Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-04-01 / No. 1277

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA? --------------------------­ O sarcină de mare răspundere întreținerea și exploatarea raționala a sistemelor de irigații, îndiguiri și desecări Pe linia amplificării și moderni­zării agriculturii noastre se în­scrie sprijinul tot mai însemnat acordat de partid și stat pentru executarea unor vaste lucrări de hidroameliorații, pe seama cărora se ridică necontenit potențialul productiv al terenurilor. In cincinalul 1966—1970, după ample studii, cercetări și proiec­tări, s-a trecut la transpunerea în practică în județul nostru a unui vast program de lucrări hidroa­­meliorative, a căror durată de e­­xecuție va depăși două cincinale. In această perioadă s-au pus în funcțiune sistemele de Valea Ier pe 27.000 ha, desecare: Iojib— Seini pe 6.300 ha și s-au extins și modernizat sistemele de dese­care: Terebești—Gelu pe 6.100 ha, Crasna mal-stîng — 5.090 ha Tur mal-stîng — 4.300 ha, siste­mi­me executate cu 60—70 de ani in urmă și care nu mai aveau e­­ficiență în funcționare, atît din cauza neîntreținerii lor corespun­zătoare, cît și din cauza principii­lor vechi care au stat la baza proiectării și executării lor. La refacerea și modernizarea a­­cestor sisteme, cît și la cele noi care se execută, s-a ținut cont de principiile noi de proiectare în funcționare. Astfel, aceste siste­me au fost dotate cu stații­­ mari­de pompare electrice care asigură evacuarea în orice moment a sur­plusului de apă din canale respectiv de pe terenurile agrico­li­le. O dată cu primul an al actua­lului cincinal, zeci de dragline, screpere și buldozere au început să brăzdeze terenurile agricole situate între Tur și Crasna, cre­­înd o densă rețea de canale de desecare, profillndu-se moderne sisteme de desecare, ca: So­meș — Crasna pe 37.000 ha, Someș mal—drept pe 24.300 ha, 17.900 Turulung — Negrești-Oaș pe ha, cu un mare lac de acumulare la Călinești-Oaș, la care se vor adăuga sistemele: Potău—Valea Vinului pe 8.200 ha, Craidorolț—Supur pe 12.700 ha și Homorod mal­ drept pe 9.600 ha. Pînă la sfîrșitul actualului cin­cinal, din fonduri de stat și cre­dite C.A.P. se va extinde supra­fața desecată cu încă 63.000 ha și se vor moderniza încă două din sistemele existente pe 46.600 ha. In­­ această situație suprafața totală amenajată prin îndiguiri și desecări va depăși 200.000 ha, din care 72.100 ha sisteme noi, 100.100 ha sisteme vechi refăcute și mo­dernizate și 19.900 ha sisteme vechi cu perspective de moderni­zare în cincinalul următor. Aces­te sisteme de desecare vor fi deservite de un număr sporit de stații de pompare. In situația actuală, cînd statul nostru a făcut eforturi deosebite pentru executarea­­­ acesto­crări — nu ne putem permite să nu urmărim efectul celor aproa­pe un miliard de lei alocați în acest scop. De fapt, sporurile de producție agricolă obținute în zona Văii Ie­rului în anul 1971, deci la numai un an după darea în folosință a sistemului de desecare, au do­vedit pe deplin eficiența­­ acestor lucrări. Pe total sistem, pe seama acestor lucrări s-a obtinut un spor de producție numai la po­rumb de 1000 kg la ha, ceea ce înseamnă un cîștig de peste 12.000 tone porumb anual numai în acest sistem. Avîndu-se în vedere atenția deosebită ce se impune în între­ținerea și exploatarea marilor sis­teme de irigații, îndiguiri și de­secări, prin Decretul nr. 1.008 din 1970 au luat ființă în țara noastră un număr de 13 întreprinderi de întreținere și exploatare a lucră­rilor de îmbunătățiri fun­ciare și gospodărirea apelor (I.E.I.L.I.F.G.A.), din care una cu sediul în Satu Mare. Această întreprindere are ca o­­biect principal întreținerea și ex­ploatarea în mod corespunzător a stațiilor de pompare, a digurilor, canalelor și lucrărilor aferente e­­xecutate din fondul centralizat al statului și care deservesc mai multe unități agricole. Paralel cu măsurile de exploa­tare și întreținere permanentă a stațiilor de pompare și a canale­lor principale aflate în adminis­­ tig. VASILE BUȘTIUC directorul I.E.I.L.I.F.G.A. Satu Mare (Continuare în pag. a 2-a). Ridicarea eficienței economice,­­ coordonată de bază a activității organizației de partid Se afirmă și pe bună dreptate, că rezultatele sunt convecința hărniciei și priceperii unui co­lectiv. Indemînarea, priceperea, creația, conjugate cu discipli­na în muncă și cu alte compo­nente ale conștiinței, concură direct la realizarea sarcinilor de plan, la obținerea unor indici economici superiori. S-a scris mult și se va mai scrie despre tînărul colectiv­ de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Integrata de in și cînepă din Negrești-Oaș și mai ales despre faptul că aici s-a creat, încă de la începutul punerii în funcțiune a primelor mașini, tradiție­ pentru îndeplinirea rit­o­mică a sarcinilor de plan. Documentele Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale indus­triale și de construcții, ampla cuvîntare rostită de secretarul general al partidului la încheie­rea lucrărilor acesteia au sti­mulat colectivul unității pen­tru a întreprinde noi măsuri me­nite să ridice eficiența întregii munci de organizare și condu­cere, în vederea înfăptuirii e­xemplare a sarcinilor actualului cincinal. Reținînd din cuvîntarea tova­rășului N­icolae Ceaușescu ideea că este imperios necesar ca fiecare organizație de partid, fiecare comunist să-și exercite pe locurile respective că rolul de conducător de­­mun­politic La Integrata de in și cînepă din Negrești-Oaș al întregii activități, că pentru înfăptuirea sarcinilor de Congresul al I-lea al trasate parti­dului, a măsurilor preconizate de Conferință, se cere unirea e­­forturilor tuturor oamenilor muncii, organizația de partid de la Integrata a început să ac­ționeze în acest sens într-un mod mai sistematic. Este vorba, în primul unor aspecte rînd de abordarea esențiale, de re­zolvarea cărora depinde în ma­re măsură eficiența întregii­ ac­tivități productive­ Anul trecut, bunăoară, erau destul de dese întreruperile de producție cau­zate de defectarea unor mașini și lipsa de piese de schimb. Au existat, de asemenea și locuri înguste, iar consumul specifc de materii prime a fost depă­șit cu 146 tone în 1971. Aceste neajunsuri au diminuat din fru­moasele realizări obținute de colectivul unității în primul an al actualului cincinal. Comitetul de partid a supus aceste proble­me unei largi și amănunțite a­­nalize. Studiile întreprinse de comisia economică au dus la identificarea a numeroase re­zerve de creștere a produc­ției și productivității muncii. Pe baza concluziilor desprinse, organizațiile de bază din în­treprindere și-au înscris pe a­­genda lor de lucru măsuri con­crete pentru sporirea randa­mentului mașinilor și a eficien­ței timpului de lucru. Munca politică de masă, activitatea a­­gitatorilor, a gazetelor de pe­rete a fost orientată spre sti­mularea creației tehnice. S-a început o adevărată bătălie pen­tru a găsi soluții care să spo­rească productivitatea mașinilor din locurile înguste și pentru a asimila fabricarea unor piese de schimb deficitare. Astfel, s-a gă­sit posibilitatea ca diferite piese ce se aduceau din import, să fie confecționate în întreprinde­re. După multe eforturi, inteligen­ța tehnică a muncitorilor, marș- MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a). De pe banda nr. 1 de montaj general a Fabricii „3 August“ ies noi mașini de gătit cu gaze Hotărîți să realizeze rit­mic planul livrărilor la fondul centralizat, în sco­pul aprovizionării mai bu­ne a industriei și a orașe­lor cu produse agroalimenta­­re, lucrătorii din întreprinde­rile agricole de stat ale ju­dețului nostru au reușit ca pină la data de 25 martie a.c., deci cu 6 zile înainte de Realizări prestigioase în agricultura de stat încheierea trimestrului, să-și îndeplinească planul de li­vrare la lapte de vacă carne de porc și să depășeas­și că prevederile la carne de taurine cu 15 la sută. Cele mai bune rezultate pe linia livrării cărnii de porc le-au obținut întreprinderile agricole de stat din Cărei și Satu Mare. La lapte de vacă, I.A.S. Odoreu a peste plan pînă la data livrat a­­mintită 828 lel, iar I.A.S. Ve­­tiș a depășit planul pînă în 25 martie cu 350 hl lapte. La carnea de taurine, im­portante depășiri de plan s-au înregistrat la întreprin­derile agricole de stat din Dorolț și Cărei. И в Pagina a 3-A Viața LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele Republicii Democratice Su­dan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri și ministrul comerțului ex­terior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, pe­trolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constan­tin Mitea, consilieri ai președin­telui, Gheorghe Șerbănescu, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Rău­­ță, adjunct al ministrului comer­țului exterior. Din partea sudaneză: dr. Os­man Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării Ibrahim Moneim Mansour, rurale, mi­nistrul economiei, Mahdi Musta­fa, ministru de stat la Președin­ția republicii, Fakhradin Moha­mmad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul indus­triei și minelor, Suleiman Ba­­bikei, ambasador, Mohammed Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Vizitarea unor localități . Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Ceaușescu, împreună cu Nicolae preșe­dintele Gaafar Numeiry au ple­cat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt înso­țiți de personalități române și sudaneze. A­U • Intîlnire de lucru Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republi­cii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul eco­nomiei Sudanului. Au fost discutate probleme le­gate de perfectarea unor înțele­geri privind cooperarea economi­că și tehnică, precum și schim­burile de mărfuri pe anul în curs. In serele C.A.P. Berveni se lucrează de zor la pregătirea răsadurilor Personalitatea localului de alimentație publică In cadrul unui raid, recent efectuat în cîteva lo­caluri de alimentație publică din municipiul Satu Mare, ne-am interesat de preocupările ce există aici în ridi­carea „ștachetei“ deservirii, în diversificarea rețetarelor zil­nice, în consens nemijlocit cu preferințele consumatori­lor, într-un cuvînt, ne-a interesat munca factorilor de conducere în a imprima localurilor un anumit specific, garanția desfășurării unei activități comerciale eficiente. Primul local vizitat a fost res­taurantul cu „Autoservire“ din Piața Libertății. Dar în folo­sință nu cu mult timp în urmă, localul și-a început existența sub semnul ... ghinionului comerci­al. Nu s-a reușit pentru început să se asigure aici ceea ce pre­tinde un local cu un asemenea specific. De cîtăva vreme însă, noua conducere, formată din A­­lexandru Korcsmaros și Ion Mik­lósi, face serioase eforturi spre a repune localul în dreptu­rile sale.­­Ajuns la acest punct, n-ar fi lipsită de interes o lă­murire asupra unei situații stra­nii , cum a fost oare posibil ca fostul responsabil de aici, care nu s-a descurcat cu un sin­gur local, să fie promovat ca procurist, deci să răspundă de 5—6 unități?) Vizita în unitate ne-a convins că localul care a­­coperă prin specificul său un loc gol în rețeaua alimentației publi­ce sătmărene, prosperă realmen­te. Citeva indicii clare: în ziua vizitei, 22 martie a.c., față de un plan de 235.000 lei localul a­­vea realizat pe luna curentă 281.000 lei la desfacer­ 1. Cifră e­­locventă treburilor: pentru bunul mers al Erau pregătite în acea zi circa 40 de preparate — multe din ele cu specific pro­priu : tăieței cu varză, ciorbă de burtă, ciob­rit etc. Prețurile, fapt important, sunt cuprinse în­tre 2 și 6 lei. Asigurarea cură­țeniei și ordinii, a disciplinei personalului de deservire, solicitudinii față de clienți, sunt a preocupări de căpătenie aici. N-ar strica, credem, un schimb de opinii la nivelul șefilor lo­calurilor de alimentație că cu participarea acestor publi­ca­meni care se dovedesc destoi­nici în activitatea comercia­lă și cu o mare experiență. Prea se neglijează munca aceasta perseverentă de formare a unor colective sănătoase in localu­rile noastre de alimentație pu­blică. Mergînd pe linia maxi­mei solicitudini, a lărgirii sor­­timentației, in general a asigură­rii unei deserviri operative, civi­lizate, restaurantul „Autoservi­re“ tinde să devină unul dintre localurile cu mare căutare din oraș, cu o personalitate marcată distinct prin serviciile sale. La adresa restaurantului „Mio­rița“ s-au primit suficiente se­sizări cu privire la calitatea de­servirii. Chiar dacă am cenzura aceste sesizări, făcînd — pentru obiectivitate deplină — cuveni­tul procent de „scăderi“, singu­ra concluzie care se impune este că localul plutește în derivă, neexistînd aici un real interes în creșterea gradului de solici­tudine față de consumatori. A­­cestui fapt, relatat și în cîteva sesizări din condica de suges­tii și reclamații, i-am acordat prioritate în discuția avută cu Gheorghe Donca, unul din responsabilii localului. — Cum vă apreciați munca prin prisma realizărilor planu­lui de desfacere? — Ce să vă spun ... suntem­ de mult sub plan. — Din ce motive anume? — Lipsa unei bune aprovizio­nări, lipsa în primul rînd a berii ... — Sunteți așa de prost apro­vizionați? — Momentan n-aș putea spu­ne ... Dar mă aștept să fim, întrucît alte localuri vor a­­vea prioritate. T. GA VEIL I. POP (Continuare în pag. a 2-a). f îaid­­l anchetă „Fleacuri“ Un bun cîștigat, in epoca calculatoarelor electronice, călătoriilor interspațiale și a a salturilor ultra și ultra — ultra în cele mai diverse sfe­re ale activității umane, este putința de a dimensiona ma­tematic, cu inefabilă perspi­cacitate, fiecare fapt sau lucrușor ce populează nostru univers cotidian, bietul Un lucru trebuie să fie neapărat — in virtutea unor reguli lo­gice insidios acordate la noi înșine — simplu sau complex, mare sau mic, important sau insignifiant. Să vorbim așa­dar despre fleacuri... Cred că orice Încercare de a ierarhiza — după criterii va­lorice inevitabil subiective — un fapt, un fenomen sau un lucru cu care venim în con­­­­tact, de care răspundem și care, deci, ne afectează, este hazardată. Lipsa unei rotițe „mărunte“ în angrenajul com­plex al unui agregat sau utilaj și oprește absența minusculului mișcarea, grăun­te de sare face mîncarea ne­comestibilă; în sfîrșit, o im­precație auzită pe stradă îți taie pofta de „Fleacuri — ridică plimbare, plictisit din umeri funcționarul de la aprovizionare. Rotițe! Ne lip­sesc nouă lucruri mai impor­tăbile". „A trebuit să renunț la pardesiu — mi-a mărturisit un cunoscut — pentru că nu găsesc în comerț doi nasturi de nuanța respectivă, care să-i înlocuiască pe cei pier­duți într-o temerară călătorie cu un autobuz derii comunale“, al întreprin­încercați să căutați în ma­­­­gazinele G.C.L. o cheie bru­­­­tă pentru broasca Yale, cu­­ care s-o înlocuiți pe cea pier­­­­dută de fiul dumneavoastră. I Zadarnică osteneala. Veți ob­­i­­ine potcoava ... cumpărînd și calul. Un „fleac“ de cite­va zeci de mii de lei (niște­­ instalații sanitare aprovizio­­­­nate tardiv) a întîrziat preda­­­­rea in termen a unei investi­­­­ții de milioane. Și atunci s mă-ncearcă, așa, o bănuială . Oare „fleacul“ nu reprezintă, cel mai adesea, produsul­­ ascuns, rezultatul nedeclarat­­ al neputinței noastre de a discerne sau — cine știe — al a­l lipsei de responsabilitate?... ED. MICLEA

Next