Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)

1972-08-30 / No. 1404

31 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÂÎ Se impun măsuri hotărîte PENTRU RE­AU­ME А IN TERMER A TUTUROR OBIECTIVELOR DE PLĂNUI DE INVESTIȚII Pentru asigurarea dezvoltării potențialului economic și crește­rea susținută a producției mate­riale, pentru îmbunătățirea con­tinuă a condițiilor de locuit, pentru apărarea sănătății popu­lației și pentru construirea de unități sanitare și social-cultu­­rale, ca și pentru crearea unor condiții optime de creștere a producției agricole, statul nostru socialist a alocat pentru anul 3072 și în perspectivă, pînă la finele cincinalului, importante sume de investiții. Recent, Biroul Comitetului ju­dețean de partid a analizat mo­dul cum au fost utilizate aceste fonduri de investiții, stadiul în care se află lucrările de inves­tiții după scurgerea a 7 luni din acest an. In domeniul construcțiilor in­dustriale, după cum rezultă din analiză, valoarea investițiilor realizate totalizează 402 milioane lei la total și 210 milioane lei la construcții-montaj, reprezen­­tind 52,3 la sută și respectiv 55,4 la sută din planul anual, ceea ce constituie o realizare sub condițiile și posibilitățile existente, înfăptuirile de pînă acum în domeniul judecate în investițiilor trebuiesc lumina sarcinilor din documentele Conferinței Na­ționale a partidului, prin prisma avîntului fără precedent în muncă ce stă la baza angaja­mentului întregului nostru popor muncitor de a realiza cincinalul în 4 ani și jumătate. Ori pri­vind din acest punct de vedere realizările obținute în ramura investițiilor, doar constructorii de pe șantierele situează la nivelul din Cărei­le cerințelor, avînd la începutul lunii august 71,9 la sută realizat din sarcinile de plan pe anul în curs. Cu mult sub posibilități se­ situează constructorii de pe șantierele industriale din Satu Mare — 48,6 la sută, și cei din Tășnad — 39,8 la sută. Analizând mai amănunțit si­tuația investițiilor industriale, rezultă că există nejustificate rămîneri în urmă la o seamă de obiective economice, cum ar fi : turnătoria de fontă, etapa a II-a hala de curățătorie, hala de scu­­lărie și cuptoarele pentru trata­ment termic de la Uzina Unio, toate cu termenul de dare în folosință depășit. Mult întîrziate sînt lucrările de investiții de la Complexul de in și cînepă din Căței, unde se înregistrează o răînviere în urmă față de grafie de cca. 2 luni. La fel la Fabrica de cărămizi din Tășnad, deoa­rece I.J.C. nu a asigurat la timp forța de muncă necesară restan­țele de lucrări de construcții­­montaj reprezintă peste 6,5 mili­oane lei — termenul de dare în folosință a obiectivului a fost la 30 iunie a.c. S-ar părea că în sectorul agri­col investițiile se desfășoară în ritm mai susținut. Aceasta însă numai dacă privim lucrurile în lumina realizărilor din dome­niul îmbunătățirilor funciare, unde, timpul prielnic din cursul verii a favorizat realizarea peste 65 la sută din planul anu­a­­l. Merită evidențiată aici și activitatea constructorilor de la Complexul taurin Livada și Femna de vaci din Odoreu, care au realizat în primele 7 luni din an 62,7 și respectiv 67,7 la sută din planul anual. Există însă și în acest sector mari ră­­mîneri în urmă. La lucrările de amenajări piscicole de la Bereu, de exemplu, s-a realizat în această perioadă doar 31,4 la sută din planul anual, la Com­plexul de porci din Molftin 40 în sută, rămîneri în urmă nepermise existînd la Ferma de îngrășare a tineretului taurin de la Căuaș-Santău, ca și la alte obiective. Nesatisfăcător se desfășoară lucrările de construcții în do­meniul social-cultural. In con­strucțiile de locuințe, planul pe acest an prevede predarea la cheie a 1790 apartamente, din care 728 construite din fondu­rile populației, cu contribuția statului. Dar pe primele 7 luni, la acest capitol s-a realizat doar 44 la sută din planul anual, de întîrzieri făcîndu-se vinovată în principal întreprinderea jude­țeană de construcții — lipsă de materiale, neasigurarea forței de muncă necesare, neutilizarea ra­țională a timpului de lucru, indisciplină etc. întîrzieri mari există în rea­lizarea planului de investiții din domeniul învățămînt-cultură­­sănătate. In privința ocrotirii Sănătății, de exemplu, s-a reali­zat doar 32 la sută din planul anual, nu a început construcția căminului-spital pentru bătrîni, iar creșele din cartierele Carpați și Solidarității sînt mult rămase în urmă ; n-au început însă­ lu­crările de construcție la Cămi­nul cultural din Odoreu și cine­matograful din Satu Mare. Tre­buiesc impulsionate lucrările la internatul cu 120 locuri din Negrești-Oaș, sala de gimnastică a Liceului nr. 2, grădinițele de copii din cartierele Carpați și Solidarității etc, ca și lucrările de alimentare cu apă, domeniu în care s-a realizat doar 36,1 la sută din planul anual. Din situația existentă rezultă necesitatea imperioasă de a se lua măsuri urgente în vederea impulsionării muncii de inves­tiții. Conducerile întreprinderi­lor de construcții, I.J.C., Trustul de construcții Cluj, I.C.M. Baia Mare, I.C.H. Oradea și altele, sub conducerea organizațiilor de partid, sunt chemate să între­prindă măsuri eficiente pentru organizarea muncii de asemenea natură, nicit planul de inves­tiții să fie nu numai îndeplinit, ci și depășit, întregul nostru popor se află angajat într-o entuziastă între­cere socialistă pentru îndeplini­rea cincinalului înainte de ter­men. O­ condiție de bază a în­deplinirii acestei sarcini puse de conducerea superioară de partid, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, este darea în folo­sință înainte de termen a obiec­tivelor industriale aflate în con­strucție. Sarcina constructorilor de pe șantierele județului nostru se măsoară deci cu greutatea anga­jamentelor tuturor celor ce muncesc pe aceste meleaguri. Grijulii ca întotdeauna, cooperatorii din Odoreu acordă­­ multă atenție însilozarii porumbului Anul V (XII) 1404 (2143) Miercuri 30 august 1972 ★ pag. — 30 bani ÎN ZIARUL 1 AZI DE Documente ale Parti­dului Comunist Român: Politica externă a Ro­mâniei socialiste Poșta juridică (pagina a 3-a) Agendă olimpică (pagina a 4-a) Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în unități ale industriei constructoare de mașini din județul Brașov In cursul zilei de marți, 29 august, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, făcut o vizită de lucru în orașul­­ și județul Brașov. Desfășurată la scurt timp după lucrările Conferinței Naționale a partidului care a adoptat hotărîri de importanță istorică pentru perfecționarea activității în toa­te domeniile, în perioada de in­tens avînt patriotic al întrecerii socialiste, pe care oamenii mun­cii din întreaga țară o desfășoară în cinstea aniversării Republicii, pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, vizita a con­stituit un fructuos dialog al secre­tarului general cu inginerii, teh­nicienii, specialiștii și cercetătorii din întreprinderi, cu cadrele de conducere ale Centralei industria­le de autocamioane și tractoa­re, cu conducerea ministeru­lui de resort, o vibrantă expre­sie a hotărîrii constructorilor de mașini — români, germani, maghiari — de a înfăptui cu fermitate hotărîrile celui de-al X-lea Congres al partidului. La sosirea la Institutul de Cer­cetări și Proiectări pentru Auto­camioane și Tractoare, conducă­torul partidului și statului este întîmpinat cu puternice urale și ovații de numeroși cercetători, proiectanți și muncitori. La invitația ministrului in­dustriei constructoare de mașini Ioan Avram, și a gazdelor, to­varășul Nicolae Ceaușescu se îndreaptă spre platoul din fața institutului unde se află aliniate prototipurile unor noi tipuri de tractoare și autovehi­cule realizate de unitățile con­structoare de mașini din Bra­șov, unele dintre ele după pro­iecte ale cercetătorilor acestui institut. In fața unor panouri ilustrative, Alexandru Mărgăritescu, șeful Departamentului mijloacelor de transport rutier și mașini agricole, Gheorghe Trică, directorul Cen­tralei de autocamioane și trac­toare dau explicații asupra di­versificării fabricației de mijloa­ce de transport. Se subliniază că pînă acum au fost asimilate, în urma indicațiilor date de tova­rășul Ceaușescu, tractoare de 30,45, 55, 65 și 80 Cp., în timp ce altele de 100, 150 și 180 Cp. se află în diferite stadii de pregătire, urmînd ca în a­­cest cincinal să intre în fabrica­ția curentă. In fața altor panouri sînt în­fățișate rezultatele în domeniul diversificării producției de auto­vehicule. Directorul general al Centralei industriale arată că cercetătorii institutului au în vedere ca sistema de mașini să cuprindă ci­ mai multe elemente comune, eco­­nomisindu-se astfel cheltuit pentru proiectare timpul­ui­­­ experimentare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările proiectanților și cercetătorilor pentru unor mașini moderne, de crearea mare putere. Secretarul general al partidu­lui cere explicații cu privire la caracteristicile tehnico-funcționale ale mașinilor și, urcînd la bordul autobasculantei de 16 tone, ur­mărește îndeaproape comporta­mentul acesteia, recomandînd mărirea capacității cabinei. Toto­dată, dă indicații pentru asimila­rea mai­ rapidă a cutiilor de vite­ză, în așa fel încît într-un timp cît mai scurt acest tip de auto­basculantă să fie realizat, pentru a putea lucra pe șantierele de construcții. Este prezentat în continuare prototipul autobasculantei de 28 tone, o­ mașină a cărei greutate proprie se situează la nivelul celor existente pe piața mondia­lă, ca de altfel și consumul de carburanți și lubrefianți. La întrebarea secretarului ge­neral al partidului privind asi­milarea autobasculantei de 50 (Continuare în pag. a 4-a). Cu planul pe 8 luni îndeplinit Fabrica „23 August“ Acordînd o atenție deosebită acțiunii de autoutilaje — ca­pitol la care a obținut o serie de rezultate demne de laudă — precum și valorificării rați­onale a timpului de lucru și a forței de muncă, colectivul de muncă de la Fabrica de mașini casnice emailate „23 August“ a reușit să înscrie pe graficul întrecerii socialiste noi succese remarcabile. Astfel, sarcinile de plan și angajamentele asu­mate pe primele 8 luni ale anului au fost îndeplinite cu trei zile înainte de termen. Ținând cont de avansul creat, harnicul colectiv de aici pre­conizează ca, pînă la încheie­rea lunii, să depășească sarci­nile de plan la indicatorul pro­ducției globale cu 3.925.000 lei și cu 3.510.000 lei pe cel al producției marfă. In unități fizice, depășirile respective se vor materializa, printre altele, în realizarea și livrarea în devans a 629 ma­șini de gătit cu gaze de diver­se tipuri, 103 mașini emailate de gătit, 137 sobe emailate de încălzit, 1934 reșourl aragaz cu câte 3 ochiuri și 24 încălzi­toare de apă tip „Litoral“. I. T. A. Folosind cu indici superiori utilajele și instalațiile din do­tare, colectivul de muncă de la Industria textilă Ardeleana din Satu Mare a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe primele opt luni ale anului la data de 26 august. Făcînd media realizărilor zilnice, co­lectivul acestei unități economi­ce preconizează ca, pînă la încheierea perioadei de plan, să depășească valoarea produc­ției globale planificate cu 2,5 milioane lei și cu 2 milioane lei pe cea a producției marfă. Printre altele, depășirile pective se vor materializa res­în 140.000 m.l. țesături diverse — cantitate ce se va livra diver­șilor beneficiari înainte de ter­menul contractual. Fabrica „Solidaritatea“ Desfășurînd o activitate rod­nică în cadrul tuturor sectoa­relor de lucru, muncind cu m­vnă și abnegație, colectivul de muncă de la I. I. Solidari­tatea din Satu Mare a reușit să înscrie pe graficul întrecerii socialiste, ce se desfășoară cu un deosebit aplomb, un nou succes de seamă : îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele 8 luni ale anului cu 20 de zi. înainte de termen. Lucrătorii fabricii preconizează ca, pînă la finele lunii, să realizeze și să expedieze peste prevederi 2.350.000 m.l. împletituri elas­tic, 279.000 m.l. ață chirurgi­cală, 2.500 m.p. perdele de di­verse tipuri, 682 kg șnur ră­sucit și 1.000 bucăți fețe de mese din dantelă. Importante lucrări de sezon Nu de mult s-a încheiat strîn­­sul recoltei de grîu și iată că acum, cînd gustăm din pîinea noii recolte, mecanizatorii au schimbat combinele de recoltat cu pluguri și mașini de semă­nat, pregătind patul germinativ al viitoarei recolte. In aceste zile, pe ogoarele unităților agri­cole de stat și cooperatiste se lucrează cu aceeași intensitate ca și în perioada strîngerii recol­tei." Oameni și mașini au luat cu asalt cîmpurile devenite li­bere în urma recoltării păioase­­lor. Se ară și se fertilizează, se discuiește și se însămînțează. Da, se însămînțează ! La C.A.P._ din Turulung deja 60 ha cu secară s-au însămînțat pentru masă verde, iar la C.A.P. Terebești 30 ha. Se fac intense pregătiri pentru declanșarea campaniei însămîn­­țărilor de toamnă. Pînă în pre­zent, în întreprinderile agricole de stat 40 la sută din suprafața ce urmează să fie însămînțată în această toamnă este fertili­zată și arată. In cooperativele agricole de producție s-au ferti­lizat cu îngrășăminte chimice 3.850 ha și s-a pregătit pentru însămînțare 13.100 ha teren. O altă lucrare importantă ce se execută în prezent în unită­țile agricole din județul nostru este însilozarea nutrețurilor ver­zi. In această direcție au luat un start bun întreprinderile agri­cole de stat, care au însilozat circa 38 la sută din cantitatea planificată și unitățile agricole Pe agenda unităților agricole cooperatiste aparținătoare con­siliilor intercooperatiste din Cărei și Culciu. Sînt însă și unități care încă nu au început această importantă lucrare. Prin­tre acestea se numără coopera­tivele agricole din Apa, Potău, Dorolț, Micula și Turulung. Avînd în vedere că pînă in prezent în unitățile agricole cooperatiste s-au însilozat doar 11.615 tone verdețuri, ceea ce reprezintă destul de puțin din plan, se impune luarea unor măsuri de impulsionare a aces­tor lucrări în toate coperativele agricole de producție din județ. Recoltarea și valorificarea su­perioară a legumelor și fructe­lor constituie, de asemenea, lu­crări cărora trebuie să li se acorde maximum de atenție. La Ferma pomicolă din Cehal a I.A.S. Tășnad, recoltatul, sor­tatul și valorificatul fructelor se desfășoară în condițiuni bune. Avînd asigurată forța de muncă necesară, de aici sute de tone de fructe de cea mai bună calitate sunt livrate zilnic piețe­lor interne și beneficiarilor ex­terni. La ferma legumicolă a Coope­rativei agricole de producție Odoreu, timp de aproape 10 zile, din cauza unor lipsuri or­ganizatorice, a lipsei forței de muncă, recoltatul tomatelor a stagnat, depreciindu-se impor­tante cantități de roșii. In urma măsurilor luate, in prezent și aici lucrările de recoltare și va­lorificare se desfășoară normal. Recoltatul furajelor, a lupi­­nului, treieratul trifolienelor sunt, de asemenea, alte lucrări care se află la ordinea zilei și cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită. La C.A.P. Someșul, pregătirile pentru noua recoltă se desfășoară din plin La Valea Vinului AMPLE ACȚIUNI GOSPODĂREȘTI 1 . Dorința de a locui într-o cît mai frumoasă localitate, de putea auzi de la cei ce le vizi­a­tează comuna și satele aparți­nătoare aprecieri laudative la adresa bunilor gospodari de a­­colo. a polarizat fiecare acțiu­ne voluntar-patriotică a locui­torilor din comuna Valea Vinu­lui. Așa cum aveam să aflăm din discuția purtată cu tovarășul Ro­man Buda, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular comunal Valea Vinului, ideea de a-și înfrumuseța co­muna, participînd direct la ac­țiuni de muncă patriotică, a stat permanent în atenția localnici­lor, consemnîndu-se, la un bi­lanț încheiat cu mult înaintea sfîrșitului de an, activități ca­re au însumat nu mai puțin de 189.000 lei . Noul edificiu al consiliului popular (ne spunea interlocu­torul) a necesitat nu mai puțin decit 6.000 de ore de muncă pa­triotică din partea sătenilor. Aceste ore petrecute pe șantier au sudat puternic colectivul oa­menilor de la noi, întotdeauna prezent ori de cîte ori este vor­ba de un nou obiectiv în con­strucție. Aici, la Valea Vinului, au venit să dea ajutor și oa­meni din satele învecinate. Voi aminti numai pe cei din Sîi, care s-au dovedit și la ei în sat la fel de harnici. 1.200 metri li­niari însumează trotuarul de la ei din sat. Pe 1.200 de metri în satul Sîi, localnicii au format o ștafetă căutînd să urgenteze cît mai mult posibil darea în folo­sință a unui nou însemn al civi­lizației. — Și nu numai la Sîi oame­nii au făcut dovada pasiunii pentru munca de înfrumusețare a satelor lor. Pe întreg perime­trul comunei Valea Vinului și a satelor aparținătoare — comple­tează Gheorghe Roatiș — sătenii s-au hotărît să-și repare drumu­rile auxiliare. După sfat, au pur­ces la faptă. Și astfel 12 km de drum a fost nivelat și s-a că­rat piatră spre a fi reparat. Acum preocuparea de căpetenie constă în ridicarea în cît mai scurt timp a noului sediu al că­minului cultural din Roșiori, lucrare, care odată finisată, va însemna cea de-a doua construc­ție cu etaj din localitate. Bineînțeles că din rîndul par­ticipanților la muncile patrio­tice se remarcă întotdeauna en­tuziaștii. Aceștia, dacă ar fi să-i înșirăm pe toți, ar însuma lungă listă. Totuși, amintim aici o pe cooperatorii loan M­­anța, loan Sabău, Serena Roatiș, Ioan Fer­­nea, pe elevii de la școlile ge­nerale din Valea Vinului și Ro­șiori, în rîndul cărora Zamfira Barbus, Maria Am­țaș și Lucia Cuza sînt la loc de cinste, pre­cum și pe Werner Müler, șeful secției pomicole SíI, Vasile Cră­ciun, președintele C.A.P. Valea Vinului și Ziber Vendelin, pre­ședintele C.A.P. Sîi, care întot­deauna au răspuns solicitări­lor noastre. R. C. POP Z­IG-ZAG JUDEȚEAN Veniți la „Hanul Turului“. И Nu cămin, ci palat. И Problemă de nerezolvat ? Și Imuni­tate la critică. h! Autoservirea la mare cinste. ~ Vin cicliștii ! ■ Vinul va fi mai vesel. E! Turiștii de pe traseul Dră­­gușeni-Turulung descoperă in imediata vecinătate a „Hanul Turului“, unitate rîului, apar­­ținînd coperației de consum. Hanul — o construcție de bun gust ce dispune de bar și terasă, asigură vizitatorilor un plăcut popas. SI Locatarii din zile 10, 12 și alte cîteva blocu­din Piața 1 Mai din Cărei nu au în aceste zile apă rece. Omul care le ia banii pentru cuvenita apă consolează locatarii cu vorba : „asta e o problemă de nerezol­vat“. Așa să fie oare ? !g! In cartierul Someș al municipiului se înalță intre blocuri silueta zveltă a noului spital, modern așezămînt pus în slujba apără­rii sănătății. В Lingă ruine­le vechii cetăți din Medieșu Aurit se înalță clădirea cămi­nului cultural, deosebit de reu­șită și mai ales utilă. Cadru adecvat pentru activitatea bogată a artiștilor amatori din comună. " La Halmeu gazetele­­ satirice se remarcă printr-un deosebit spirit critic. Necazul este că cei atinși de biciul criticii se dove­desc rezistenți, imuni chiar, caută acoperire, așa că apariția a doua oară la gazetă le-ar prinde bine. В Ziarul „ Munca“ laudă într-unul din numerele sale recente restaurantul ,.Autoser­vire“ din municipiu. Ce bine ar fi ca un restaurant identic să funcționeze și în cartierul So­meș. Щ După statistica P.T.T.R., la Halmeu, 222 de oameni dintr-o mie citesc presa. E­ suficient ? В Pietonii, dar mai ales oamenii de la volan, descoperă cu bucu­rie pe șoselele municipiului pis­tele pentru bicicliști. O măsură bună luată de serviciul circula­ției al miliției în scopul preve­nirii accidentelor. &gj După seceta prelungită privim parcă cu te­mere spre podgorii. „Fără­ grijă, ne spune un viticultor de pro­fesie — vinul va fi anul ăsta mai dulce și mai vesel G. T.

Next