Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-05-16 / No. 1314

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂT Mim Organ al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul V (XII) Nr. 1314 (2053) Marți 16 mai 1972 4 pag. - 30 bani Cronica economică a decadei RITMICITATEA - indiciu al unei activități productive echilibrate Cifra globală privind realiza­rea principalilor indicatori eco­­nomico-statistici în prima deca­dă a lunii mai, evidențiază cel puțin un lucru, îndeplinind pla­nul producției industriale in proporție de 96,5 la sută respec­tiv 99,9 la sută, atît totalul în­treprinderilor din industria de stat cit și cele republicane se situează sub limita de ritmicita­te admisă. Este adevărat, între unitățile industriale din județ — prin această prismă — exis­tă discrepanțe accentuate. Spre deosebire de Fabrica de con­fecții Mondiala, care a obținut un procent de realizare a sarci­­nei decadare de 115,5 la sută, de Filatura de bumbac din Că­rei (122,9 la sută), I.P.V.I.L.F. (146,3 la sută) și Fabrica de pie­le Drum Nou (121,1 la sută), de Solidaritatea (112 la sută), de In­tegrata de in și cînepă Ne­­grești-Oaș (107 la sută), de In­dustria vinului (106,9 la sută) și Industria laptelui (103,6 la sută), alte întreprinderi ca C.E.I.L., Tricotex, Fabrica de sticlă Poiana Codrului, Uzina de reparații auto, Industria căr­nii, Combinatul 1 Mai, Cras­­na Cărei și Victoria Tășnad au raportat nerealizări pronunțate. De altfel, cu excepția T. I. Oșana din Negrești-Oaș, unitățile de industrie locală au fost acelea care au înclinat sensibil defavo­­rabil balanța indicatorilor. Atit Victoria Tășnad Cit și Crds­ rra Cărei sau Combinatul 1 Mai n-au izbutit să atingă, din pla­nul decadat, decit limite cuprinse între 51,7 și 88,4 la sută. Concluzia este evidentă: „oste­nite“ de eforturile ultimei deca­de din luna aprilie, aceste în­treprinderi și-au permis, în po­fida principiilor riguros stabili­te ale organizării științifice producției și a muncii, o activi­­­tate mai lejeră. Neconvingătoare apare situa­ția Fabricii de sticlă din Poiana Codrului și a C.E.I.L. Satu Mare, ambele justifică nerealizarea prin existența unor probleme tehnologice fortuite. Defectarea unui ferestrău circular multiplu la secția de croit masiv a handi­capat fabricarea anumitor sorti­mente de mobilă cu circa 13 procente. S-a omis însă să se arate că niciodată, la acest uti­laj cheie, nu s-a respectat grafi­cul de revizii periodice și repa­rații planificate. Iar cuptorul ca­re dă de furcă sticlarilor de mai multă vreme „nu merge“ dato­rită unor materiale de schimb, se pare, imposibil de procurat. După cum se vede, ambele aspecte sunt fals obiective. Neajunsurile ivite la Fabrica de tricotaje Tricotex au fost cauzate, în cea mai mare parte, de aprovizionarea co-materială defectuoasă, tehni­­cina o poartă în întregime o seamă de furnizori litigioși, care livrea­ză materii prime și materiale necorespunzătoare calitativ, cu mari diferențe de nuanțe aceeași culoare, scuturi încurca­ta­te, lipite, rupte sau incorect vopsite. O situație oarecum similară se întîlnește la Uzina de reparații auto. Aici nerealizarea prima decadă a acestei luni din redus sub nivelul planificat sar­a­cina ecopesim­ică de la începutul anului. Principala cauză o con­stituie neprimirea in timp util a pieselor de schimb din cola­borare. Mult mai fructuoase — în pe­rioada analizată — sînt rezulta­tele îndeplinirii planului pro­ducției marfă vîndută și înca­sată. Atît în industria republi­cană cit și pe total industrie de stat indicele de îndeplinire de­pășește procentul de 100 la su­tă. Din păcate, în industria de stat, realizările decadei, deși promițătoare, n-au fost destul de consistente pentru a reduce nerealizarea globală acumulată de la începutul anului. De data aceasta, cu excepția întreprin­derii Crasna Cărei, unitățile in­dustriei locale au înclinat pozi­tiv balanța indicatorului. De ase­menea, suplimentări substanția­le a sarcinei decadare au rapor­tat Solidaritatea (119,9 la sută), Fabrica Drum Nou (119,5 la su­tă), Fabrica de cărămizi Ceram (112,6 la sută), Industria textilă Ardeleana (110,4 la sută), Fabri­ca Tricotex, Industria cărnii (108,9 la sută), Industria lui (104,7 la sută), Integrata lapte­de in și cînepă (105 la sută), Fabrica de mașini­ casnice 23 August (103,5 la sută) și multe altele, cu depășiri mai mici dar semnifica­tive. Subliniem însă că diferențele existente între nivelul de reali­zare a producției globale și pro­ducției marfă vîndută și încasa­tă demonstrează formarea la în­treprinderi a unor stocuri de produse finite cu livrare întîrzia­­tă. îndeosebi, la întreprinderile de industrie locală s-au acumulat, între timp, mari cantități de pro­duse finite,­­încă neexepe­diate. Deși planul producției industriale a fost depășit, în pe­rioada parcursă, cu 0,7 la sută, indicatorul producției marfă vîndută și încasată atestă o diminuare de 21 procente. Concretizînd eforturile oameni­lor muncii din întreprinderile industriale ale județului nostru, arătăm că în intervalul scurs din actualul an de plan s-a obținut deja suplimentar mobilă în va­loare de 1,1 milioane lei, 427 m.c. cherestea fag, confecții tex­tile în valoare de 18,1 milioane lei, 45 m.p. țesături textile și bumbac, 5.000 buc. tricotaje, 433 tone ulei, 460 hi lapte și multe altele. ED. MICLEA Consum exagerat de medicamente ? Nu, dar nici rafturi goale în farmacii! Faptele sunt deja pe deplin cu­noscute — am traversat în tim­pul din urmă o adevărată criză: rețeaua noastră farmaceutică a înregistrat serioase goluri în asigurarea necesarului de medi­camente. Aspecte ale acestei chestiuni le-am abordat în discu­ția cu tov. farm. princip. Nicolae Micul, directorul Oficiului farma­ceutic Satu Mare. V-aș ruga, tovarășe di­rector, ca în spirit de deplină obiectivitate să ne oprim asu­pra cauzelor care au generat această slabă asigurare rețelei farmaceutice cu medi­a­camente. — Una dintre cauze ar fi de ordin, hai să zicem, obiectiv, sau. In orice caz, cauză situată dea­supra județului , și nelivrarea unor necontractarea importante cantități de medicamente către beneficiari. Situație deloc de ne­glijat pentru că degeaba obținem noi cîștig de cauză pe linie juri­dică, fabricile producătoare fiind penalizate pentru neonorarea contractelor, faptul nu ne poate încălzi, întrucît penalizările nu pot ține locul medicamentului de pe rețetă. Paralel însă cu aceas­tă cauză s-au acumulat și altele. Interviul nostru Anume, după părerea mea, la în­tocmirea fondului de medicamen­te pe anul 1972, nu s-a ținut sea­ma de sporul firesc al populației, de introducerea unui volum mare de medicamente la gratuități — într-un cuvînt nu s-a ținut sea­ma, nu s-a evaluat științific ne­­­cesarul real. — Cine trebuia să țină seama, să evalueze? — Firește, Direcția sanitară ju­dețeană. In acest mod s-a ajuns ca fondul destinat asigurării ne­cesarului de medicamente să fie exact egal cu cel din anul 1971. Nu știu, nu pot să-mi dau seama, nu s-a găsit înțelegerea deplină la Secția financiară sau nu s-a luat în serios această problemă. — Disociind — apropo de mediul farmaceutic — care este, tovarășe director, partea dumneavoastră de vină la crearea situației enunțate ? — Să știți că n-am avut nici un moment intenția de a mă spăla pe mîini, nici pe departe nu doresc să se creeze impresia că noi am fost băieți frumoși și nevinovați. Greșala noastră fun­damentală, dacă mă pot exprima așa, este aceea că am acționat, cu memorii în special, și doar la minister. Or, estimînd exact pro­porțiile necazului, firesc ar fost să informăm la timp organe­fi­le județene și atunci sprijinul acestora l-am fi putut primi cu mult mai devreme. Ajunși în acest punct, ne-ar interesa cum se îndepli­nește planul de asigurare rețelei farmaceutice cu nece­a­sarul de medicamente — plan supus, de altfel, dezbaterii și aprobat în sesiunea Consiliu­lui popular județean. — Beneficiem în prezent de serioase suplimentări ale nece­sarului de medicamente. Aceas­ta datorită intervențiilor făcute de județ la minister și de către minister la fabricile producătoare — de a livra și cantitățile ră­mase restante. Valoric, deficitul nostru ne-a fost acoperit pînă la această oră cu circa 4,5 mili­oane lei, situația tinzînd să se îmbunătățească și în continuare. In acest mod s-a creat posibili­tatea ca în farmacii să existe o gamă largă de medicamente de­ficitare cu săptămîni în urmă : hipotensive, calmante, , diuretice, antibiotice etc. In paralel cu aceste măsuri de suplimentare, oficiul nostru a impus un con­trol strict la anumite categorii­ de medicamente — antibiotice, de exemplu, care se eliberează numai la avizul medicului. A­­ceasta spre a preveni consumul Interviu realizat de GAVRIL TONICA (Continuare în pag. a 2-a) S-a încheiat SĂPTĂMÎNA TEATRALĂ SĂTMĂREANĂ Timp de șapte zile munici­piul nostru a găzduit presti­gioasa manifestare cultural­­artistică Săptămîna teatrală sătmăreană prilejuită de sărbătorirea a 100 de ani de la­­ prima ședință de lucru la Satu Mare Societății pentru fond de tea­a­tru român din Transilvania, tă, Bine concepută și organiza­cuprinzând un variat — simpozioane, program mese rotunde, întîlniri intre oameni de teatru și public, și un nu­măr de opt reprezentative pentru spectacole trupele care le-au prezentat (Ora­dea, Тd. Mureș, Sibiu, Teatrul Național din București, Satu Mare — ambele secții, Baia Mare și Teatrul Național din Cluj) — Săptămîna a polari­zat interesul publicului pentru valorile autentice ale trecutu­lui și prezentului nostru artis­tic, pentru mesajul înaintat al artei scenice române, în­­scriindu-se cu majuscule în rîndul evenimentelor cultura­le de referință. Seria spectacolelor s-a în­cheiat duminică seara cu pie­sa lui Aurel .Baranga „Intere­sul general“ pusă în scenă de un colectiv al Teatrului Națio­nal din Cluj. Asupra acestui spectacol, ca și asupra unor momente semnificative ale prestigioasei manifestări Săp­tămîna teatrală sătmăreană vom reveni în numerele noas­tre viitoare. Adunarea jubiliară prilejuită de aniversarea a 1850 de ani de la atestarea documentară a municipiului Drobeta și de sărbătorirea a nouă decenii de existență a Uzinei de vagoane din Turnu Severin ora 13,30. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducă­tori de partid și de stat se îndreaptă spre Casa de cul­tură a municipiului Turnu Severin, pentru a lua parte la adunarea jubiliară prile­juită de aniversarea a 1850 de ani de la atestarea docu­mentară a municipiului Dro­beta și de sărbătorirea a nouă decenii de existență a Uzi­nei de vagoane din Turnu Se­verin. In sală sunt prezenți mem­brii comitetelor județene Me­hedinți al P.C.R. și munici­pal Turnu Severin al P.C.R., deputații consiliilor populare județean și municipal, munci­tori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii sărbăto­rite, din celelalte unități eco­nomice din localitate, inte­lectuali, activiști de partid și de stat, alți cetățeni ai mu­nicipiului. Uii Se află, de asemenea, pri­secretari ai comitetelor municipale de partid și pri­mari ai municipiilor din în­treaga țară, precum și dele­gații de partid și de stat din orașele riverane Kladovo și Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. (Continuare în pag. a 3-a). Doresc să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, locuitorilor municipiului tuturor Turnu Severin și județului Mehedinți un călduros salut din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste Ro­mânia. (Aplauze puternice, ura­­le). Sărbătorim astăzi două eveni­mente deosebit de importante pentru locuitorii acestor melea­guri, pentru muncitorii din Turnu Severin : împlinirea 1850 de ani de la prima ates­a­tare documentară a municipiului Turnu Severin — antica Dro­beta — și a 90 de ani de exis­tență a Uzinei de vagoane din orașul dumneavoastră. Cu acest prilej, doresc, să felicit, în mod călduros, pe locuitorii munici­piului, pe muncitorii uzinei de vagoane și să le adresez tutu­ror cele mai calde urări de noi succese în activitatea lor. In­tr-adevăr, sînt două evenimente de o deosebită importanță — și dumneavoastră, oamenii muncii din municipiu, din întregul ju­deț, întîmpinați sărbătorirea lor cu succese remarcabile în înfăp­tuirea sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului, în toate domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfățișați la această sărbă­toare măreață cu succese deose­bite, atît în industrie, cît și în agricultură, în activitatea politi­­co-educativă ; aveți o organizație de partid puternică, care cons­tituie­­ garanția înfăptuirii nea­bătute a politicii partidului de către toți oamenii muncii. (A­­plauze prelungite). Istoria vorbește că încă cu 5 500 de ani în urmă pe a­­ceste meleaguri existau așezări omenești. In epoca statului ge­­to-dac s-a dezvoltat așezarea Drobeta care, după cum­ știți, a dăinuit multă vreme ; descope­ririle atestă că, practic, în toată perioada de la înființarea sa și pină astăzi această așezare fost — dacă se poate spune așa a — un sîmbure al dezvoltării po­porului român, deoarece timp de aproape 2 000 de ani, în împre­jurări grele, locuitorii au în­fruntat năvălirile, au făcut față greutăților, păstrîndu-și existen­ța, contribuind, prin aceasta, la menținerea și afirmarea ființei poporului român. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Vă mîn­­driți cu primul pod construit acum aproape 2 000 de ani, așa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriți cu cea mai mare hi­drocentrală de pe Dunăre — ex­presie a geniului creator al po­porului român, a forței societă­ții socialiste pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, mare). Desigur, cunoașterea prețuirea ei, constituie un istoriei, im­portant factor de educație, un izvor de învățăminte și, totoda­tă, un îndemn de a face totul (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată do­cumentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România e­cretează: ARTICOL UNIC. — Incepînd cu data prezentului decret, mu­nicipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuția deosebită adusă la industrializarea socialis­tă și participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii d­ecretează: Socialiste România ARTICOL UNIC.­­ Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa 1 Uzi­nei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DEC­R­ET privind conferirea Ordinului „Steaua Republi­cii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Dro­beta Turnu Severin, contribuției aduse de locuitorii săi în de­cursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și pro­gres social, participării la acțiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalității, la insurecția armată și la cucerirea pu­terii politice de către clasa muncitoare, precum și pentru partici­parea activă la înfăptuirea politicii partidului și statului de con­struire și dezvoltare a societății socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată do­cumentar. Consiliul de Stat d­ecrete al Republicii Socialiste România ARTICOL UNIC — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d­ecretează: ARTICOL UNIC. — Pentru rezultatele remarcabile obținute în muncă și pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea Uzi­nei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin și la reali­zarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul" tovară­șilor. Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuș mecanic, maistru la Uzina de vagoane Gheorghe A. Zaharia — lăcătuș construcții metalice. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Vedere a grandiosului obiectiv de la Porțile de Fier — Sistemul hidroenergetic și de navigație — a cărui inaugurare oficială va avea loc în cursul zilei de azi în prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU și IOSIP BROZ TITO.

Next