Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-10-28 / No. 1145

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ VA* III­­ oi 28 octombrie 1971 4 pag. — 30 bani * Au mai rămas două luni pînă la încheierea anului SĂ NE CONCENTRĂM LA MAXIMUM EFORTURILE PENTRU REALIZAREA PLANULUI ȘI PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR! In aceste zile, cînd în marele forum al țării a fost aprobat pla­nul de dezvoltare economico-so­­cială pe perioada 1971—1975, in­dustria județului Satu Mare a în­registrat un bilanț deosebit de semnificativ pentru acest an eco­nomic, dominat de mari obiective mobilizatoare, an de temelie în edificiul actualului cincinal, în­deplinirea cu 8 zile mai devreme a sarcinilor planului de stat pe cele 10 luni. Să ne oprim o clipa asupra acestui moment de bilanț. Ce ne-am propus să înfăptuim și ce am realizat ? Care este linia definitorie a activității din cele 10 luni ? Care este aportul jude­țului nostru la îmbogățirea patri­moniului economiei naționale ? Știrile sosite zilnic la redacție din unitățile noastre industriale se constituie într-un tablou opti­mist al entuziasmului cu care muncesc colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni, al eferves­cenței creatoare cu care se ma­terializează sarcinile ce revin ju­dețului nostru din amplul program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Consecvenți rezultate­lor de prestigiu, oamenii muncii din industria județului nostru, fără deosebire de naționalitate, raportează cu mîndrie realizarea peste prevederi a unei producții globale suplimentare în valoare de 77 milioane lei, 110 milioane lei la producția marfă și peste 65 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată. Sarcinile pla­nului de export se preconizează să fie, de asemenea, depășite cu 15 milioane lei valută, fapt ce situează județul nostru pe locul III în ierarhia județelor partici­pante la circuitul de valori peste hotarele patriei. La acest bilanț remarcabil și-au adus contribuția toate unitățile noastre industriale din rîndul cărora se evidențiază în mod deosebit Fabrica „Ceram", întreprinderea viei și vinului, U­­zina Unio, Fabrica de mașini cas­nice „23 August", Fabrica de pie­le „Drum Nou", I.L.F. și între­prinderea „Oșana" din Negrești- Oaș. Șirul exemplelor de acest fel ar putea continua cu alte întreprin­deri care au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe cele 10 luni, materializînd inte­gral sau în cea mai mare măsură angajamentele anuale asumate în întrecerea socialistă. Dar din acest bilanț remarcabil se desprind și alte concluzii, îndrumate sprijinite permanent de organiza­ți­­iile de partid, colectivele din în­treprinderi, dornice să depășească cît mai substanțial sarcinile de plan, au avut în vedere un lucru esențial asupra căruia conducerea partidului a atras atenția în re­petate rînduri­ suplimentarea producției la acele sortimente de care are nevoie economia națio­nală și la care există certitudinea desfacerii judicioase. Este semnifi­cativ în acest context faptul că la nivelul celor 10 luni de activi­tate productivă constructorii de mașini și utilaje miniere de la U­(Continuare în pag. a 2-a) La Ferma pomicolă Cehal a­l.ft.S. Tășnad „Periodicitatea” o amintire a trecutului Ferma pomicolă nr. 3 din Ce­hal, aparținînd întreprinderii a­­gricole de stat Tășnad, este la ora actuală cea mai mare fermă cu profil pomicol pe rod în sis­Fermei i s-a stabilit ca plan pentru anul curent o producție totală de 1.870 tone fructe, re­venind pe hectar 5.165 kg, iar pe pom 35,3 kg fructe, tem clasic din județ. Ea are o suprafață de 364 ha cu peste 53.000 pomi pe rod. Din numă­rul total de pomi, mărul deține 70 la sută, prunul 14 la sută, vi­șinul 6 la sută și cîte 3,7 la sută, în mod egal, piersicul, părul și nucul. Prin producțiile care se preli­­mină a se realiza pe total fermă, circa 2.300 tone, înseamnă că ar I. CRISTEA (Continuare in pag. a 2-a) Ni < r.1145 584) V (XI) Pagina a 3-a Breilar cetă­țenesc ÎN LIBRĂRII Kou­a ediție a albumului „EPOPEE PE SOMEȘ“ O nouă ediție, îmbogățită în text și imagine, a albumu­lui Epopee pe Someș s-a pus în vînzare în librării cu înce­pere de astăzi, 28 octombrie a.c. Inițiată, la cererea publicu­lui de către redacțiile ziarelor Cronica sătmăreană și Szat­mári Hírlap, recenta ediție cuprinde un amplu text intro­ductiv în limbile română și maghiară, peste 150 de imagini fotografice cu explicații în ambele limbi, rezumate în engle­ză, franceză, germană și rusă. Mărturie emoționantă a dramaticelor încleștări cu sti­hiile dezlănțuite în primăvara-vara anului 1970 și a eroice­lor eforturi ale reconstrucției, albumul se impune ca o apa­riție notabilă, un document cu puternice reverberații civice și educative. In noua ediție albumul se vinde la prețul de lei 30. NU PIERDEȚI PRILEJUL­ DE A VA PROCURA DIN TIMP ALBUMUL EPOPEE PE SOMEȘ! Pregătirea tehnico-productivă a școlarilor incumbă obligații sociale de mare răspundere Concepută în contextul gene­ral al preocupărilor permanente ale partidului nostru de perfec­ționare continuă a vieții econo­mice și sociale, de aplicare nea­bătută a prevederilor Congresu­lui al X-lea al P.C.R., pregătirea tehnico-productivă a viitorilor constructori ai societății socialis­te multilateral dezvoltate, capătă valoare de imperativ. Hotărîrea secretariatului C.C. al P.C.R. — în spiritul propunerilor de îm­bunătățire a întregului ansam­blu de muncă privind patrona­rea școlilor de către unitățile economice și construirea de ate­liere școală incumbă obligații so­ciale de mare răspundere. face apel, așa cum de altfel Ea a reieșit și la recenta consfătui­re de lucru cu conducătorii u­­nităților economice și a școlilor din județ, nu numai la îndepli­nirea exemplară a îndatoririlor cadrelor didactice, ci și la partici­parea fiecărei unități și organi­zații economice, a consiliilor populare, a fiecărui cetățean, la realizarea acestei sarcini nobile, de înaltă răspundere patriotică. Pregătirea tehnico-productivă a tineretului trebuie privită în mod realist, în strînsă concor­danță cu cerințele economiei, științei și culturii locale și na­ționale. Tocmai de aceea în de­clanșarea acțiunii de orientare și alegere a profilelor de activitate practică, trebuie să concure toți factorii, toate formele organiza­torice sociale. Aici, credem noi, nu este permis a se greși, deoare­ce în buna conducere a acestui proces rezidă succesele viitoa­re ale societății noastre. Pregătirea cadrelor de viitor, formarea unor deprinderi practi­ce de muncă, cerute de progresul tehnic contemporan, de adînci­­rea diviziunii naționale și inter­naționale a muncii, de intensi­ficarea fluxurilor și schimburi­lor internaționale în care progre­sul tehnic, calitatea și inteligen­ța capătă locuri tot mai de frun­te, trebuie să înceapă din școala generală. Această pregătire se poate realiza prin participarea la construirea și amenajarea atelie­relor școală, la dotarea lor cu mașini-unelte, materii prime și materiale a unităților economice și a consiliilor populare, prin sprijinirea instruirii în atelier de către cele mai bune cadre de muncitori, tehnicieni și ingineri din unitățile tutelare. Buna pre­gătire tehnică și parctică a elevi­lor în școala generală în ate­liere proprii, va facilita integra­rea mai rapidă a absolventului școlii generale în procesul de producție, fie că după aceasta va urma o școală profesională, fie una liceală. Pentru realizarea unei atare instruiri există anu­me prevăzute în planurile de invățămînt orele necesare. Deci, pregătirea tehnică devine în același timp și un obiect de învățămînt. Problema pregătirii tehnico­­productive a elevilor din licee­le de specialitate și școlile pro­fesionale se realizează în strîn­să colaborare cu unitățile econo­mice pendinte de ministerele pe lîngă care sînt organizate. Rămîne deci ca sarcină de mai mare preocupare organizatorică pentru instruirea practică pro­ductivă a elevilor liceelor de cultură generală. Elevii acestor unități desfășoară activitatea, de GHEORGHE ȘONCODI, activist al Comitetului județean de partid (Continuare în pag. a 7-a). Instantaneu de muncă din sectorul preparație al întreprinderii Solidaritatea Satu Mare. COMISIILE DE JUDECATĂ instrumente eficace de educare și influențare a oamenilor 9 9 Comisiile de judecată sînt che­mate să joace un rol activ în a veghea la respectarea normelor de conviețuire în societate, la combaterea și preîntîmpinarea anumitor manifestări antisociale și a unor deprinderi care se a­­bat de la normele eticii socia­liste. Comisiile de judecată, aco­lo unde își îndeplinesc rolul de adevărate tribunale ale obștei, a­­duc o contribuție de seamă la crearea unui climat sănătos de conviețuire între oameni, la a­­părarea avuției obștești, la for­marea conștiinței înaintate a u­­nor oameni care au diferite de­prinderi străine normelor mora­lei noastre socialiste, într-un cu­­vînt ele sunt adevărate instru­mente de educare și influențare a maselor de oameni ai mun­cii. Un raid prin mai multe locali­tăți din județ ne-a prilejuit des­prinderea cîtorva aspecte din activitatea unor „juriști“ locali, oameni integri, pătrunși de spi­ritul adevărului și al echității so­ciale. La C.A.P. Culciu Mic, l-am în­tîlnit pe Arpad Tar, secretarul co­misiei de judecată. Cînd i-am ce­rut documentele comisiei ne-a prezentat un registru în alb. — Spre marea noastră satis­facție, anul acesta nu am avut nici un caz care să facă obiectul comisiei. Nu am avut conflicte Ancheta noastră între cooperatori, nici din avutul obștesc sau sustragemi alte ma­nifestări negative. Așa că — în afara ședințelor de instructaj ale comisiei, sau participarea noas­tră la adunările generale, unde am vorbit oamenilor despre com­portare, conviețuire și apărarea avutului obștesc, nu am fă­cut ... nimic. Ne­ este plăcut să consemnăm asemenea constatări. Din discuții­le cu mai mulți cooperatori, am reținut că aici, la C.A.P. Culciu Mic s-a desfășurat o muncă susținută pentru educarea mem­brilor cooperatori, că comuniștii, șefii de brigăzi și ferme au fo­losit multe prilejuri pentru a dezvolta la oameni simțul dato­riei față de muncă, față de so­cietate, spiritul de dreptate și echitate socială. Oamenii muncesc convinși fiind că-și aduc contribuția la făurirea societății noastre noi. In cazuri forța colectivului și-a multe a­­rătat pe deplin eficacitatea. Opinia publică, obștea, nu admit abateri de la normele de con­viețuire­­ în societate. Cu ocazia recoltărilor s-au mai întîm­­plat cazuri cînd unii coopera­tori luau cîte un știulete-doi ca să-l ducă acasă pentru pă­sări. Nu a fost nevoie de in­tervenția conducerii C.A.P., nici a comisiei de judecată. Oamenii au rezolvat între ei asemenea probleme. Șase cetățeni din Culciu Mare au fost făcuți să înțeleagă că pentru niște mici neînțelegeri nu trebuie să se dușmănească, nu trebuie să bată drum­urile pînă la tribunal. „Tribunalul“ comun FLAVIU ISTRATE (Continuare in pag. a 3-a) JUDEȚEAN­ ­ în nr. 42 al revistei „Cutezătorii“. • în munții Oașului — un „sfinx“ cu chipul lui Eminescu ? • Președintele C.A.P. Someșul Satu Mare — în „prim-planul“ televiziunii. • Ambițiosul C.E.I.S. se aliniază la startul ultimului „cuvînt“ mondial în materie de mobi­lă. • Poți „stoarce“ oglindă din piatră seacă ? • Moș Bancău atacă cu ... lanterna pe Moș Martin, hoțul de prune. • Simpozioane și expuneri la cererea elevilor­ lor • CU nr. 42, revista pionieri­și școlarilor „Cutezătorii" deschide suita unor articole care redau momente din viața și lupta revoluționară a tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU. (Una din imaginile care însoțesc rîn­­durile ce­ evocă „intîlnirile de neuitat“ îl arată pe conducăto­rul și îndrumătorul iubit al ti­nerei generații în mijlocul unui grup de coconi din mîndra Ța­ră a Oașului). Serialul este cu atît mai binevenit cu cit în numeroase școli (de exemplu Li­ceul de industrializare a lemnu­lui) elevii și-au exprimat­­ do­rința de a cunoaște viața de mi­litant a tovarășului Nicolae Ceaușescu. * UN GRUP de eleve de la Liceul pedagogic însoțite de diriginta lor, profesoara Gre­­gorovici, — cu toate pasionate turiste — au escaladat duminică vîrful Pietroasa din Munții Oa­șului, descoperind la peste 1.200 metri altitudine frumusețea solită a „Sfinxului Oașului“. In­In mod surprinzător, cele mai multe eleve au văzut că — dintr-un anumit unghi— „sfinxul", stînca cu chip de om, are profilul ma­relui nostru poet Mihai Emines­cu! * in LIBRĂRII — culegerea de studii vaneitatea“ „Engels și contempo­(Editura politică). * CU BUCURIE și mindrie n­e­­disimulată am urmărit în ulti­mul „Prim-plan“ la T.V. pe Gheorghe Bogza, președintele C.A.P. Someșul Satu Mare. Emi­siunea a surprins a cvea farme­cul, umorul caustic, ironia fină și constructivă a unuia dintre cei mai harnici și pricepuți preșe­dinți de pe meleagurile județului nostru.­­In viitoarea rubrică — o veste inedită despre o origina­lă surpriză pe care o pregătește președintele pentru publicul săt­­mărean). * C.E.I.L. va expune garnituri de mobilă la apropiata expoziție de la Köln (R.F. a Ger­maniei). Menționata expoziție are faima mondială a ultimului cu­vînt în rafinament, eleganță și confort in materie de mobilă. Vă dați seama ce miste grea pe am­bițiosul nostru C.E.I.S. . S-A OBSERVAT că numeroși cetă­țeni folosesc andezitul din carie­rele Oașului — după un proces de șlefuire manuală — ca pietre ornamentale la noile locuințe. Faptul a sugerat întreprinderii Oșana ideea de a face același lu­cru ... și mai și­ — „ca oglinda", pe cale mecanizată, fapt ce va spori eficiența valorificării ande­­zitului.­­ LA LUNA­ ȘESURI — în preajma izvorului de apă mi­nerală, vizitat de tot mai mulți turiști și „pacienți", Moș Bancău, paznicul, povestește — ca­ din­tr-un roman de Sadoveanu — aventuri nocturne cu urși care se urcă in pruni și rup crengile spre a se desfăta cu deliciul prunelor, cu lupi care i-au furat clini din tinda casei. Moș Ban­cău, el însuși un punct irezistibil de atracție. * ELEVI ai unor clase a XII-a ale Liceului nr. 2 Satu Mare au sugerat în cadrul unui sondaj organizarea de sim­pozioane și conferințe pe teme privind tineretul lumii, rolul po­liticii externe a României pe plan mondial etc. Conducerea școlii, organizația U.T.C. trec la măsuri practice pentru transpu­nerea in fapt a doleanței elevi­lor. METEOR

Next