Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)
1972-06-24 / No. 1348
2 _____________ [ ii | II | 1С0МКЙ 1МТА NAȚIONALĂ —— ■ [UNK] [UNK]1 Jv Ф&81 ..■ НЙ»Й*:л ® лЛс [UNK].'■na*n] „încrederea colectivului - bunul cel mai de preț“ Greu de găsit, aici la secția scaune a C.E.I.L. un om ca dînsul. — Trebuie să vină din clipă în clipă, însoțește un transport de materiale — ne convinge un tovarăș binevoitor. Așa că așteptăm. Secția de scaune, unde muncește, este bine cunoscută datorită hărniciei colectivului de muncă de aici. De ani de zile, sammie Hoplan sunt îndeplinite în mod ritmic, angajamentele sunt întotdeauna onorate. Hotărît, există aici un colectiv de muncă bine închegat care semnează produsele realizate cu semnătura calității, a dăruirii. In aceste zile ce preced Conferința Națională a partidului, oamenii au adăugat noi succese de prestigiu în realizarea angajamentului luat de Cr E.I.L. în cinstea mărețului eveniment care se apropie. De aceste realizări este legat și omul acesta, scund, bine legat, care se prezintă simplu: — Sînt Victor Ziman. — Tovarășe Ziman, neavoastră sînteți unul dumdintre tovarășii care vor reprezenta comuniștii județului la apropiata Conferință a partidului și-am dorit să vă cunoaștem ... — Sînt comunist din 1947, tot de atunci sînt în cîmpul muncii. Pe parcursul acestor ani am avut de depășit numeroase greutăți și, firesc, am trăit și numeroase satisfacții. Cea mai mare este însă aceasta. Faptul că tovarășii m-au ales ca delegat la Conferință m-a emoționat profund. Pe parcursul anilor de muncă am încercat să fiu ceea ce se cheamă, un om la locul lui. Să fac totul în așa fel încît să nu-mi fie rușine de mine. Aveam, și am încă sentimentul că nu fac nimic deosebit, că e normal să fac totul așa și nu altfel. Cinstea de a fi delegat mi-a dovedit, o dată mai mult, că încrederea tovarășilor tăi este lucrul cel mai de preț... Știam despre tovarășul Ziman, că are o activitate prodigioasă. Născut în anul 1923 s-a încadrat activ în rîndurile celor ce au contribuit, cu entuziasmul specific acelor ani, la dezvoltarea întreprinderilor din Satu Mare. In locul Combinatului de astăzi exista înainte doar o cooperativă meșteșugărească. De fapt, o scurtă retrospectivă biografică ne-a făcut-o tovarășul Victor Roca, secretarul organizației de partid. Datorită unui accident, Ziman al nostru a trebuit să renunțe la profesia de mecanic auto. A fost rînd pe rînd muncitor, șef de echipă, apoi maistru la actualul S.I.L. Sîngeri. De la înființarea secției de scaune lucrează aici ca recepționer. Dacă nu știți, vă spun eu. Funcția asta i se potrivește ca o mănușă. Gîndiți-vă, nu e puțin lucru să asiguri secția cu materialul lemnos trebuitor, or, el ne asigură întreaga materie primă. Adaug un amănunt: secția lucrează aproape sută la sută pentru export, produselor finite care calitatea ne-au făcut cunoscută firma în U.R.S.S., Suedia și alte numeroase țări, depinde nemijlocit de materia primă, de calitatea ei. Deduceți singuri, vă rog, răspunderea unei asemenea funcții, pe care eu aș numi-o de.. .super C.T.C.-ist ... Hotărît nu puteam face o alegere mai bună. nistul Ziman, omul care Comanu are nici o zi lipsă, motivat chiar, nici o oră de întîrziere, omul care estimat și țuit de întregul colectiv premerita cel mai mult mandatul de delegat la Conferință. Cuvintele secretarului ne-au permis să întregim portretul creonat sumar în aceste rânduri, al unui om care înțelege să trăiască și să muncească în chip comunist — Victor Ziman, care ne-a declarat la despărțire : „Duc cu mine la București tuturor comuniștilor hotărîrea de noi care în aceste zile au îmbbrățișat inițiativa de a marca în întreaga noastră activitate productivă un nou salt calitativ — dorința lor de a întâmpina Conferința cu realizări demne de colectivul nostru. Plec cu bucuria în suflet de a fi participantul entuziast la acest eveniment istoric care va marca un nou avînt pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră-1. G. T. CRONICA SATMAREANA (Urmare din pag. 1.), păstrau și armele, fiind oricînd gata să apere glia strămoșească. Cronicele ne relatează că ostașii lui Mircea, ai lui Ștefan, Voievod sau Iancu de Hunedoara, își apărau cu vitejie glia strămoșească, iar la vreme de cumpănă, aprindeau focuri pe creste și dădeau glas din buciume pentru a prevesti apariția la hotar a cotropitorilor. Locuitorilor statorniciți la graniță așa-zișilor mărgineni, plăieși grănițeri — li s-au încredințat și misiuni de pază a hotarului. In hronicul atit de bogat al vitejiei ostașului român sunt incluse și faptele cele mai înălțătoare și mai pline de semnificație săvîrșite de străjerii hotarelor în momentele cele mai grele ale luptei poporului român pentru cucerirea independenței și suveranității naționale. Demn de remarcat este faptul că în toate momentele grele cînd hotarele patriei au fost primejduite de invadatori, oamenii așezărilor de pe graniță, oameni care sălășluiesc de veacuri pe aceste meleaguri — români, maghiari, germani și de alte naționalități — au fost mereu alături și au sprijinit prin toate cele luptătorii din prima mijloacio vedind eroism, abnegație linie, și spirit de sacrificiu. In zilele memorabile ale lui august 1944, cînd se hotăra viitorul României, populația din localitățile de graniță Cărei, Urziceni, Boghiș s-au ridicat ca un singur om pentru a zădărnici, alături de grăniceri, de celelalte unități ale armatei române, planurile hitleriștilor. De pe meleagurile sătmărene, tineri și bătrîni, bărbați și femei — și-au adus contribuția la înfrîngerea cotropitorilor fasciști și la eliberarea întregului teritoriu al României. Aceste tradiții scumpe nouă tuturor, însuflețesc pe militarii grăniceri și populația din zona de frontieră în munca și activitatea ce o desfășoară azi pentru și apărarea frontierei noastre paza de stat. De-a lungul celor 28 de ani care au trecut de la eliberarea țării, grănicerii au înscris noi și noi fapte mărețe în cartea tradițiilor de luptă alături de ceilalți ostași ai forțelor noastre armate, militarii trupelor de grăniceri au muncit cu entuziasm pentru îndeplinirea sarcinilor complexe și de mare răspundere ce le-au revenit. In ultimii ani, pe baza indicațiilor și cu sprijinul nemijlocit al conducerii de partid și de stat, trupele de grăniceri au fost modernizate continuu, dotate cu armament și tehnică nouă, care le asigură îndeplinirea cu succes a misiunilor încredințate. Grijii profunde și încrederii pe care partidul o acordă armatei noastre, militarii grăniceri îi răspund cu dăruirea întregii lor energii în scopul obținerii celor mai bune rezultate în procesul de instruire și educare, cu executarea ireproșabilă a serviciului de pază, îndeplinind ordinul Comandantului Suprem al forțelor noastre armate ca toate unitățile să obțină calificativul „BINE“. Și în subunitățile noastre sînt prezente într-o măsură tot mai mare eforturile care au cuprins întreaga țară de a se găsi mereu soluții tot mai eficiente pentru rezolvarea sarcinilor ce ne revin, promovîndu-se larg tot ceea ce este nou și înaintat, înlăturînd cu hotărîre vechiul depășit de Rezultate bune au obținut in viață, această privință maiorul loan Buzașu, cpt. loan German, locot. Vasile Moldovan, locot. Măricel Cobuz și alții. Succesele obținute zi de zi în paza frontierei de stat se datoresc și sprijinului prețios pe care-l primesc permanent grănicerii din partea organelor de partid și de stat județene, municipale, orășenești și comunale din zona de frontieră, cooperării fructuoase cu organele M.A.I., cu gărzile patriotice, legăturile strînse și trainice statornicite între noi și populația din zona de frontieră. In același timp, cronica vieții grănicerești consemnează numele multor ostași minunați, care străjuind cu vigilență și bărbăție slăvitul pămint strămoșesc, îndeplinindu-și cu cinste misiunile, nu au pregetat atunci cînd situația a impus să acorde sprijin unor cetățeni a căror viață se afla în pericol, sau să salveze avutul obștesc, bunurile unor locuitori ai așezărilor de pe graniță. Pe linia măsurilor inițiate de conducerea superioară de partid, menite să zădărnicească acțiunea oricăror elemente antisociale se înscrie și perfecționarea muncii educative în rîndurile populației, pentru cunoașterea și respectarea legislației regimului de pază a frontierei de stat, sporirea vigilenței acestora față de persoanele necunoscute ce apar în zona de frontieră sau a celor neavizați veniți ocazional în localitățile de frontieră. De ziua lor, grănicerii raportează partidului și guvernului, întregului nostru popor, că sunt hotăriți ca prin fapte profund patriotice să se dovedească demni înaintașii lor, că se situează de la înălțimea vremii de față și a celei ce va veni. Nimic nu ne va abate de la acest angajament solemn sub semnul căruia sărbătorim ziua noastră tradițională. SPORT Portret de țesătoare Avancronică fotbalistică „B“ PRONOSTICURI CU PETRU STANILA După o înfrîngere destul d ferită de Corvinul în ultima sa antrenorului P. Stănilă îi vine lna fotbalului, a actualei ediții nedoreni, sfîrșește, cum nu se o reținere de moment pentru viului, tehnicianul Corvinului — După o evoluție constant bună, mai mulți ani la rînd, după un început destul de bun în actuala ediție, iată pe Corvinul la un pas de... divizia C. Cum s-a ajuns în această situație? — înfrângerea suferită pe teren propriu in fața sibienilor ne-a fost fatală. Meciul a fost de pomină. Noi am atacat continuu, am avut ocazii peste ocazii, dar degeaba. Dacă vă mai spun că raportul de cornere ne-a fost favorabil cu 30—1 (!) vă puteți magina ce-a fost. Ei bine, pe singurul lor contraatac, cei din Sibiu au înscris golul care ne-a zvîrlit în coada clasamentului. — Am văzut de mai multe ori echipa hunedoreană jucînd în deplasare. Practica un fotbal modern in viteză, cu un foarte bun joc de apărare, cu o linie de atac deosebit de periculoasă. Aș spune că pînă și în jocul cu Politehnica, Csergő și colegii lui de linie au fost de foarte multe ori aproape de gol și numai neșansa s-a opus înscrierii. Pe de altă parte gazdele au deschis scorul printr-un gol norocos, care a tăiat total aripile oaspeților. . Nerespectarea de către apă e severă (cum a fost și cea sub deplasare, la Timișoara (0—4), greu să lege o discuție pe tede campionat, care pentru dupoaie mai neplăcut. A fost însă că pe măsura scurgerii interși-a recăpătat optimismul. Iătoria indicațiilor date (marcaj strict la Regep, Dima și Iurdan), a facilitat acest scor pe care, oricum îl socotesc nedrept. — Numai infrîngerea suferită acasă cu C.S.M. Sibiu, sau scorul de la Timișoara au explicat, credem, slaba comportare a Corvinului în retur... — Am avut și încă mai avem în lot numeroși jucători de valoare, o echipă care, o spun cu toată sinceritatea este de mijlocul clasamentului. Spre regretul meu însă, nu numai motivele invocate mai sus au adus Corvinul în această postură, ci și faptul că de la o vreme încoace conducerea secției, a asociației, se ocupă prea puțin de problemele ce le ridică o formație divizionară și componenții ei. Șansele dumneavoastră se leagă de acest ultim joc al ției, meci pe care îl susțineți edila Satu Mare. Sînteți amabil să anticipați rezultatul jocului, mai bine zis, să ne dați cele opt pronosticuri ale etapei 30? Minerul Anina — Gaz metan Mediaș. Medieșenii sînt și ei amenințați, dar nu-i văd în stare să cîștige acolo unde de regulă nu se pot smulge puncte. Pronostic: 1. C.S.M. Reșița — Gloria Bistrița. Promovată în A, formația locală va oferi suporterilor lor un meci frumos care în plus să le întărească convingerea că nici acolo, in primul eșalon, n-o să-i facă de rușine. Pronostic: 1. Chimia Făgăraș — C.F.R. Timișoara. Este limpede. Bat gazdele, pentru a evita retrogradarea. Nu-i văd pe ceferiștii timișoreni interesați să li se opună. Pronostic. 1. Olimpia Satu Mare — Corvinul Hunedoara. Am făcut întotdeauna jocuri bune la Satu Mare. Am reușit să smulgem puncte. Acum nu mai avem ce pierde. Vom juca numai la victorie, iar în caz că o obținem înseamnă că am rămas în (golaverajul îi favorizează — n.n.). Metalurgistul Cugir — C.F.R. Arad. Joc fără probleme pentru arădeni. Nu cred că se vor întrebuința la Cugir de dragul tău, a făgărășenilor sau mai nosștiu eu cui. Pronostic: 1. Politehnica Timișoara — Electroputere Craiova. Vorbind deschis, mi-e teamă de bunăvoința studenților. Pronosticul meu deci... 1 sau X. Vulturii textila Lugoj — C.S.M. Sibiu. Nădăjduind într-o a opta minune, localnicii vor mai lupta pentru victorie. Pronostic: 1. Minerul Baia Mare — Olimpia Oradea. Rezultatul nu mai contează pentru nici o echipă. Poate dorința băimărenilor de a reveni pe locul doi. Pronostic: 1. V. ȘTEFAN sîmbătă 24 iunie 1972 ZIUA GRĂNICERILOR OAMENI CU NOI VERZI в Undeva în sufletul omului există un colți-șor neștiut de nimeni unde înfloresc p^devoratele flori ale omeniei, respectului și îndeplinirii ireproșabile a datoriei de om, patriot și luptător. Așa l-am cunoscut într-una din zilele trecute pe soldatul Vasile Fîșlea, un ostaș cu epoleții verzi, cu privirile limpezi ca apa de izvor, cu auzul și simțul de pasăre măiastră. Cînd m-am apropiat de omul acesta am simțit că inimile noastre aveau același puls liniștit ca și bătăile calme ale sufletului pămîntului românesc. Nimic nu poate fi mai simplu și mai frumos decît omul, arma și conștiința sa, puse toate în slujba unei cauze scumpe și drepte —• apărarea fiecărei palme de pămînt, din vatra noastră strămoșească ... ... Acum douăzeci și doi de ani în satul Boinești, comuna Bicșad Maria Fîslea a născut un băiat cu ochii albaștri, zglobii și plin de voioșie. Era al treilea copil în familia Fîșlea. Acolo pe Valea Albă, lângă clipocitul Un al firului de apă, s-au scurs cele douăzeci și una de primăveri ale lui Vasile. Acolo se găsește căsuța ascunsă sub perdeaua de pruni, pe sub care Măria l-a purtat în brațe, i-a șters lacrimile nevinovate, l-a alintat, i-a spus povești și i-a înscris în suflet marea iubire pentru oameni, pentu țară. Micul Vasile creștea văzînd cu ochii. A intrat la școală unde a căutat să-și însușească cit mai mult din tezaurul științei și culturii. După absolvirea liceului, tînărul Vasile Fîșlea, urmează o școală tehnică de prelucrare a lemnului. Apoi se reîntoarce pe meleagurile natale și se angajează la V.I.E. Bicsad. Aici s-a dedicat cu seriozitate țigînd curînd dragostea și prețuirea muncii cîșcolegilor de muncă. „Cinstea, corectitudinea, atitudinea responsabilă față de realizarea sarcinilor profesionale au fost — după cum spunea Ioan Bledea, secretarul Comitetului de partid de la U.R.S. Bicsad — principalele trăsături, definitorii, ce-l caracterizau". De altfel, așa s-a caracterizat in recomandarea sa comunistul I. Blodea, cînd l-a propus să fie primit în rîndurile atunci comuniștilor. Timpul a trecut și iată-l pe tînărul Vasile Fîslea chemat să-și satisfacă stagiul militar. Melancolia firească pricinuită de despărțirea de cămin, familie,, soție și colegii de muncă, i-a fost repede spulberată, afiind că va în cadrul trupelor de grăniceri. Era — activa după cum afirma chiar tînărul recrut de atunci — o înaltă sarcină pe care mi-o trasa patria, aceea de a-i apăra fruntariile. Pătruns de spiritul înaltei responsabilități dictată de noua sa activitate, ostașul Vasile Fîslea s-a preocupat intens de buna și temeinica sa pregătire politică și militară, situându-se întotdeauna printre grănicerii fruntași din subunitatea în care era încadrat. Alături de tovarășii săi grăniceri, acolo la hotarele patriei, soldatul V. Fîșlea și-a îndeplinit întotdeauna cu responsabilitate majoră misiunile încredințate de comandanții săi. — Grăniceria este o adevărată școală a curajului, bărbăției și eroismului — ne mărturisea tînărul soldat, neputîndu-și ascunde mîndria ce-i stăpinea. N-a trebuit să insistăm prea mult spre a-l face să ne povestească una din misiunile sale, să-i spunem mai semnificative. ... Se-nserase, cînd pornise in misiune. Nori grei, întunecoși se rostogoleau deasupra munților din jur, învăluindu-le piscurile. Nu peste mult se porni ploaia. Cînd ajunse la poalele muntelui, furtuna s-a dezlănțuit cu toată intensitatea, își apleca trunchiurile pînă-n pămint. Pădurea scoțînd scrișnete înfricoșătoare, sub răpăitul cadențat al ploii, се-și oglindea chipul în argintul fulgerelor. Stropii mari și reci îi răcoreau fruntea înfierbîntată. — Afurisită vreme! — își zise Vasile. Mai luptase el cu intemperiile și vitregia naturii dar în noaptea aceea, vremea își făcea de cap. Se gîndea ce să facă. Să se întoarcă înapoi? — ce i-ar spune tovarășii de arme? Să stea pe foc pînă va trece furtuna? — dar dacă aceasta va dura cîteva ore și cineva ... — Cînd am jurat sub steag, își spuse în gînd, m-am legat să nu precupețesc nimic, nici chiar viața, pentru apărarea pămîntului scump al patriei mele. Mai hotărît la aceste gînduri, strînse la piept oțelul rece al pistoletului și porni pe cărarea de pe marginea pădurii. Se îndrepta spre Rîpa Dracului — cum botezaseră grănicerii acel loc deosebit de periculos chiar în condiții de vreme bună. Era ud pînă la piele și din pricina noroiului ce se formase pe cărare, aluneca deseori. Poteca trecea în acest sector pe marginea unei ripe cu abrupți. La un moment dat, fără să-și dea pereții seama se trezi lunecînd în viteză la vale. Încercă să se agațe de ceva dar nu reuși. Se trezi semiconștient, epuizat, la rădăcina unui stejar bătrân, își reveni repede, își controla pistoletul și echipamentul. Totul era în ordine. Doar palmele îi erau însîngerate. După ce le-a pansat s-a ridicat și cu deosebită precauție, mai mult tîrîndu-se s-a îndreptat în vale spre firul de apă ce curgea acum clocotit. Era ora 1 noaptea și ploaia nu mai contenea. Omul se afla singur în mijlocul naturii dezlănțuite, înaintarea era foarte dificilă. Nu găsea puncte de sprijin, terenul golaș, dar deosebit de alunecos, îl putea pune în situația de a fi din nou proiectat vijelios la vale. A fost nevoie de un efort supraomenesc, de voință, de bărbăție ca să răzbată pînă la firul apei din vale. A reușit. Misiunea a fost îndeplinită ... ... Intîmplarea povestită de soldatul Vasile Fîslea nu este cu nimic ieșită din comun și nu conține elemente ale senzaționalului. Prin asemenea întîmplări sau altele mai dramatice a trecut atît ostașul V. Fîslea, cit și majoritatea tovarășilor lui de arme. Dar nu în aceste întîmplări constă adevăratul chip al ostașului grănicer, ci , în conștiința fermă a îndeplinirii misiunii încredințate, în hotărîrea și responsabilitatea cu care privește nobila misiune de apărare a hotarelor scumpei noastre patrii. Avînd asemenea apărători la fruntariile țării, poporul poate în siguranță să-și făurească viața fericită, să-și înalțe neîncetat patria pe nouă, noi culmi ale civilizației și progresului. MIHAI MARCIUC maior (Urmare din pag. 1), cu ochii pe fire, să nu stea războiul nici o clipă ... Și cam atît! Apoi plutește mai departe, ca nu cumva să-i stea războaiele, pentru că ea s-a angajat să nu stea. Iar războaiele Auricăi nu stau, țes, țes, harnice și ascultătoare, ca duse de nevăzute impulsuri pornite din inima acestei fete mici, dar cu suflet atât de mare. La un alt grup lucrează Elisabeta Kerekeș, tot o fată mititică, dar mare fruntașă, ca Aurica. Seamănă de parcă ar fi surori, cu același mers plutit, aceiași ochi mari, inteligenți, aceeași privire ageră. — Ești fruntașă Elisabeta. Cum ? ’ — Simplu. Ne ajută nenea Cocter, și ne mai ajută tovarășa Cornelia Groza, și Ana Racz. Ele-s mai vechi, ne sfătuiesc, ne ajută dacă avem vreun necaz ... Elisabeta tace, își lasă privirile în pămînt, nu vorbește despre munca ei, roșește și se întoarce la războaiele ei, repede ca o furnică și n-o mai vedem. La alte războaie, Ana Racz, Cornelia Groza, Magdalena Incze, Maria Biro și cea mai căutată, firăreasa Margareta Erdély, fata cu degete subțiri și îndemînatice, care înnoadă firele rupte cu o iuțeală de zid că le vrăjește nu le leagă. E un zgomot specific țesătoriilor, sunt 48 de războaie și șase țesătoare, o ficăreasă și doi ajutori de maiștri — unul bătrîn, unul tînăr. Fetele au halate albastre, și baticuri albastre, au ochi mari, inteligenți, mers de furnică și degete vrăjite. Și din tot, fete și războaie mi-am imaginat un tablou cu țesătoare fruntașe, culoare de conștiință și hărnicie, roșu și albastru, pe fondul imaculat de 100.000 de metri pătrați de pînză albă, țesută din fir și conștiință, în cinstea Conferinței Naționale, din dragoste fierbinte față de partidul comuniștilor. Memento Cinema Sîmbătă 24 iunie SATU MARE — Victoria — Astă-seară dansăm în familie (film românesc, color); Popular : Ultimul războinic (film american, cinemascop, color); CĂREI — 23 August: Duel straniu (film bulgar, color); Popular: Abel, fratele tău (film polonez, color); TAȘNAD : Străzile au amintiri (film românesc); NALMEU : Simpaticul domn :,R“ (film românesc); NEGREȘTI-OAȘ: Subiect pentru o schiță (coproducție sovieto-franceză, color, cinemascop); SANISLAU: Floarea de cactus (film american, color); BERVENI: Secretul din Santa Victoria (film american, color, cinemascop). Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca Memento pentru toți (reluare) Ion Slavici. 9.50 De vorbă cu gospodinele. 10.05 Curs de limba engleză — secția a 20-a. 10.35 Reportaj: „Peste ani“. 10.50 Anchetă T.V. 11.30 Emisiune de divertisment. 12.15 In slujba sănătății — emisiune de educație sanitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Emisiune în limba germană. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ia întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Țara întreagă în întrecere. 20.15 Tele-enciclopedia. 20.55 Film serial: „Schulmeister“. Episodul al III-lea. 21.50 „Zîmbiți... vă rog“ — emisiune de divertisment. 22.40 — Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August". Uzina de reparații auto Satu Mare OFERĂ SPRE VÎNZARE din stoc disponibil pe bază de comandă, întreprinderilor de stat, următoarele materiale: piese auto S.R. 131 și 113 laminate feroase organe de asamblare Lista completă a materialelor disponibile se poate consulta la serviciul aprovizionării al uzinei, str. Karl Marx nr. 3, telefon 1,14,31, Fabrica de confecții * MONDIALA Satu Mare angajează de urgență pe bază de CONCURS TEHNICIAN PRINCIPAL AUTO Condiții de angajare, conform Legii nr. 12 din 1971. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal învățămînt din cadrul fabricii — telefon 1.34.10, 1.34.12, interior 2. Mica publicitate SCHIMB locuință 3 camere din Baia Mare cu 2 camere la Satu Mare. Informași, str. Avram Iancu 54, Satu Mare. (362) Am DESCHIS atelier de timplărie, Pandu Iosif, str. Rindunelelor nr. 40 Satu Mare. (351)