Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1277-1353)

1972-06-23 / No. 1347

> iii ‘IN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.CR.­­ ȘI A CeleI DE-A II-A ANIVERSARI A MANARII »11(11 CINCINALUL SS in D îndemnul conștiințel­o­­ socialiste Angajamentele, această în­suflețită manifestare a înaltei conștiințe socialiste a oame­nilor muncii s-au concretizat încă fie pe acum într-un nu­măr­­ U­.mil ani de întreprin­deri industriale din județul nostru. Alături de Fabrica de con­fecții Mondiala, care, prin re­zultatele economice dobîndite în ultimele luni se situează cu cinste in fruntea întrecerii so­cialiste din județ, alte 8 uni­tăți economice raportează în medie cu 15 zile mai devre­me îndeplinirea angajamente­lor suplimentare luate în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii. Este vorba de în­treprinderea Solidaritatea, Fa­brica de tricotaje „Tricotex“, Fabrica de cărămizi, „Ceram“, Industria laptelui, Industria vinului, Tipografia Satu Ma­re, Fabrica de pielărie ,,Drum Nou“ și întreprinderea de produse industriale. Aceste realizări remarcabile asigură îndeplinirea exempla­ră și chiar depășirea angaja­mentelor anuale îmbunătățite, luate de fiecare colectiv de muncă. Pînă in prezent au fost acoperite circa 70 la su­tă din aceste angajamente. Este rodul efortului al oamenilor muncii colectiv sătmă­reni care din îndemnul conștiinței socialiste și sub îndrumarea organelor și a or­ganizațiilor de partid acțio­nează neabătut pentru tran­spunerea în practică a sarci­nilor economice stabilite de partid, pentru edificarea so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. RAID-ANCHETĂ privind consumul de apă potabilă I *TRAJ „M. EMI? PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ? -------------­ щ [UNK] [UNK] [UNK]а [UNK]я [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] :ii) 7 ★ 4 pag. — 30 bani Liiic 1972 „ ... Femeile noastre repre­zintă o forță“, spunea Viori­ca Maxim, președinta Comite­­ului sindical al F.C. Mondiala. De acest adevăr e convins și tovarășul Alexandru Turbu­­ța, inginerul șef al fabricii, fapt pe care ni l-a confirmat cu toată tăria, dar cu o com­pletare. — Ne-am angajat — ne spune interlocutorul — să ne realizăm sarcinile ce ne revin în actualul cincinal, în 4 ani și 6 luni și să realizăm astfel, peste plan, o producție în va­loare de peste 250.000.000 lei. Pe ce ne-am bazat cînd ne-am angajat la această sarcină deo­sebită? Pe un calcul al certi­tudinilor, și nu pe unul al probabilităților. Și, în plus, pe unitatea și hărnicia colectivu­­l'.'ți -nostru, n­u forța­,lui da ac­țiune. Inginerul șef continuă apoi: — Angajamentul luat de noi în cinstea Conferinței Națio­nale a P.C.R. și a aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, prevede un plus de producție în valoare de 35.000.000 lei. Această realiza­re va aduce deja sfîrșitul cin­cinalului mai aproape. ■ In afară de angajament, cred că în „calculul certitudi­nilor" mai intră și alte mă­suri. Fără îndoială. In 1973 vom începe o investiție în va­loare de vreo 20 de milioane, din care 4.7 milioane vor in­tra în funcție în același an. Aceasta va reprezenta o hală de producție in care vor intra toate secțiile de creație, ma­gazii etc. In locul lor, în spa­tiile destinate acestora In prezent adică, vor fi instalate benzi de producție în flux, pentru confecții de rochițe pen­tru fondul pieții și pentru ex­port. In felul acesta vom rea­г. M. (Continuare în pag. a 3-a). Calcului certitudinilor + unitatea și hărnicia colectivului încheierea vizitei în țara noastră a prințului Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia Joi dimineața, Alteța Sa Re­gală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa Re­gală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cam­bodgiei, Alteța Sa Regală Prin­țul Norodom Sianuk și Alteța Sa Regală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în Ro­mânia, între 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în Ro­mânia, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Na­țional al Cambodgiei, și ce­lelalte personalități cambod­giene au vizitat unități in­dustriale, obiective social-cultura­le la reședința oaspeților. Al­tețele Lor Regale, prințul Noro­dom Sianuk și prințesa Monique Sianik, au venit, pînă la Aero­portul Internațional București- Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin tescu, secretarul Consiliului Stă­­de Stat, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat ce­le din orașele București și Pitești­­, luînd cunoștință cu mult interes de realizările ob­ținute de poporul român în fău­rirea orânduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de primire călduroasă și ospitalie­­­ră, mărturie grăitoare a senti­mentelor de pi­s­tenie și solida­ritate pe care p­oporul român le nutrește față de poporul cam­bodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, președintele Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste, secretar general al Par­tidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cam­bodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, lângă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele Nicolae Ceaușescu și tovarășului Norodom Sianik. Urarea prințului „Tră­iască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambodgian“ se putem citi pe o mare pancartă înălțați (Continuare în pag. a 4-a). Alteța Sa Regală prințul Noro­dom Sianik, au avut convorbiri la care au participat : Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri ; Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri ; Ște­fan­ Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ; Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. ; Ma­rin Alexie, ambasadorul R. S. România acreditat pe lingă șeful statului Cambodgia. (Continuare in pag. a 4 a). DECLARAȚIE COMUNA adoptată cu prilejul vizitei oficiale in România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianuk Ieri s-a deschis în municipiu O EXPOZIȚIE DE FLORI In prezenta tovarășului Iosif UGLAR, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean și a tovarășului Vasile Gita, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, a avut loc ieri, vernisajul unei expoziții inedite de artă a aran­jării florilor, deschisă la Galeria de artă de că­tre Elisabeta Deutsch. Expoziția s-a bucurat de un deosebit succes, oferind un bun prilej pentru cultivatorii de flori din Satu Mare și împrejurimi de a se iniția în această frumoasă artă, de a lărgi activitatea de cultivare și comercializare a flori­lor. Pentru consolidarea economico­­financiară a fiecărei cooperative agricole producției și a muncii, a luat re­cent o măsură menită să contri­buie în mod concret la îmbună­tățirea activității de producție și economico-financiară a cooperati­velor agricole de producție slab dezvoltate. Astfel, la nivelul județului nos­tru a luat ființă un colectiv de specialiști care va elabora studii și analize de organizare științifi­că a producției și a muncii în vederea creșterii eficenței econo­mice a întregii activități din coo­perativele agricole de producție. Din acest colectiv fac parte spe­cialiști ai Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare și apelor, ingineri agronomi, in­gineri zootehniști, medici veteri­nari, economiști, specialiști din diferite sectoare ale industriei ju­dețului, de la Banca agricolă, din instituții județene, care conlucrea­ză cu unitățile agricole, de la Uniunea județeană a cooperative­lor agricole de producție. De asemenea, la nivelul fie­cărui consiliu intercooperatist, pînă la data de 30 iunie a.c. tre­buie să se formeze colective si­milare, care vor avea ca princi­pală sarcină să găsească în unități noi soluții de îmbunătățire a or­ganizării muncii, a conducerii și planificării, a folosirii mai judi­cioase a mijloacelor de producție și a forței de muncă, a diversifi­cării și dezvoltării sectoarelor in­dustriale și a prestărilor de ser­vicii. Faptul că din aceste colective fac parte un număr destul de mare de cadre din industrie — ingineri și tehnicieni — are ca scop în primul rînd consolidarea cit mai adîncă a alianței clasei muncitoare cu țărănimea coopera­tistă, iar in al doilea rînd prin deplasarea lor în unități agricole vor sprijini concret extinderea sectoarelor industriale. Pentru anul 1972 colectivul ju­(Continuare în pag. a 3-a). La Consfătuirea pe țară din de­cembrie 1971, cu secretarii comi­tetelor de partid și președinții consiliilor populare comunale, to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, referindu-se la cooperativele a­­gricole de producție slab dezvol­tate a indicat luarea de măsuri corespunzătoare de către aceste unități spre a ajunge pînă la fi­nele actualului cincinal, la nive­lul cooperativelor dezvoltate. In spiritul acestor prețioase in­dicații, Biroul Comitetului jude­țean de partid prin cabinetul ju­dețean de organizare științifică a La turnătoria întreprinderii Crasna Cărei rTTTYYYTYYTTYTTTTTTYYYYYYT ▼TVTVVTTTVTTTTTVTTTTTTVTTT? Aici se risipește cu vadra, cu polobocul, și la robinetul consumatorului picură. Nenumărate scrisori primite în ultima vreme la redacția noastră semnalează o adevărată recrudescență a neajunsurilor în aprovizionarea cu apă a municipiului. Avînd în vedere că abia cu un an în urmă a fost dată în folosință noua Uzină de apă de la Mărtinești, iar capacitatea vechii uzine a fost substanțial mărită, această stare de fapt pare paradoxală. De aceea, împreună cu tovarășul Ioan Pușcaș, director și Mihai Benea, inginer șef la întreprinderea comunală, am întreprins un raid-anchetă pe „firul" apei, cercetînd u­n pas cu pas dru­mul de la puțurile de captare pînă la robinetul consumato­rului.. .și chiar dincolo de acesta. S-au născut cîteva întrebări: Scăderile de debit sînt reale, sau indubitabil, fictive? Dacă sînt, unde se înregistrează ele, la uzină, pe rețeaua de distribuție sau la consumatori? Ce eforturi depune întreprin­derea comunală și Consiliul popular municipal pentru echili­brarea aprovizonării cu apă? Numărul abonaților a crescut, debitul de apă nu C­el puțin un lucru a fost de la început limpede: de cînd a in­trat în funcțiune, uzina de apă produce constant, la aceeași pa­rametri. — Este adevărat — ne-a spus inginerul șef — actualmente nu putem măsura exact debitul apei livrate, deoarece nu dispunem de aparatura necesară. Totuși, putem aprecia că debitul a rămas același, puțurile fiind exploatate la ca­pacitatea normală. Trebuie spus însă că, de­ atunci, rețeaua de distribuție a fost ex­tinsă cu circa 20 kilometri, nu­mărul abonaților crescînd cu peste 2.500. Dintre aceștia 18 sunt con­siderați consumatori „grei" —U­­zina Unio, Stația de prelucrare a betoanelor, întreprinderea de pro­duse industriale etc. Așadar, ia­tă relevată una dintre­­ cauzele consumului mărit, respectiv a di­minuării debitului pe rețea. Un prim popas la Uzina de la Mărtinești ne facilitează cunoaște­rea amănunțită a sistemului de captare și distribuție a apei pota­bile pe „arterele" din municipiu. Aflăm că investiția nu este fina­lizată. — Orașul beneficiază numai de puțurile puse în funcțiune în pri­ma etapă — explică tovarășul Pușcaș. Pe viitor principala pro­blemă rămîne sporirea suprafeței de­ filtrare și a capacității de captare. Pompele existente pot face față dezvoltării uzinei în ur­­mătorii 10 ani.­­ Și totuși, apa nu deși s-a estimat acoperirea ajunge, ne­cesarului în această primă eta­pă. (Continuare în pag. a 3-a). AAAâ **aa*aaa AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA ШааШЦШШАШАШАААи Seceriș Л romnește deja tulburător f­­­a­grine și vîntul aduce peste serile calme ale orașu­lui miresme de pline proas­pătă. Marea sărbătoare a noii recolte a început„ măreață in simplitatea împlinirii ei, grea în semnificația bucuriei. Cru­gul anului s-a oprit deasupra minunii bobului prospăt, des­­făcind cupole vaste, sub care lumina solară împlinește un ritual, desăvîrșind fecund ac­­u­­­tul coacerii. Bărăganele și-au iarăși rodnic gnomicele deschis că­­­­mări, răsplătind bogat truda­­ celor care și-au legat destinul , și osîrdia de întinderile de cernoziom.­­ Ziarele de ieri anunțau că , primele spice de orz se aplea­că sub tăișul împlinirii des­­­­tinului lor la Tășnad, Aciș­i și Mihăieni, și asemenea vești sosesc și din alte părți ale­­ județului. Oamenii cîmpiei,­­ într-un elan patriotic ce le face cinste, au h­otărît ca a­­ceste zile premergătoare Con­ferinței Naționale a partidului să întreacă în hărnicie bo­găția rodului și luminii, pen­­­­tru ca in cel mai scurt timp­­ împlinirea fiecărui spic să fie cu grijă chivernisită. Așadar, sub faldurile uriașe­­ ale luminii, secerișul anului a început. Slavă bobului I proaspăt de pîine nouă, mun­cii spornice și luminii înalte". IOAN POP

Next