Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)
1972-04-01 / No. 1277
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA? -------------------------- O sarcină de mare răspundere întreținerea și exploatarea raționala a sistemelor de irigații, îndiguiri și desecări Pe linia amplificării și modernizării agriculturii noastre se înscrie sprijinul tot mai însemnat acordat de partid și stat pentru executarea unor vaste lucrări de hidroameliorații, pe seama cărora se ridică necontenit potențialul productiv al terenurilor. In cincinalul 1966—1970, după ample studii, cercetări și proiectări, s-a trecut la transpunerea în practică în județul nostru a unui vast program de lucrări hidroameliorative, a căror durată de execuție va depăși două cincinale. In această perioadă s-au pus în funcțiune sistemele de Valea Ier pe 27.000 ha, desecare: Iojib— Seini pe 6.300 ha și s-au extins și modernizat sistemele de desecare: Terebești—Gelu pe 6.100 ha, Crasna mal-stîng — 5.090 ha Tur mal-stîng — 4.300 ha, sistemime executate cu 60—70 de ani in urmă și care nu mai aveau eficiență în funcționare, atît din cauza neîntreținerii lor corespunzătoare, cît și din cauza principiilor vechi care au stat la baza proiectării și executării lor. La refacerea și modernizarea acestor sisteme, cît și la cele noi care se execută, s-a ținut cont de principiile noi de proiectare în funcționare. Astfel, aceste sisteme au fost dotate cu stații maride pompare electrice care asigură evacuarea în orice moment a surplusului de apă din canale respectiv de pe terenurile agricolile. O dată cu primul an al actualului cincinal, zeci de dragline, screpere și buldozere au început să brăzdeze terenurile agricole situate între Tur și Crasna, creînd o densă rețea de canale de desecare, profillndu-se moderne sisteme de desecare, ca: Someș — Crasna pe 37.000 ha, Someș mal—drept pe 24.300 ha, 17.900 Turulung — Negrești-Oaș pe ha, cu un mare lac de acumulare la Călinești-Oaș, la care se vor adăuga sistemele: Potău—Valea Vinului pe 8.200 ha, Craidorolț—Supur pe 12.700 ha și Homorod mal drept pe 9.600 ha. Pînă la sfîrșitul actualului cincinal, din fonduri de stat și credite C.A.P. se va extinde suprafața desecată cu încă 63.000 ha și se vor moderniza încă două din sistemele existente pe 46.600 ha. In această situație suprafața totală amenajată prin îndiguiri și desecări va depăși 200.000 ha, din care 72.100 ha sisteme noi, 100.100 ha sisteme vechi refăcute și modernizate și 19.900 ha sisteme vechi cu perspective de modernizare în cincinalul următor. Aceste sisteme de desecare vor fi deservite de un număr sporit de stații de pompare. In situația actuală, cînd statul nostru a făcut eforturi deosebite pentru executarea acestocrări — nu ne putem permite să nu urmărim efectul celor aproape un miliard de lei alocați în acest scop. De fapt, sporurile de producție agricolă obținute în zona Văii Ierului în anul 1971, deci la numai un an după darea în folosință a sistemului de desecare, au dovedit pe deplin eficiența acestor lucrări. Pe total sistem, pe seama acestor lucrări s-a obtinut un spor de producție numai la porumb de 1000 kg la ha, ceea ce înseamnă un cîștig de peste 12.000 tone porumb anual numai în acest sistem. Avîndu-se în vedere atenția deosebită ce se impune în întreținerea și exploatarea marilor sisteme de irigații, îndiguiri și desecări, prin Decretul nr. 1.008 din 1970 au luat ființă în țara noastră un număr de 13 întreprinderi de întreținere și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor (I.E.I.L.I.F.G.A.), din care una cu sediul în Satu Mare. Această întreprindere are ca obiect principal întreținerea și exploatarea în mod corespunzător a stațiilor de pompare, a digurilor, canalelor și lucrărilor aferente executate din fondul centralizat al statului și care deservesc mai multe unități agricole. Paralel cu măsurile de exploatare și întreținere permanentă a stațiilor de pompare și a canalelor principale aflate în adminis tig. VASILE BUȘTIUC directorul I.E.I.L.I.F.G.A. Satu Mare (Continuare în pag. a 2-a). Ridicarea eficienței economice, coordonată de bază a activității organizației de partid Se afirmă și pe bună dreptate, că rezultatele sunt convecința hărniciei și priceperii unui colectiv. Indemînarea, priceperea, creația, conjugate cu disciplina în muncă și cu alte componente ale conștiinței, concură direct la realizarea sarcinilor de plan, la obținerea unor indici economici superiori. S-a scris mult și se va mai scrie despre tînărul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Integrata de in și cînepă din Negrești-Oaș și mai ales despre faptul că aici s-a creat, încă de la începutul punerii în funcțiune a primelor mașini, tradiție pentru îndeplinirea ritomică a sarcinilor de plan. Documentele Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din întreprinderi și centrale industriale și de construcții, ampla cuvîntare rostită de secretarul general al partidului la încheierea lucrărilor acesteia au stimulat colectivul unității pentru a întreprinde noi măsuri menite să ridice eficiența întregii munci de organizare și conducere, în vederea înfăptuirii exemplare a sarcinilor actualului cincinal. Reținînd din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu ideea că este imperios necesar ca fiecare organizație de partid, fiecare comunist să-și exercite pe locurile respective că rolul de conducător demunpolitic La Integrata de in și cînepă din Negrești-Oaș al întregii activități, că pentru înfăptuirea sarcinilor de Congresul al I-lea al trasate partidului, a măsurilor preconizate de Conferință, se cere unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii, organizația de partid de la Integrata a început să acționeze în acest sens într-un mod mai sistematic. Este vorba, în primul unor aspecte rînd de abordarea esențiale, de rezolvarea cărora depinde în mare măsură eficiența întregii activități productive Anul trecut, bunăoară, erau destul de dese întreruperile de producție cauzate de defectarea unor mașini și lipsa de piese de schimb. Au existat, de asemenea și locuri înguste, iar consumul specifc de materii prime a fost depășit cu 146 tone în 1971. Aceste neajunsuri au diminuat din frumoasele realizări obținute de colectivul unității în primul an al actualului cincinal. Comitetul de partid a supus aceste probleme unei largi și amănunțite analize. Studiile întreprinse de comisia economică au dus la identificarea a numeroase rezerve de creștere a producției și productivității muncii. Pe baza concluziilor desprinse, organizațiile de bază din întreprindere și-au înscris pe agenda lor de lucru măsuri concrete pentru sporirea randamentului mașinilor și a eficienței timpului de lucru. Munca politică de masă, activitatea agitatorilor, a gazetelor de perete a fost orientată spre stimularea creației tehnice. S-a început o adevărată bătălie pentru a găsi soluții care să sporească productivitatea mașinilor din locurile înguste și pentru a asimila fabricarea unor piese de schimb deficitare. Astfel, s-a găsit posibilitatea ca diferite piese ce se aduceau din import, să fie confecționate în întreprindere. După multe eforturi, inteligența tehnică a muncitorilor, marș- MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a). De pe banda nr. 1 de montaj general a Fabricii „3 August“ ies noi mașini de gătit cu gaze Hotărîți să realizeze ritmic planul livrărilor la fondul centralizat, în scopul aprovizionării mai bune a industriei și a orașelor cu produse agroalimentare, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat ale județului nostru au reușit ca pină la data de 25 martie a.c., deci cu 6 zile înainte de Realizări prestigioase în agricultura de stat încheierea trimestrului, să-și îndeplinească planul de livrare la lapte de vacă carne de porc și să depășeasși că prevederile la carne de taurine cu 15 la sută. Cele mai bune rezultate pe linia livrării cărnii de porc le-au obținut întreprinderile agricole de stat din Cărei și Satu Mare. La lapte de vacă, I.A.S. Odoreu a peste plan pînă la data livrat amintită 828 lel, iar I.A.S. Vetiș a depășit planul pînă în 25 martie cu 350 hl lapte. La carnea de taurine, importante depășiri de plan s-au înregistrat la întreprinderile agricole de stat din Dorolț și Cărei. И в Pagina a 3-A Viața LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română: Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză: dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării Ibrahim Moneim Mansour, rurale, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammed Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. Vizitarea unor localități . Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Ceaușescu, împreună cu Nicolae președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. AU • Intîlnire de lucru Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul în curs. In serele C.A.P. Berveni se lucrează de zor la pregătirea răsadurilor Personalitatea localului de alimentație publică In cadrul unui raid, recent efectuat în cîteva localuri de alimentație publică din municipiul Satu Mare, ne-am interesat de preocupările ce există aici în ridicarea „ștachetei“ deservirii, în diversificarea rețetarelor zilnice, în consens nemijlocit cu preferințele consumatorilor, într-un cuvînt, ne-a interesat munca factorilor de conducere în a imprima localurilor un anumit specific, garanția desfășurării unei activități comerciale eficiente. Primul local vizitat a fost restaurantul cu „Autoservire“ din Piața Libertății. Dar în folosință nu cu mult timp în urmă, localul și-a început existența sub semnul ... ghinionului comercial. Nu s-a reușit pentru început să se asigure aici ceea ce pretinde un local cu un asemenea specific. De cîtăva vreme însă, noua conducere, formată din Alexandru Korcsmaros și Ion Miklósi, face serioase eforturi spre a repune localul în drepturile sale.Ajuns la acest punct, n-ar fi lipsită de interes o lămurire asupra unei situații stranii , cum a fost oare posibil ca fostul responsabil de aici, care nu s-a descurcat cu un singur local, să fie promovat ca procurist, deci să răspundă de 5—6 unități?) Vizita în unitate ne-a convins că localul care acoperă prin specificul său un loc gol în rețeaua alimentației publice sătmărene, prosperă realmente. Citeva indicii clare: în ziua vizitei, 22 martie a.c., față de un plan de 235.000 lei localul avea realizat pe luna curentă 281.000 lei la desfacer 1. Cifră elocventă treburilor: pentru bunul mers al Erau pregătite în acea zi circa 40 de preparate — multe din ele cu specific propriu : tăieței cu varză, ciorbă de burtă, ciobrit etc. Prețurile, fapt important, sunt cuprinse între 2 și 6 lei. Asigurarea curățeniei și ordinii, a disciplinei personalului de deservire, solicitudinii față de clienți, sunt a preocupări de căpătenie aici. N-ar strica, credem, un schimb de opinii la nivelul șefilor localurilor de alimentație că cu participarea acestor publicameni care se dovedesc destoinici în activitatea comercială și cu o mare experiență. Prea se neglijează munca aceasta perseverentă de formare a unor colective sănătoase in localurile noastre de alimentație publică. Mergînd pe linia maximei solicitudini, a lărgirii sortimentației, in general a asigurării unei deserviri operative, civilizate, restaurantul „Autoservire“ tinde să devină unul dintre localurile cu mare căutare din oraș, cu o personalitate marcată distinct prin serviciile sale. La adresa restaurantului „Miorița“ s-au primit suficiente sesizări cu privire la calitatea deservirii. Chiar dacă am cenzura aceste sesizări, făcînd — pentru obiectivitate deplină — cuvenitul procent de „scăderi“, singura concluzie care se impune este că localul plutește în derivă, neexistînd aici un real interes în creșterea gradului de solicitudine față de consumatori. Acestui fapt, relatat și în cîteva sesizări din condica de sugestii și reclamații, i-am acordat prioritate în discuția avută cu Gheorghe Donca, unul din responsabilii localului. — Cum vă apreciați munca prin prisma realizărilor planului de desfacere? — Ce să vă spun ... suntem de mult sub plan. — Din ce motive anume? — Lipsa unei bune aprovizionări, lipsa în primul rînd a berii ... — Sunteți așa de prost aprovizionați? — Momentan n-aș putea spune ... Dar mă aștept să fim, întrucît alte localuri vor avea prioritate. T. GA VEIL I. POP (Continuare în pag. a 2-a). f îaidl anchetă „Fleacuri“ Un bun cîștigat, in epoca calculatoarelor electronice, călătoriilor interspațiale și a a salturilor ultra și ultra — ultra în cele mai diverse sfere ale activității umane, este putința de a dimensiona matematic, cu inefabilă perspicacitate, fiecare fapt sau lucrușor ce populează nostru univers cotidian, bietul Un lucru trebuie să fie neapărat — in virtutea unor reguli logice insidios acordate la noi înșine — simplu sau complex, mare sau mic, important sau insignifiant. Să vorbim așadar despre fleacuri... Cred că orice Încercare de a ierarhiza — după criterii valorice inevitabil subiective — un fapt, un fenomen sau un lucru cu care venim în contact, de care răspundem și care, deci, ne afectează, este hazardată. Lipsa unei rotițe „mărunte“ în angrenajul complex al unui agregat sau utilaj și oprește absența minusculului mișcarea, grăunte de sare face mîncarea necomestibilă; în sfîrșit, o imprecație auzită pe stradă îți taie pofta de „Fleacuri — ridică plimbare, plictisit din umeri funcționarul de la aprovizionare. Rotițe! Ne lipsesc nouă lucruri mai importăbile". „A trebuit să renunț la pardesiu — mi-a mărturisit un cunoscut — pentru că nu găsesc în comerț doi nasturi de nuanța respectivă, care să-i înlocuiască pe cei pierduți într-o temerară călătorie cu un autobuz derii comunale“, al întreprinîncercați să căutați în magazinele G.C.L. o cheie brută pentru broasca Yale, cu care s-o înlocuiți pe cea pierdută de fiul dumneavoastră. I Zadarnică osteneala. Veți obiine potcoava ... cumpărînd și calul. Un „fleac“ de citeva zeci de mii de lei (niște instalații sanitare aprovizionate tardiv) a întîrziat predarea in termen a unei investiții de milioane. Și atunci s mă-ncearcă, așa, o bănuială . Oare „fleacul“ nu reprezintă, cel mai adesea, produsul ascuns, rezultatul nedeclarat al neputinței noastre de a discerne sau — cine știe — al al lipsei de responsabilitate?... ED. MICLEA