Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1276)

1972-01-28 / No. 1222

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI H­OTĂRÎRE cu privire la îmbunătățirea activității organelor și organizațiilor de partid pentru îndeplinirea exemplară a obiec­tivelor economico-sociale care revin județului în anul 1972 Plenara lărgită a Comitetu­lui județean de partid a dez­bătut raportul asupra bilanțu­lui muncii politico-organizato­­rice și economice desfășurată de la conferința din 1968. Analiza a evidențiat munca rodnică desfășurată de orga­nele și organizațiile de par­tid, pentru traducerea in via­ță a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., de documentele Plenarelor C.C. precum și de conferința județeană de partid a județului nostru. In perioada raportată a crescut producția industrială într-un ritm susținut, iar pon­derea produselor exportate a ajuns la 22,4 la sută din pro­ducția marfă vîndută și înca­sată. Forța economico-industrială a județului se reflectă în creș­terea continuă a gradului de rentabilitate a producției, com­petitivitatea produselor noastre pe piața internă și externă și în faptul că în 1971, 80 la sută din sporul producției s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii. A crescut aportul agricultu­rii județului și formarea fon­dului centralizat al statului, depășind planul pe 1971 cu peste 13.000 tone produse ce­realiere. Ca urmare a creșterii pro­ducției materiale s-au creat condiții pentru sporirea nive­lului de trai material al oa­menilor muncii din județ. Organizațiile noastre de partid îndeplinind rolul con­ducător prin munca, exem­plul personal al comuniștilor, prin prezența lor la locurile cele mai grele ale producției materiale și spirituale, au în­tărit legăturile lor cu masele, ciștigînd încrederea lor. S-a stabilit că în realizarea prevederilor hotărîrii confe­rinței sunt probleme, care reclamă intervenția mai hotă­­rită și perseverentă a orga­nului județean de partid. Nu este mulțumitoare starea disciplinară în procesul de muncă. Sunt greutăți in construcții și aprovizionarea populației. Este mare numărul unități­lor agricole care nu-și reali­zează planurile de producție, avînd un grad de eficiență economică încă redusă. In unele organizații de par­tid, spiritul de combativitate și exigență comunistă față de lipsurile cadrelor în muncă, nu este la nivelul etapei pe care o parcurgem. Pentru lichidarea neajunsu­rilor în munca organelor organizațiilor de partid, pen­­i­tru traducerea în fapte obiectivelor aprobate de con­­­ducerea partidului, de confe­rința județeană de partid, ple­nara Comitetului județean de partid, HOTĂRĂȘTE 1. Organele și organizațiile de partid din Întreprinderile industriale în centrul preocupaț­ii­lor vor pune valorificarea inițiativei maselor și mobilizarea tuturor oamenilor muncii pentru realizarea ritmică și la toți indicatorii a sarci­nilor de plan pe anul 1972. Munca politico-edu­­cativă prioritar va fi orientată în vederea folo­sirii mai bune a rezervelor interne tehnico-ma­­teriale și umane existente în cadrul unităților economice. In felul acesta se vor accentua pre­ocupările pentru utilizarea intensivă și extensi­vă a capacităților de producție, prin organizarea rațională a producției și a muncii, îmbunătăți­rea fluxurilor tehnologice, introducerea meca­nizării și automatizării în procesele de fabri­cație. • Comitetele oamenilor muncii din unită­țile industriei constructoare de mașini, ale in­dustriei locale, C.E.I.L. precum și din alte în­treprinderi, vor intensifica acțiunea de genera­lizare a schimbului II și extinderea muncii în trei schimburi, astfel ca la sfîrșitul anului 1972, coeficientul de schimb la nivelul industriei ju­dețului să fie de 2,4—2,5. — Conducerile unităților economice vor lua măsuri tehnico-organizatorice în vederea crește­rii indicelui de folosire a utilajelor și instalații­lor conducătoare, cu 2—3 la sută față de nive­lul anului 1971.­­ O atenție deosebită se­ va acorda realiză­rii sarcinii de creștere a productivității muncii, prin intensificarea activității în domeniul cali­­ficării și perfecționării, pregătirii profesionale a cadrelor, pe meserii și specialități. Vor trebui asigurate condiții ca în următorii ani numărul celor care nu-și realizează normele de produc­ție să fie redus sub lOGo. — In centrul muncii politico-organizatorice desfășurate de organele și organizațiile de par­tid vor fi puse problemele întăririi disciplinei în muncă, ale creșterii responsabilității fiecărui salariat față de îndeplinirea atribuțiunilor pro­fesionale și soluționarea sarcinilor de ansamblu ale întreprinderii. Pe seama reducerii absențe­lor nemotivate, învoirilor și concediilor fără plată precum și îmbunătățirii condițiilor sociale ale salariaților și asistenței medicale, se va asi­gura creșterea gradului actual de folosire a fon­dului de timp al muncitorilor cu 1—1,5 la sută. 2. Comitetele de partid, consiliile și comite­tele oamenilor muncii vor elabora în continua­re programe anuale concrete de autoutilare, pen­tru a putea lichida locurile înguste și mecaniza munca la locurile grele de lucru. Pe linia auto­­utilării și folosirii materiilor prime indigene, se vor confecționa anual utilaje și instalații cu o valoare de cel puțin 15—20 milioane lei, redu­­cînd importurile de aceste mijloace in continuu. 3. Vor fi intensificate eforturile în vederea depășirii producției destinate exportului, prin diversificarea și asimilarea de produse noi, com­petitive pe piața externă. Se va accentua pre­ocuparea pentru asigurarea de comenzi și con­tracte, in condiții de eficiență crescindă, prin­­tr-o judicioasă prospectare și studiere a evolu­ției cerințelor pieții. 4. Pentru îndeplinirea obiectivelor calitative ale planului cincinal, în acest an vor fi activi­zate mai mult posibilitățile de creștere a efi­cienței economice a întregii activități de produc­ție. Organele și organizațiile de partid vor ac­ționa pentru intensificarea preocupărilor pri­vind gospodărirea rațională a bazei de materii prime și materiale, reducerea continuă a consu­murilor specifice îndeosebi la metal, lemn, com­bustibil și energie electrică, prin reproiectarea și îmbunătățirea tehnologiilor la un număr de cel puțin 145 produse cu consumuri ridicate, ex­tinderea folosirii înlocuitorilor de materii prime deficitare, valorificarea deșeurilor. — Se va urmări cu exigență reducerea chel­tuielilor neeconomicoase, prin reducerea amen­zilor, a penalizărilor pentru imobilizări în (Continuare în pag. a 3-a) TRICOTLX: In secția de tricotat pulovăre pentru adulți și copii. Nr. 1222 (1961) 28 ianuarie 1972 4 pag.— 30 bani ★ E iarnă și frig. Temperatura — desigur, scăzută, însă ridicată de inimile Ea este binai și brațele vînjoase fier­biilor Oașului. Nu e timp­ul e de zgriburit. Barajul de la Căli­­nești-Oaș trebuie construit. Și așa cum se vede și in imagi­nea de mai sus se construiește. Succese prestigioase în economia județului Primele două decade din luna ianuarie au însemnat pentru industria județului nostru înre­gistrarea primelor succese în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pe acest an. Ast­fel, în industria republicană indicatorul produc­ției globale a atins un nivel de 101,4 la sută. In expresie fizică, depășirea s-a concretizat în livrarea suplimentară către fondul pieții sau la export a 93 tone mașini și utilaj minier, mașini de ridicat și transport în valoare de 60.000 lei, 179 mc cherestea fag, 78 bucăți mașini de gătit cu gaze, confecții textile în valoare de 442.000 lei, 20 tone fibre cinepă și 3 tone fire groase, 47 tone carne, 280 dl lapte etc. Aceste rezultate, reprezentînd un început promițător, definesc hotărîrea colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din fiecare în­treprindere industrială de a imprima valențe su­­perioare economiei județului. Schimb de experiență Școala de partid interjudețeană de la Oradea a organizat ieri la Livada un schimb de experiență, cu elevii secretari ai organizații­lor de partid, de la S.M.A. și S.M.A., din mai multe județe. Schimbul de experiență și-a pro­pus să analizeze aspecte ale mun­cii din agricultură, probleme de conducere, organizare, retribuire a muncii. Participanții schimbu­lui de experiență vor vizita S.M.A. din Negrești-Oaș. Contribuții la Fondul­­ de solidaritate internațională Colectivul de munci­tori, ingineri, tehnicieni, maiștri de la întreprin­derea de industrie loca­lă „Oșana“ din Ne­­grești-Oaș a hotărît să-și înscrie numele printre primele colecti­ve care-și aduc, din toa­tă inima, contribuția la crearea Fondului de so­lidaritate internațională, instituit din inițiativa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în In ziua de 25 ianuarie, numele a 800 de muncitori ai întreprin­derii, s-au vărsat la acest fond 4.000 de lei. Mijloace tehnice prin autodotare La S.J.L. Bicsad, au fost puse în funcțiune 2 fierăstraie circulare pen­dule, care elimină timpii pentru transportul inter­­fazic. Se crează condiții ca producția astfel a­­nuală să crească cu cir­ca 1.500 mc cherestea. Co­respunzător, beneficiul suplimentar înregistrat va depăși 60.000 lei. Prin eliminarea punc­tului de strangulare la linia gatei de 24 țoli, s-au îmbunătățit consi­derabil condițiile de lu­cru. Aceste ferăstraie au fost produse prin auto­­utilaje a căror producti­vitate asigură rambursa­rea creditului obținut, în mai puțin de trei luni. Se extinde rețeaua electrificării rurale - Intr-o recentă discuție cu tovarășul Fran­­cisc Ciorna, șeful lotului nr. 3, construcții-mon­­aje din cadrul Exploatării electroenergetice Sa­tu Mare, am aflat că în cadrul planului acestui an sunt cuprinse o serie de lucrări de extinderi a rețelelor electrice din mediul rural. Deocamda­tă, au fost atacate lucrările pregătitoare privind electrificarea, sau extinderea rețelelor, în loca­litățile Pișcolț, Eriu-Sîncrai, Turț și Craidorolț. Paralel cu aceste lucrări, vor începe repa­rațiile capitale ale rețelei electrice din Odoreu. De reținut faptul că pînă la finele anului, în ju­dețul nostru va pătrunde lumina electrică în peste 20 de sate. La Valea Vinului se impune: 4 lin plus de coordonare acțiunilor > cultural-educative Se face tot mai simțită în prezent, o îmbunătățire calitativă a mișcării de cul­turalizare, de instruire și e­­ducație socialistă a lor din mediul rural, mase­cu prioritate, acum în sezonul rece, activitățile in­ acest sens trebuie să-și găsească consonanțe dintre cele mai utile și adecvate. Se im­pune, de aceea, o preocu­pare de zi cu zi a factorilor responsabili în vederea asi­gurării lărgirii continue a nivelului cunoașterii, diver­sificării și aprofundării de către oameni a problemelor de politică internă și ex­ternă curente, îmbogățirea cunoștințelor științifice de cultură generală, educa­­i­­ea lor în spiritul normelor și principiilor eticii comu­niste. Toate acestea trebu­ie să ducă la urma urmei la formarea unei înalte conștiințe de clasă, ridica­rea mai bine-zis a conștiin­ței la rolul ei peremptoriu de „ariergardă a acțiunii", și, așa cum am subliniat mai sus, lărgirea permanen­tă a orizontului cultural și de cunoaștere. DORIN SALAJAN (Continuare in pag. a 2-a) Pe șantierul nr. 2 an­­. J.C. Debut promițător și citeva semne de întrebare Dintre toate unitățile subordo­nate întreprinderii județene de construcții, Șantierul nr. 2., con­dus de ing. Imre Bencze, s-a specializat­­­ ca să spunem așa, în lucrări industriale sau semi­­industriale. Deși ne aflăm în plin sezon rece, pe majoritatea celor 11 microșantiere deschise de acesta munca se desfășoară din plin. Continuare firească a rezultatelor remarcabile înre­gistrate în trimestrul IV al anu­lui trecut, cînd Șantierul nr. 2 a îndeplinit planul în proporție de 488,3 la sută la construcții-montaj Această cifră a ridicat nive­lul indicatorilor anuali peste limita de plan: producția globală a fost depășită cu 1 la sută, productivitatea muncii cu 9,7 la sută iar câștigul mediu s-a ri­dicat la 1.347 lei lunar. Rezulta­tele devin semnificative dacă avem în vedere că la finele semestrului I, 1971, șantierul ra­porta o nerealizare a planului de circa 48 la sută. Faptul că în trim. IV. s-a obținut o pro­ducție egală cu a primelor două trimestre (în condiții de dotare aproximativ identice) dovedește că planul poate fi realizat, dacă desfășurarea lucrărilor de con­strucții în fiecare punct de lucru este riguros organizată. Construcția noilor obiective es­te însă serios impedimentată, da­torită definitivării cu întîrziere a planului pe anul 1972. Aceasta în pofida reglementărilor în vigoa­re, care stabilesc date concrete pentru fiecare fază, începînd cu elaborarea documentației de exe­cuție, deschiderea finanțării și atacarea lucrărilor. Planul „in­formativ“ fixat la 25 noiembrie 1971, a fost modificat nu o dată punînd în încurcătură conduce­rea șantierului și reclamînd re­­programarea unor etape de lucru. Cu două zile în urmă — deci aproape de sfîrșitul lunii ianua­rie — serviciul plan al I.J.C. a anunțat Șantierul nr. 2 să-și cu­prindă în sarcinile anului curent încă două blocuri de locuințe și o centrală termică. Nu este ne­ (Continuare în pag. a 3-a) MIHAI BABIȚCHI Omul care mișcă din urechi Caz aparte, și-a făcut din meteahnă un „modus viven­di“. Are multiple posibilități de travesti dar se demască prin voluntara-i mișcare din urechi. L-am întîlnit cîtva timp în postura de gestionar. Normal în zilele comune, îl apuca subit maladia de în­dată ce era aprovizionat cu un­ sortiment mai căutat. Des­făcea marfa alternînd: „s-a ter­minat“, „n-am avut" cu „pe dum­neavoastră vă servesc imediat". Amabilitatea afișată pentru unii se asocia cu o continuă mișcare din urechi, de­se cronica părea că întregul său orga­nism e un sistem de pîrghii acționat în virtutea supremu­lui gest al pendulării urechi­lor. Cumpărătorul, astfel a­­vertizat lăsa să se prelingă în buzunarul „amabilului“ un suprapreț consistent. Agonizante peregrinări i-au mai purtat pașii prin frizerii, printre funcționari, șoferi, dar sfera-i de activitate afla­tă sub imperiul „regelui Ciubuc" devine din ce în ce mai restrinsă. Lume! Prindeți-i, tăiați-i urechile și expediați-i la mu­zeul figurilor de ceară in sectorul „tare sociale“. In­dividul și practica sa n-are nici măcar dreptul de unicat. В. C. POP Convulsii sociale pe Atlanticului Principalele trăsă­turi ale configurației economice la cumpă­na dintre anii 1971 și 1972, — încetinirea ritmului de dezvolta­re, criza monetară și inflația — definesc sugestiv conjunctura în care muncitorii din numeroase țări capi­taliste au încetat lu­crul, revendicînd drepturi vitale. In anul 1971 șoma­jul a înregistrat un adevărat salt, feno­men care nu a putut fi evitat de aproape toate țările lumii ca­ Comentariu extern vitaliste. Analizele furnizate de instituțiile specia­lizate demonstrează că dimensiunile crizei monetare occidentale nu au fost estompate de acordul „celor ze­ce", tensiunea și in­certitudinea, cu re­ țărmurile flexe grave în dez­voltarea economică, menținîndu-se în continuare. Această situație a avut consecințe di­recte asupra nivelu­lui de trai al oameni­lor muncii, care și-au văzut reduse simți­tor veniturile, și fi­resc clasa muncitoa­re a trecut la ofensi­vă. P. PETRA (Continuare în pag. a 4-a).

Next