Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1200)

1971-12-08 / No. 1180

PROT­ATARI DIN TOATE TARIFE. UNITI­ VAI Г"---------------------- i f Ш Í Р Л = * ДИШ ай •=• 1971 _____ ___________________________________ 4 pag. — 30 bani l C­uvinte­rea to­varășului N­ICOLAE CEAUȘESCU a Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stima­i tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidu­lui Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comu­niștilor și tuturor oamenilor mun­cii din Polonia socialistă un fier­binte mesaj de prietenie și so­lidaritate internaționalistă din par­tea Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, a comu­niștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Munci­toresc Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, și conferă semnificația unui bi­lanț atît al luptei pentru instau­rarea puterii populare, cit și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congresului de tovară­șul Gierek­ oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa mun­citoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția socie­tății socialiste, precum și a pro­gramului de dezvoltare multilate­rală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund in­teres cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez pentru soluționarea proble­melor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea eco­nomiei, științei și culturii, creș­terea bunăstării poporului, pen­tru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al parti­dului și întărirea legăturilor­­ sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea lar­gă, nemijlocită a oamenilor mun­cii la conducerea vieții politico­­sociale a întregii țări. Ca prie­teni ai poporului polonez, ne bu­cură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a re­ușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvol­tarea cu succes a orînduirii socialis­te, progresul economic și so­cial — și vă dorim succese mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși. Intre poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națio­nală, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asu­pririi ,■ aceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialis­mului, avîn­d drept trainic noua orînduire fundament socială, ideologia marxist-leninistă, aspira­țiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar pro­gresele obținute de țările noas­tre în construcția socialistă. Tra­tatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea priete­niei româno-polone o aduc parti­dele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de de­legații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaștere reciprocă a ex­perienței și rezultatelor obținute în construcția socialistă, intensi­ficarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român guvernul Republicii Socialiste Ro­­i­mânia vor acționa cu consecven­ță și în viitor pentru dezvoltarea continuă a relațiilor româno-polo­ne, cu convingerea că aceasta co­respunde intereselor ambelor po­poare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor socia­lismului, cauzei progresului și păcii. Stimați tovarăși. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susținut a industrializării socia­liste, modernizarea structurii în­tregii economii în vederea creș­terii avuției naționale, a a­­propierii de țările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—197л, prevede creșterea producției in­dustriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agri­culturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehni­cii înaintate, creșterea mai ra­pidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim or­din ridicarea sistematică a nive­lului de trai al întregului popor, planul prevede creșterea însem­nată a salariilor și a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum și spo­rirea cheltuielilor social-culturale ale statului. 11 Rezultatele obținute pe primele luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu nu­mai îndeplinite, dar chiar depă­șite — demonstrează realismul, hotărîrea cu care întregul popor român acționează pentru trans­punerea lui în viață. Dezvoltăm economia națională in strînsă colaborare cu țările so­cialiste, acordăm o atenție deo­sebită promovării formelor noi de cooperare în producție și în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanța Programului complex al adînci­­rii și perfecționării în continua­re a colaborării și dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate țările, participînd internațională activ la diviziunea a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un șir de măsuri pentru perfecționarea conducerii eco­nomiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de producție, a creat, in toate întreprinderile și unită­țile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în produc­ție; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai in­tensă a maselor populare la ela­borarea și înfăptuirea politicii interne și externe, dezvoltăm în forme noi democrația socialistă. Acordînd o atenție deosebită ri­dicării conștiinței socialiste întregului popor, recent Comite­­­tul Central al partidului a ela­borat un program de îmbunătă­țire a activității ideologice și de educație socialistă, de așezare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. In același timp, asigurăm con­diții pentru dezvoltarea mai ra­pidă a învățămîntului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid și multilateral al întregii societăți socialiste. Acționînd pentru desfășurarea cu succes a întregii opere de construcție socialistă, partidul nostru își îndeplinește atît înal­tele sale îndatoriri față de pro­priul popor, cît și datoria inter­naționalistă, de răspundere față de clasa muncitoare de pretutin­deni, față de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianța și colaborarea cu toate țările socialiste. Relații­le de tip nou, internaționaliste, dintre țările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea și pro­gresul fiecărei națiuni socialiste, a tuturor țărilor socialiste — ca state suverane, egale în drep­turi — la cauza unității și coe­ziunii lor. Considerăm că deose­birile de păreri existente nu trebuie să afecteze relațiile inter­statale, că trebuie acționat pen­tru înlăturarea divergențelor și găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce unește țările socialiste, să se dezvolte între ele relații strînse de colaborare întemeiate pe sti­mă și încredere reciprocă. (Continuare în pag. a 4-a). cit a Folosirea rațională pămînt­u­lui— obligație de mare răspundere Folosirea rațională a pămîn­­tului — principalul mijloc de producție din agricultură — constituie una din cele mai im­portante probleme pentru mă­rirea continuă a producției a­­gricole, reducerea prețului de cost și creșterea beneficiilor în toate unitățile agricole. Majoritatea locuitorilor jude­țului nostru cunosc pagubele mari provocate de inundații stagnări de ape, diminuarea sub­si­stanțială a producțiilor agricole cu deosebire în anii ploioși în zonele din jurul Crasnei, Turu­lui și parte din bazinul Some­șului. In actualul cincinal prin fon­durile alocate de stat, de aproa­pe un miliard lei, aceste te­renuri care însumează aproape 100.000 hectare vor fi scoase de sub influența excesului de umi­ditate, asigurîndu-se astfel creș­terea în mod simțitor a potenția­lului lor productiv. Acolo unde aceste lucrări au fost deja exe­cutate, (Valea Eriului, zona Apa-Iosib etc.) efectele lor se resimt substanțial în nivelul producțiilor obținute încă chiar din anul acesta. Aceste mari lucrări hidro­­ameliorative de desecare și în­diguiri care se execută în ju­dețul nostru constituie cea mai importantă măsură de folosire mai rațională a fondului­ fun­ciar de care dispun unitățile noastre agricole. Trebuie însă să menționăm că aceste ample lucrări nu-și vor arăta întrea­ga lor eficiență economică nu­mai atunci cînd toate unitățile agricole din raza lor de acțiune se vor racorda cu canale secun­dare și terțiare, executate cu forțe proprii, pentru evacuarea totală a apelor. De aceea, se im­pune ca mai ales în perioadele de toamnă, iarnă și primăvară, cînd forțele manuale de care dispun unitățile noastre agricole sunt mai puțin solicitate la al­te lucrări, să se treacă la acțiuni concrete care să pună în valoare aceste mari investiții făcute de statul nostru. Pentru executa­rea acestor canale se poate so­licita, de asemenea, și ajutorul stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii care dispun de unele utilaje pentru executarea canizată a acestora, urmînd de­ca numai finisajul lor să se facă manual. Pentru perioadele secetoase, conducerea unităților agricole va trebui să aibă în vedere că în unele condiții aceste canale de desecare pot fi utilizate și pentru aprovizionarea cu apă pentru irigații de unde se pot iriga unele culturi care sunt amplasate pe părțile laterale ale acestor canale, ele constituind astfel o altă sursă de folosire mai rațională a pămîntului. Aplicarea amendamentelor pe aceste suprafețe, care în majo­ritatea lor au o reacție puternic acidă, e o altă metodă de a le mări potențialul productiv. De aceea toate unitățile amplasate în aceste zone trebuie să-și mobilizeze forțele pentru reali­zarea programului de amendare eșalonat pe anii 1971—1980. Nu am crede să fie rețineri în această problemă, mai ales că Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 350/1971 aduce o serie de în­lesniri financiare deosebit de importante pentru toate unită­țile agricole care vor aplica a­­mendamente în această perioadă. ing. I. CRISTEA (Continuare in pag. a 3­a) Agendă uzinală: „Solidaritatea” Colectivul între­prinderii Solidarita­tea, raportează că angajamentele­­ asu­mate în socialistă întrecerea pe anul 1971 au fost înde­plinite și depășite în avans față de grafice. Un calcul făcut la serviciul plan al întreprin­derii arată că pînă la încheierea lunii decembrie, între­prinderea va reali­za peste prevederile angajamentelor : 100.000 lei la pro­ducția globală 250.000 la producția marfă, indicatorul productivității mun­cii va înregistra o creștere de 750 lei pe salariat față de 500 lei ce­ prevedea angajamentul ini­țial. Eficiența ac­țiunilor de gospodă­rire judicioasă materiilor prime și a materialelor, este confirmată și de faptul că, față de 250 kg fire cu­ pre­vedea angajamentul inițial, colectivul întreprinderii a e­­conomisit pînă în prezent 360 kg di­verse fire. Ucenici la locul de muncă Pregătirea de noi cadre de muncitori califi­cați constituie unul din obiectivele importante aflate în centrul preocupărilor colectivului între­prinderii. După cum ne informează tovarășul Radu Romaniuc, directorul întreprinderii, recent au fost recrutați și repartizați în­ sectoarele de producție 25 tineri care urmează să se califice la locul de muncă. Primiți cu căldură de colecti­vele secțiilor preparație, dantelă și împletituri e­­lastic, tinerii ucenici au luat primul contact cu tehnica din dotarea întreprinderii, împărtășindu­­li-se cu răbdare tainele meseriei­ în studiu. Noi utilaje prin autodotare Colectivul de specia­liști din cadrul între­prinderii au prins în studiu pentru anul 1972, execuția altor două mașini. Este vor­ba de mașinile de îm­pletit lănțișor, a căror documentație tehnică este executată prin contract de către Ca­binetul județean cu probleme de organiza­re științifică a produc­ției și a muncii, realizarea acestora Prin se vor economisi tonte fonduri de impor­in­vestiții, rezolvindu-se totodată alte probleme tehnice ridicate de pro­cesul productiv. In secția dantelă a întreprinderii. Н з­ ÎN SPRIJINUL CREȘ­TERII EFICIENȚEI AC­TIVITĂȚII ECONOMI­CE (din experiența or­ganizației de partid de la Combinatul 1 Mai). FOILETON: Blocuri lacustre. SPORT. in numele vieții , ca Era o și liniștită multe altele. Zeci și sute de oameni străbateau străzile municipiu­lui. Fiecare cu pre­ocupările­­ și gîn­­durile lui. Undeva însă, în cartierul Someș, într-un a­­partament al unui bloc, trei copilași (cel mai mare 4 ani) plîngeau de­și priveau cu groază limbile de foc care învăluiseră locuin­ța. Fumul le tăia­se răsuflarea. Pe bîjbărie, un copil și-a găsit adăpost lângă chiuveta din bucătărie. Valul de fum a inundat toa­te încăperile, cău­­t­ndu-și loc spre a Eroism cotidian răbufni pe gea­muri. Lingă magazinul cu autoservire de pe Bd. Cloșca, se afla autodubița cu nr. 31-SM-1163 care transporta butelii de aragaz pentru unitățile Șoferul Ioan T.A.P.S. Sălă­­jan observă fîșiile de fum răbufnind din apartamentul a­­mintit. Fost pompier, avind o bogată ex­periență în detec­tarea și incendiilor, stingerea ei acționat prompt. Ce­a­ra și ajutorul ma­nipulatorilor de pe autodubița. In­cî- FLAVIU ISTRATE (Continuare In pag. a 2-a) DINCOLO o­ oprivimi com­munoori Cu o lună în urmă, pe șan­tierul Fabricii de biscuiți din Cărei mai existau o seamă de necazuri ce păreau de nere­zolvat. De aici și pesimismul cu care priveau unii munci­tori, maiștr­i, și mai ales be­neficiarul, posibilitatea res­pectării termenului de dare în folosință a obiectivului. Ne apropiem de acest ter­men și lucrurile s-au schim­bat pe șantier. Centrala ter­mică și instalația de încălzit au intrat în funcțiune, s-a găsit în sfîrșit soluția învinge­ I. M. ( Continuare in pag. a 3-a). Z­IG­ [UNK]АО [UNK] JUDEȚEAN Vrăjitorul pianului: Dan Gri­gore, a concertat din nou la Satu Mare. Propunem o denumire: „Magazinul bucuriilor“ Un sportiv aleargă zilnic între Păulești — Sa­tu Mare și retur. • Noi înregistrări ale Ansam­blului „Țara Oașului“ la radio. • Se declanșea­ză faza sătească a Festivalului folcloric bienal. De ce pierde echipa de fotbal din Moftinu Mic meciurile din deplasare? SOLISTUL Dan Grigore, un­ ales vrăjitor al pianului și cu­noscutul dirijor Emanuel Elenes­­cu au evoluat ieri la Satu Mare în compania formației simfonice a Filarmonicii. C GESTIONARUL Agoston Vasile de la Alimentara cu autoservire de la parterul „Ca­sei albe" este din nou neîntrecut în materie de estetică comercială. Vitrinele, frontispiciul, interiorul magazinului sunt pline de surprize, atracții, bucurii specifice acestor minunate luni a cadourilor, O BALOGH Attila din Păulești, e­­lev la Liceul maghiar de stat Satu Mare, aleargă în fiecare sea­ră 6 km pe ruta comună — oraș și retur, fortificîndu-se ca boxer și atlet. „Mă simt excelent, unii zid de mine — ne mărturisește elevul sportiv, dar vorba pro­verbului, „Cine ride la urmă"... Bravo Attila, nu te lăsa! " S-A EPUIZAT rapid din librării un disc al solistului nostru Nicu Sa­­bău. Nu-i nimic, ne consolăm și ne bucurăm totodată cu faptul că zilele trecute studioul de ra­dio Cluj a făcut noi înregistrări cu Ansamblul „Țara Oașului“ soliștii Măriuca Glodan (din Târ­și­ța Mare), Vasile Borhidan, rap­sod cu vioară din Bicsad, Ale­xandru Petruș, V. Negrea, Liviu Boldur și desigur Nicu Sabău, înregistrările vor intra în fonote­ca permanentă a radioului. D­IN ACESTE zile se declanșează faza sătească a Festivalului bienal fol­cloric. Urăm mare participare și mult succes! 0 UN chioșc de difuzare a presei NOU s-a instalat lângă podul Someș la ca­pătul străzii Decebal. O DUMI­NICĂ, în „studioul artistului a­­mator", care s-a ținut la Liceul nr. 2, au participat instructori de teatru și de brigăzi artistice de agitație de la căminele culturale, care au audiat expuneri prestigi­oase ale unor specialiști de pri­mă mărime ca: Mihai Dimiu de la Teatrul Național București.­­ TINERII din Moftinu Mic se plâng că echipa lor a pierdut toate me­ciurile de fotbal din deplasare pentru că nu s-au... deplasat la meciuri, neavînd cu ce. Nu bene­ficiază de nici un mijloc de tran­sport din comună, dar nici de bunăvoința organelor locale. D­IN LIBRĂRII, microromanul „Ne­vinovățiile viclene" — o carte despre tulburătoarea vîrstă a a­­dolescenței, scrisă de Luca I. Ca­ragiale, fiul marelui nostru dra­maturg, și Ioan D. Gherea, fiul lui Constantin Dobrogeanu Ghe­rea. Romanul apare pentru prima dată, după aproape o jumătate de secol, în volum de sine stătător. METEOR

Next