Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-06-24 / No. 1348

2 _____________ [­ ii | I­I | 1С0МКЙ 1МТА NAȚIONALĂ —— ■ [UNK] [UNK]1 Jv­ Ф&81 ..■ НЙ»Й*:л ® лЛс [UNK].'■na*n] „încrederea colectivului - bunul cel mai de preț“ Greu de găsit, aici la secția scaune a C.E.I.L. un om ca dînsul. — Trebuie să vină din cli­pă în clipă, însoțește un tran­sport de materiale — ne con­vinge un tovarăș binevoitor. Așa că așteptăm. Secția de scaune, unde muncește, este bine cunoscută datorită hărni­ciei colectivului de muncă de aici. De ani de zile, sammi­e Ho­plan sunt îndeplinite în mod ritmic, angajamentele sunt în­totdeauna onorate. Hotărît, există aici un colectiv de muncă bine închegat care semnează produsele realizate cu semnătura calității, a dă­ruirii. In aceste zile ce preced Conferința Națională a parti­dului, oamenii au adăugat noi succese de prestigiu în rea­lizarea angajamentului luat de Cr E.I.L. în cinstea mărețu­lui eveniment care se apro­pie. De aceste realizări este le­gat și omul acesta, scund, bine legat, care se prezintă simplu: — Sînt Victor Ziman. — Tovarășe Ziman, neavoastră sînteți unul dum­din­tre tovarășii care vor repre­­zenta comuniștii județului la apropiata Conferință a parti­dului și-am dorit să vă cu­noaștem ... — Sînt comunist din 1947, tot de atunci sînt în cîmpul muncii. Pe parcursul acestor ani am avut de depășit nu­meroase greutăți și, firesc, am trăit și numeroase satis­facții. Cea mai mare este însă aceasta. Faptul că tova­rășii m-au ales ca delegat la Conferință m-a emoționat profund. Pe parcursul anilor de muncă am încercat să fiu ceea ce se cheamă, un om la locul lui. Să fac totul în așa fel încît să nu-mi fie rușine de mine. Aveam, și am încă sentimentul că nu fac nimic deosebit, că e normal să fac totul așa și nu altfel. Cinstea de a fi delegat mi-a dovedit, o dată mai mult, că încrede­rea tovarășilor tăi este lu­crul cel mai de preț... Știam despre tovarășul Zi­man, că are o activitate pro­digioasă. Născut în anul 1923 s-a încadrat activ în rînduri­­le celor ce au contribuit, cu entuziasmul specific acelor ani, la dezvoltarea întreprin­derilor din Satu Mare. In locul Combinatului de astăzi exista înainte doar o coope­rativă meșteșugărească. De fapt, o scurtă retrospectivă biografică ne-a făcut-o tova­rășul Victor Roca, secretarul organizației de partid.­­ Datorită unui accident, Ziman al nostru a trebuit să renunțe la profesia de meca­nic auto. A fost rînd pe rînd muncitor, șef de echipă, apoi maistru la actualul S.I.L. Sîngeri. De la înființarea sec­ției de scaune lucrează aici ca recepționer. Dacă nu știți, vă spun eu. Funcția asta i se potrivește ca o mănușă. Gîn­­diți-vă, nu e puțin lucru să asiguri secția cu materialul lemnos trebuitor, or, el ne a­­sigură întreaga materie pri­mă. Adaug un amănunt: sec­ția lucrează aproape sută la sută pentru export, produselor finite care calitatea ne-au făcut cunoscută firma în U.R.S.S., Suedia și alte nume­roase țări, depinde nemijlocit de materia primă, de calita­tea ei. Deduceți singuri, vă rog, răspunderea unei ase­menea funcții, pe care eu aș numi-o de.. .super C.T.C.-ist ... Hotărît nu puteam face o alegere mai bună. nistul Ziman, omul care Coma­nu are nici o zi lipsă, motivat chiar, nici o oră de întîrziere, omul care e­stimat și țuit de întregul colectiv pre­me­rita cel mai mult mandatul de delegat la Conferință. Cuvintele secretarului ne-au permis să întregim portretul creonat sumar în aceste rân­duri, al unui om care înțele­ge să trăiască și să munceas­că în chip comunist — Vic­tor Ziman, care ne-a decla­rat la despărțire : „Duc cu mine la București tuturor comuniștilor hotărîrea de noi care în aceste zile au îm­b­­brățișat inițiativa de a mar­ca în întreaga noastră activi­tate productivă un nou salt calitativ — dorința lor de a întâmpina Conferința cu rea­lizări demne de colectivul nostru. Plec cu bucuria în suflet de a fi participantul entuziast la acest eveniment istoric care va marca un nou avînt pe drumul făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră-1. G. T. CRONICA SATMAREANA (Urmare din pag. 1.), păstrau și armele, fiind oricînd gata să apere glia strămoșească. Cronicele ne relatează că osta­șii lui Mircea, ai lui Ștefan, Vo­ievod sau Iancu de Hunedoara, își apărau cu vitejie glia strămo­șească, iar la vreme de cumpănă, aprindeau focuri pe creste și dă­deau glas din buciume pentru a prevesti apariția la hotar a cotro­pitorilor. Locuitorilor statorniciți la graniță așa-zișilor mărgineni, plăieși grăniț­eri — li s-au încre­dințat și misiuni de pază a hota­rului. In hronicul atit de bogat al vi­tejiei ostașului român sunt inclu­se și faptele cele mai înălțătoare și mai pline de semnificație să­­vîrșite de străjerii hotarelor în momentele cele mai grele ale luptei poporului român pentru cu­cerirea independenței și suverani­tății naționale. Demn de remarcat este faptul că în toate momentele grele cînd hotarele patriei au fost primej­duite de invadatori, oamenii așe­zărilor de pe graniță, oameni ca­re sălășluiesc d­e veacuri pe a­­ceste meleaguri — români, ma­ghiari, germani și de alte națio­nalități — au fost mereu alături și au sprijinit prin toate cele luptătorii din prima mijloa­cio vedind eroism, abnegație linie, și spirit de sacrificiu. In zilele memorabile ale lui au­gust 1944, cînd se hotăra viitorul României, populația din localități­le de graniță Cărei, Urziceni, Bo­­ghiș s-au ridicat ca un singur om pentru a zădărnici, alături de grăniceri, de celelalte unități ale armatei române, planurile hitle­­riștilor. De pe meleagurile sătmărene, tineri și bătrîni, bărbați și femei — și-au adus contribuția la înfrînge­­rea cotropitorilor fasciști și la eli­berarea întregului teritoriu al Ro­mâniei. Aceste tradiții scumpe nouă tuturor, însuflețesc pe militarii grăniceri și populația din zona de frontieră în munca și activitatea ce o desfășoară azi pentru și apărarea frontierei noastre paza de stat. De-a lungul celor 28 de ani care au trecut de la eliberarea țării, grănicerii au înscris noi și noi fapte mărețe în cartea tradi­țiilor de luptă alături de ceilalți ostași ai forțelor noastre armate, militarii trupelor de grăniceri au muncit cu entuziasm pentru în­deplinirea sarcinilor complexe și de mare răspundere ce le-au re­venit. In ultimii ani, pe baza indica­țiilor și cu sprijinul nemijlocit al conducerii de partid și de stat, trupele de grăniceri au fost mo­dernizate continuu, dotate cu ar­mament și tehnică nouă, care le asigură îndeplinirea cu succes a misiunilor încredințate. Grijii profunde și încrederii pe care partidul o acordă armatei noastre, militarii grăniceri îi răs­pund cu dăruirea întregii lor e­­nergii în scopul obținerii celor mai bune rezultate în procesul de instruire și educare, cu executa­rea ireproșabilă a serviciului de pază, îndeplinind ordinul Coman­dantului Suprem al forțelor noas­tre armate ca toate unitățile să obțină calificativul „BINE“. Și în subunitățile noastre sînt pre­zente într-o măsură tot mai mare eforturile care au cuprins întrea­ga țară de a se găsi mereu solu­ții tot mai eficiente pentru rezol­varea sarcinilor ce ne revin, pro­­movîndu-se larg tot ceea ce este nou și înaintat, înlăturînd cu ho­­tărîre vechiul depășit de Rezultate bune au obținut in viață, a­­ceastă privință maiorul loan Bu­­zașu, cpt. loan German, locot. Va­­sile Moldovan, locot. Măricel Co­buz și alții. Succesele obținute zi de zi în paza frontierei de stat se da­­toresc și sprijinului prețios pe care-l primesc permanent grăni­cerii din partea organelor de par­tid și de stat județene, municipa­le, orășenești și comunale din zona de frontieră, cooperării fruc­tuoase cu organele M.A.I., cu găr­zile patriotice, legăturile strînse și trainice statornicite între noi și populația din zona de frontie­ră. In același timp, cronica vieții grănicerești consemnează numele multor ostași minunați, care stră­­juind cu vigilență și bărbăție slă­­vitul pămint strămoșesc, îndepli­­nindu-și cu cinste misiunile, nu au pregetat atunci cînd situația a impus să acorde sprijin unor ce­tățeni a căror viață se afla în pericol, sau să salveze avutul ob­ștesc, bunurile unor locuitori ai așezărilor de pe graniță. Pe linia măsurilor inițiate de conducerea superioară de partid, menite să zădărnicească acțiunea oricăror elemente antisociale se înscrie și perfecționarea muncii e­­ducative în rîndurile populației, pentru cunoașterea și respectarea legislației regimului de pază a frontierei de stat, sporirea vigi­lenței acestora față de persoanele necunoscute ce apar în zona de frontieră sau a celor neavizați veniți ocazional în localitățile de frontieră. De ziua lor, grănicerii raportea­ză partidului și guvernului, între­gului nostru popor, că sunt hotă­­riți ca prin fapte profund patrio­tice să se dovedească demni înaintașii lor, că se situează de la înălțimea vremii de față și a ce­lei ce va veni. Nimic nu ne va abate de la acest angajament so­lemn sub semnul căruia sărbăto­rim ziua noastră tradițională. SPORT Portret de țesătoare Avancronică fotbalistică „B“ PRONOSTICURI CU PETRU STANILA După o înfrîngere destul d ferită de Corvinul în ultima sa antrenorului P. Stănilă îi vine lna fotbalului, a actualei ediții nedoreni, sfîrșește, cum nu se o reținere de moment pentru viului, tehnicianul Corvinului — După o evoluție constant bună, mai mulți ani la rînd, du­pă un început destul de bun în actuala ediție, iată pe Corvinul la un pas de... divizia C. Cum s-a ajuns în această situație? — înfrângerea suferită pe teren propriu in fața sibienilor ne-a fost fatală. Meciul a fost de po­mină. Noi am atacat continuu, am avut ocazii peste ocazii, dar degeaba. Dacă vă mai spun că raportul de cornere ne-a fost fa­vorabil cu 30—1 (!) vă puteți magina ce-a fost. Ei bine, pe sin­­­­gurul lor contraatac, cei din Sibiu au înscris golul care ne-a zvîr­­lit în coada clasamentului. — Am văzut de mai multe ori echipa hunedoreană jucînd în de­plasare. Practica un fotbal mo­dern in viteză, cu un foarte bun joc de apărare, cu o linie de a­­tac deosebit de periculoasă. Aș spune că pînă și în jocul cu Po­litehnica, Csergő și colegii lui de linie au fost de foarte multe ori aproape de gol și numai neșansa s-a opus înscrierii. Pe de altă parte gazdele au deschis scorul printr-un gol norocos, care a tăiat total aripile oaspeților. . Nerespectarea de către apă­ e severă (cum a fost și cea su­­b deplasare, la Timișoara (0—4), greu să lege o discuție pe te­­de campionat, care pentru du­­poaie mai neplăcut. A fost însă că pe măsura scurgerii inter­­și-a recăpătat optimismul. Iători­a indicațiilor date (marcaj strict la Regep, Dima și Iurdan), a facilitat acest scor pe care, ori­cum îl socotesc nedrept. — Numai infrîngerea suferită acasă cu C.S.M. Sibiu, sau scorul de la Timișoara au explicat, cre­dem, slaba comportare a Corvi­nului în retur... — Am avut și încă mai avem în lot numeroși jucători de valoare, o echipă care, o spun cu toată sinceritatea este de mijlocul clasamen­tului. Spre regretul meu însă, nu numai motivele invocate mai sus au adus Corvinul în aceas­tă postură, ci și faptul că de la o vreme încoace conducerea sec­ției, a asociației, se ocupă prea puțin de problemele ce le­ ridică o formație divizionară­­ și com­ponenții ei. Șansele dumneavoastră se leagă de acest ultim joc al ției, meci pe care îl susțineți edi­la Satu Mare. Sînteți amabil să an­ticipați rezultatul jocului, mai bine zis, să ne dați cele opt pro­nosticuri ale etapei 30? Minerul Anina — Gaz metan Mediaș. Medieșenii sînt și ei a­­menințați, dar nu-i văd în stare să cîștige acolo unde de regu­lă nu se pot smulge puncte. Pro­nostic: 1. C.S.M. Reșița — Gloria Bistrița. Promovată în A, formația locală va oferi suporterilor lor un meci frumos care în plus să le întă­rească convingerea că nici acolo, in primul eșalon, n-o să-i facă de rușine. Pronostic: 1. Chimia Făgăraș — C.F.R. Timi­șoara. Este limpede. Bat gazdele, pentru a evita retrogradarea. Nu-i văd pe ceferiștii timișoreni interesați să li se opună. Prono­stic. 1. Olimpia Satu Mare — Corvinul Hunedoara. Am făcut întotdeauna jocuri bune la Satu Mare. Am reușit să smulgem puncte. Acum nu mai avem ce pierde. Vom juca numai la victorie, iar în caz că o obținem înseamnă că am rămas în­­ (golaverajul îi fa­vorizează — n.n.). Metalurgistul Cugir — C.F.R. Arad. Joc fără probleme pentru arădeni. Nu cred că se vor între­buința la Cugir de dragul tău, a făgărășenilor sau mai nos­știu eu cui. Pronostic: 1. Politehnica Timișoara — Electro­­putere Craiova. Vorbind deschis, mi-e teamă de bunăvoința stu­denților. Pronosticul meu deci... 1 sau X. Vulturii textila Lugoj — C.S.M. Sibiu. Nădăjduind într-o a opta minune, localnicii vor mai lupta pentru victorie. Pronostic: 1. Minerul Baia Mare — Olimpia Oradea. Rezultatul nu mai con­tează pentru nici o echipă. Poate dorința băimărenilor de a reveni pe locul doi. Pronostic: 1. V. ȘTEFAN sîmbătă 24 iunie 1972 ZIUA GRĂNICERILOR OAMENI CU NOI VERZI в U­nd­eva în sufletul omului există un colți-­­­­șor neștiut de nimeni unde înfloresc p­­^­devoratele flori ale omeniei, respectului și îndeplinirii ireproșabile a datoriei de om, pa­triot și luptător. Așa l-am cunoscut într-una din zilele trecute pe soldatul Vasile Fîșlea, un ostaș cu epoleții verzi, cu privirile limpezi ca apa de izvor, cu auzul și simțul de pasăre măiastră. Cînd m-am apropiat de omul acesta am simțit că inimile noastre aveau același puls li­niștit ca și bătăile calme ale sufletului pă­­mîntului românesc. Nimic nu poate fi mai simplu și mai frumos decît omul, arma și conștiința sa, puse toate în slujba unei cauze scumpe și drepte —• apărarea fiecărei palme de pămînt, din vatra noastră strămoșească ... ... Acum douăzeci și doi de ani în­­ satul Boinești, comuna Bicșad Maria Fîslea a născut un băiat cu ochii albaștri, zglobii și plin de vo­ioșie. Era al treilea copil în familia Fîșlea. Aco­lo pe Valea Albă, lângă clipocitul Un al firului de apă, s-au scurs cele douăzeci și una de pri­măveri ale lui Vasile. Acolo se găsește căsuța ascunsă sub perdeaua de pruni, pe sub care Măria l-a purtat în brațe, i-a șters lacrimile ne­vinovate, l-a alintat, i-a spus povești și i-a în­scris în suflet marea iubire pentru oameni, pentu țară. Micul Vasile creștea văzînd cu o­­chii. A intrat la școală unde a căutat să-și în­sușească cit mai mult din tezaurul științei și culturii. După absolvirea liceului, tînărul Vasile Fîșlea, urmează o școală tehnică de prelucrare a lemnului. Apoi se reîntoarce pe meleagurile natale și se angajează la V.I.E. Bicsad. Aici s-a dedicat cu­ seriozitate țigînd curînd dragostea și prețuirea muncii cîș­­colegilor de muncă. „Cinstea, corectitudinea, atitudinea responsabilă față de realizarea sarcinilor pro­fesionale au fost — după cum spunea Ioan Ble­­dea, secretarul Comitetului de partid de la U.R.S. Bicsad — principalele trăsături, definitorii, ce-l caracterizau". De altfel, așa s-a caracterizat in recomandarea sa comunistul I. Blodea, cînd l-a propus să fie primit în rîndurile atunci co­muniștilor. Timpul a trecut și iată-l pe tînărul Vasile Fîslea chemat să-și satisfacă stagiul militar. Melancolia firească pricinuită de despărțirea de cămin, familie,, soție și colegii de muncă, i-a fost repede spulberată, afiind că va în cadrul trupelor de grăniceri. Era — activa după cum afirma chiar tînărul recrut de atunci — o înaltă sarcină pe care mi-o trasa patria, aceea de a-i apăra fruntariile. Pătruns de spi­ritul înaltei responsabilități dictată de noua sa activitate, ostașul Vasile Fîslea s-a preocupat intens de buna și temeinica sa pregătire poli­tică și militară, situându-se întotdeauna prin­tre grănicerii fruntași din subunitatea în care era încadrat. Alături de tovarășii săi grăniceri, acolo la hotarele patriei, soldatul V. Fîșlea și-a îndepli­nit întotdeauna cu responsabilitate majoră mi­siunile încredințate de comandanții săi. — Grăniceria este o adevărată școală a curajului, bărbăției și eroismului — ne mărtu­risea tînărul soldat, neputîndu-și ascunde mîn­­dria ce-i stăpinea. N-a trebuit să insistăm prea mult spre a-l face să ne povestească una din misiunile sale, să-i spunem mai semnificative. ... Se-nserase, cînd pornise in­ misiune. Nori grei, întunecoși se rostogoleau deasupra munți­lor din jur, învăluindu-le piscurile. Nu peste mult se porni ploaia. Cînd ajunse la poalele muntelui, furtuna s-a dezlănțuit cu toată intensitatea, își apleca trunchiurile pînă-n­ pămint. Pădurea scoțînd scrișnete înfricoșătoare, sub răpăitul cadențat al ploii, се-și oglindea chipul în argintul ful­gerelor. Stropii mari și reci îi răcoreau frun­tea înfierbîntată. — Afurisită vreme! — își zise Vasile. Mai luptase el­­ cu intemperiile și vitregia natu­rii dar î­n noaptea aceea, vremea își făcea de cap. Se gîndea ce să facă. Să se întoarcă îna­poi? — ce i-ar spune tovarășii de arme? Să stea pe foc pînă va trece furtuna? — dar da­că aceasta va dura cîteva ore și cineva ... — Cînd am jurat sub steag, își spuse în gînd, m-am legat să nu precupețesc nimic, nici chiar viața, pentru apărarea pămîntului scump al patriei mele. Mai hotărît la aceste gînduri, strînse la piept oțelul rece al pistoletului și porni pe cărarea de pe marginea pădurii. Se îndrepta spre Rîpa Dracului — cum bote­zaseră grănicerii acel loc deosebit de periculos chiar în condiții de vreme bună. Era ud pînă la piele și din pricina noroiului ce se forma­se pe cărare, aluneca deseori. Poteca trecea în acest sector pe marginea unei ripe cu abrupți. La un moment dat, fără să-și dea pereții sea­ma se trezi lunecînd în viteză la vale. Încercă să se­ agațe de ceva dar nu reuși. Se trezi semi­­conștient, epuizat, la rădăcina unui stejar bă­­trân, își reveni repede, își controla pistoletul și echipamentul. Totul era în ordine. Doar palmele îi erau însîngerate. După ce le-a pansat s-a ri­dicat și cu deosebită precauție, mai mult tî­­rîndu-se s-a îndreptat în vale spre firul de apă ce curgea acum clocotit. Era ora 1 noaptea și ploaia nu mai contenea. Omul se afla singur în mijlocul naturii dez­lănțuite, înaintarea era foarte dificilă. Nu gă­sea puncte de sprijin, terenul golaș, dar deose­bit de alunecos, îl putea pune în situația de a fi din nou proiectat vijelios la vale. A fost nevoie de un efort supraomenesc, de voință, de bărbăție ca să răzbată pînă la firul apei din vale. A reușit. Misiunea a fost îndeplinită ... ... Intîmplarea povestită d­e soldatul Vasile Fîslea nu este cu nimic ieșită din comun și nu conține elemente ale senzaționalului. Prin asemenea întîmplări sau altele mai dramatice a trecut atît ostașul V. Fîslea, cit și majoritatea tovarășilor lui de arme. Dar nu în aceste în­tîmplări constă adevăratul chip al ostașului gră­nicer, ci , în conștiința fermă a îndeplinirii misiunii încredințate, în hotărîrea și responsabi­litatea cu care privește nobila misiune de apă­rare a hotarelor scumpei noastre patrii. Avînd asemenea apărători la fruntariile țării, poporul poate în siguranță să-și făurească viața fericită, să-și înalțe neîncetat patria pe nouă, noi culmi ale civilizației și progresului. MIHAI MARCIUC maior (Urmare din pag. 1), cu ochii pe fire, să nu stea răz­boiul nici o clipă ... Și cam atît! Apoi plutește mai depar­te, ca nu cumva să-i stea războaiele, pentru că ea s-a an­gajat să nu stea. Iar războaiele Auricăi nu stau, țes, țes, harnice și ascultătoare, ca duse de nevăzute impulsuri por­nite din inima acestei fete mici, dar cu suflet atât de mare. La un alt grup lucrează Elisabeta Kerekeș, tot o fată mi­titică, dar mare fruntașă, ca Au­rica. Seamănă de parcă ar fi surori, cu același mers plutit, aceiași ochi mari, inteligenți, a­­ceeași privire ageră. — Ești fruntașă Elisabeta. Cum ? ’ — Simplu. Ne ajută nenea Co­cter, și ne mai ajută tovarășa Cornelia Groza, și Ana Racz. Ele-s mai vechi, ne sfătuiesc, ne ajută dacă avem vreun necaz ... Elisabeta tace, își lasă priviri­le în pămînt, nu vorbește des­pre munca ei, roșește și se în­toarce la războaiele ei, repede ca o furnică și n-o mai vedem. La alte războaie, Ana Racz, Cornelia Groza, Magdalena In­­cze, Maria Biro și cea mai cău­tată, firăreasa Margareta Erdély, fata cu degete subțiri și înde­­mînatice, care înnoadă firele rupte cu o iuțeală de zid­ că le vrăjește nu le leagă. E un zgomot specific țesăto­­riilor, sunt 48 de războaie și șase țesătoare, o ficăreasă și doi aju­tori de maiștri — unul bătrîn, unul tînăr. Fetele au halate al­bastre, și baticuri albastre, au ochi mari, inteligenți, mers de furnică și degete vrăjite. Și din tot, fete și războaie mi-am imaginat un tablou cu țe­sătoare fruntașe, culoare de con­știință și hărnicie, roșu și al­bastru, pe fondul imaculat de 100.000 de metri pătrați de pînză albă, țesută din fir și conștiință, în cinstea Conferinței Naționale, din dragoste fierbinte față de partidul comuniștilor. Memento Cinema Sîmbătă 24 iunie SATU MARE — Victoria — Astă-seară dansăm în familie (film românesc, color); Popular : Ultimul războinic (film ameri­can, cinemascop, color); CĂREI — 23 August: Duel straniu (film bulgar, color); Popular: Abel, fratele tău (film polonez, color); TAȘNAD : Străzile au amintiri (film românesc); N­ALMEU : Simpaticul domn :,R“ (film ro­mânesc); NEGREȘTI-OAȘ: Su­biect pentru o schiță (coproduc­ție sovieto-franceză, color, cine­mascop); SANISLAU: Floarea de cactus (film american, color); BERVENI: Secretul din Santa Victoria (film american, color, cinemascop). Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca Memento pentru toți (reluare) Ion Slavici. 9.50 De vorbă cu gospodinele. 10.05 Curs de limba engleză — secția a 20-a. 10.35 Reportaj: „Pes­te ani“. 10.50 Anchetă T.V. 11.30 Emisiune de divertisment. 12.15 In slujba sănătății — emisiune de educație sanitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de du­­pă-amiază. Emisiune în limba ger­mană. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ia întîmpinarea Conferinței Naționa­le a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Țara întreagă în între­cere. 20.15 Tele-enciclopedia. 20.55 Film serial: „Schulmeister“. Episodul al III-lea. 21.50 „Zîm­­biți... vă rog“ — emisiune de di­vertisment. 22.40 — Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionate­lor individuale de seniori ale Ro­mâniei, înregistrare de la pati­noarul „23 August". Uzina de reparații auto Satu Mare OFERĂ SPRE VÎNZARE din stoc disponibil pe bază de comandă, întreprinderilor de stat, următoarele materiale: piese auto S.R. 131 și 113 laminate feroase organe de asamblare Lista completă a materialelor disponibile se poate con­sulta la serviciul aprovizionării al uzinei, str. Karl Marx nr. 3, telefon 1,14,31, Fabrica de confecții * MONDIALA Satu Mare angajează de urgență pe bază de CONCURS TEHNICIAN PRINCIPAL AUTO Condiții de angajare, conform Legii nr. 12 din 1971. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal învățămînt din cadrul fabricii — telefon 1.34.10, 1.34.12, interior 2. Mica publicitate SCHIMB locuință 3 camere din Baia Mare cu 2 camere la Satu Mare. Informași, str. A­­vram Iancu 54, Satu Mare. (362) Am DESCHIS atelier de tim­­plărie, Pandu Iosif, str. Rindu­­nelelor nr. 40 Satu Mare. (351)

Next