu s-a rea­lizat, ne spune primarul. E prea departe pășunea, iar vacile o­­bosesc pe drum. Oi avem doar vreo 420, așa că nici aici nu se poate realiza. Nu putem reali­za planul nici la bovine, nici la fasole ... Un plan de achiziții separat are și cooperativa de consum din localitate. S-au achiziționat pînă în 12 octombrie 11.660 din 38.000 plan, 29 kg carne ouă de pasăre din 1000 kg plan, 3.000 kg I. M. (Continuare în pag. a 2-a) Mașini și utilaje moderne ușurează munca lucrători­lor din sectoarele de indus­trializare a lemnului. In fotografie: un instantaneu din depozitul de bușteni al S.I.L. Ferăstrău, aparținător C.E.I.L. Satu Mare. ШЕСТЕ ACTUALE $1 COmiBANII LA COMBATEREA TUBERCULOZEI Convorbire cu tovarășul profesor CONSTANTIN ANASTASATU, membru al Academiei de Științe Medicale După cum este cunoscut, la sfîrșitul lunii trecute, mu­nicipiul Satu Mare a găzduit o importantă consfătuire pe țară în problemele combaterii tuberculozei, sub egida Societății de Ftiziologie și a filialei Satu Mare a U.S.S.M. Intre personalitățile cu o valoroasă contribuție științifică prezente la această consfătuire, s-a făcut remarcat tovarășul profesor Constantin Anastasatu, membru al Academiei de Științe Medicale, directorul Institutului de Ftiziologie din București, președintele Societății de Ftiziologie a Uniunii Societăților de Științe Medicale din țara noastră. Cu acest prilej, un redactor al ziarului nostru a solicitat ilustrului om de știință un interviu privitor la problematica aspecte­lor actuale și contribuțiilor românești la combaterea tuber­culozei. In cele ce urmează publicăm cîteva din răspunsurile acordate cu o deosebită amabilitate. Referindu-se, la început, la scopul consfătuirii de la Mare, interlocutorul a spus: Satu — Consfătuirea a fost consti­tuită din două părți. In prima zi a fost o consfătuire­ științifică organizată de Societatea de Fti­ziologie a Uniunii Societăților de Științe Medicale din București, împreună cu secția de Ftiziolo­gie a filialei U.S.S.M. din Satu Mare și a dezbătut o temă foar­te actuală pentru combaterea tu­berculozei în țara noastră, și anume particularitățile ende­­miei tuberculoase și ale com­baterii tuberculozei în cu potențial epidemiogen județele ridi­cat. A doua zi a fost o ședință de lucru cu medicii ftiziologi și epidemiologi din județ. La ambele manifestări au par­ticipat și reprezentanți ai altor instituții de cercetare — Insti­tutul Cantacuzino din București, Institutul de Ftiziologie de la Cluj, precum și reprezentanții Ministerului Sănătății. Eu consider că ambele mani­festări și-au atins scopul, în sensul că au fost clarificate pro­blemele care fuseseră fixate drept obiective. In același timp, s-a ajuns la elaborarea concluzii, a unor propuneri unor în legătură cu organizarea pe mai departe a luptei antituberculoa­­se, propuneri care urmează să fie puse în discuție la nivelul Institutului de ftiziologie, să fie perfectate și prezentate Ministe­rului Sănătății pentru a fi tran­sformate în dispoziții obligatorii pentru rețeaua sanitară. Interviu consemnat de ȘTEFAN VIDA (Continuare în pag. a 2-a) Asigurați-vă din timp albumul „EPOPEE PE SOMEȘ" In aceste zile iese de sub teascurile I. P. Oradea ediția a II-a, îmbogățită, a albumului Epopee pe Someș — emoțio­nant document în cuvînt și imagine al dramaticelor încleștări cu stihiile dezlănțuite din primăvara—vara anului 1970, al eroicelor eforturi ale reconstrucției.­­ Reeditarea albumului — în condiții grafice superioare — este urmarea cererilor repetate ale publicului și se desfășoară sub egida Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. și a redacțiilor ziarelor Cronica sătmăreană și Szatmári Hírlap. In cele peste 200 pagini­­ ale lucrării, cititorii pot găsi, alături de sugestive imagini fotografice, o prefață­ în limbile română și maghiară, precum și rezumate în engleză, france­ză, germană și rusă. Albumul se vinde la prețul redus de lei 30. Nu pierdeți prilejul de a vă procura din timp albumul Epopee pe Someș. Nu lucrați în C.A.P. ? Știri, nouă nu ne place munca cîmpului... „Ceea ce m-a îndemnat să vă scriu — ne face cunos­cut Vasile Șichet, din comu­na Livada — este atitudinea unor tineri din comună. A­­cum, în toiul muncilor agrico­le, cînd întregul sat e în mare firebere pentru a termi­na campania agricolă în bu­ne condiții, ei nu se ruși­nează a sta cît e ziuli­a de mare prin preajma braseriei din centrul de comună. Cred ei oare că a desconsidera mun­ca e bine? Mai ales atîta vre­me cît sînt multe de făcut pe cîmp“. Corespondentul nostru ci­tează cîteva nume: I. Bălaj, V. Mîndruț, P. Bocsko și alții. Unii dintre ei au absolvit nu demult cursurile școlii gene­rale din diferitele ale comunei, sunt încă localități dezo­rientați, pe alții părinții îi cred deja intelectuali. „Există încă asemenea ti­neri, și nu alte localități ale județului — ne spune tovară­șul Alexandru Sabău, secre­tar al Comitetului orășenesc Tășnad al U.T.C. îmi aduc a­­minte că recent, fiind la­ Cig, l-am întrebat pe brigadierul de acolo cum de sunt atît de puțini tineri pe cîmp. Acesta mi-a răspuns că unii dintre ei nu participă la muncă“. Pentru a afla motivele, ne-am deplasat la Cig. Toți oamenii erau pe cîmp. Am remarcat și mulți tineri care munceau umăr la umăr cu părinții. Iată-i, de exemplu, Anchetă socială pe Gheorghe și Ioan Farcău, proaspeți absolvenți ai Liceu­lui din Tășnad. Fiecare a muncit intens pe cîmp, spun oamenii din sat, după ce s-au întors de la sesiunea de­ exa­mene a admiterii în facultate. La fel ca ei lucrează și Zoica Hoblea și Maria Struța. Zi de zi aceste fete pot fi vă­zute pe tarlalele unde se a­­dună recolta toamnei. — N-am reușit nici unul din noi la facultate — spune Zoica Hoblea. Se vede că aprecierile altora în ce te pri­vește nu sînt întotdeauna conforme cu aprecierile tale. Nu-i nici o rușine , au reușit cei mai buni, cei mai bine pregătiți. Cum spunea Pas­teur, norocul îi favorizează întotdeauna pe aceștia. Așa că pînă la anul, paralel cu înlă­turarea lacunelor din sistemul cunoștințelor noastre, ne putem ajuta părinții în realizarea unor venituri mai mari. La sediul brigăzii din Cig îl întîlnim doar pe paznicul Nicolae Sabău. — Există în sat tineri care nu muncesc în C.A.P.? — îl întrebăm. •— Apoi eu, tovarășe, nu­ știu. Am avut o fată, dar am trimis-o la oraș, să scape de munca cîmpului. Mărioara Sabău, sau fiica lui Nicolae Sabău, a plecat intr-adevăr din sat la oraș să învețe o meserie. Nimic ne­firesc în asta. Este o mutație logică, am putea spune, a populației rurale înspre cen­trele industriale, un rezultat firesc al dezvoltării vertigi­noase a industriei noastre so­cialiste. Ca Marioara Sabău au plecat sute de mii, milioa­ne de tineri în ultimii ani, integrîndu-se și ei firesc, prin dezvoltarea firească a econo­miei țării, în rîndul muncitoare. Dar de unde clasei a­­cest dispreț pentru muncă la tatăl fetei? Nu cumva una. IOAN POP (Continuare în pag. a 3-a) Tineretul sătesc­ și atitudini atitudini...

Next