Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1354-1431)

1972-09-27 / No. 1428

2 ' CRONICA SATMÄREANÄ VOIEVODATELE LOCALE SĂTMĂRENE») In stadiul actual al cerce­tărilor asupra voievodatelor locale sătmărene, ne mărgi­nim a face doar amintirea lor cu mențiunea că absolut fiecare localitate pe care vom arătă a fost parte com­­­­onentă a vreunui astfel de voievodat dacă nu chiar se­diu voievodal. Voievodatul de Ardud cu­prindea trei sate avînd amin­tiți voievozii locali Bădilă, Lazăr Marcu, Grigore Lazăr de Ardud, Tom­a Voievodul și voievozii Simion și Petru­ Aciua, credem că a fost sediul voievodal al românului Șerban de Aciua care pe la 1366 este înzestrat cu nobiliar și donație regală titlu a­­supra satului Aciuița. Babța, sigur centru voievo­dal avînd în componența sa și satul Ciuta care azi nu mai este pe cuprinsul județului nostru. Aici sînt amintiți vo­ievozii Petru Ruja și Ioan Vo­ievodul. Bereu, îl amintim numai în treacăt pentru că în anul 1382 se face menționarea aici a voievodului Balc de Bereu care a pîrjolit localitatea Că­­rășeu. Este un indiciu că pu­tea să fie sediu voievodal lo­cal, Bicsad. In 1569 este amintit cu toată certitudinea ca se­diu voievodal. Nu ni se arată numele voievodului. In loc de numele lui găsim cuvin­­­tul „Wayuoda“. încă în a­­nul 1578 este amintit Step­hanus Banyaz wayuoda, pro­babil voievodul Ștefan Bă­­ieșu. Bîrsău de Sus era cu sigu­ranță sediu voievodal și cu­prindea șapte sate dintre care numai Bîrsău de Sus și Birsău de Jos sunt azi pe cuprinsul județului Satu Ma­re. Localitățile Gîrdani, To­­hat și Asuajul de Jos sînt în județul Maramureș iar așeza­rea Boreluk care a fost dis­trusă mai tîrziu, a rămas ne­identificată. Borlești. Este amintit cu toată certitudinea ca voievodat care a ființat centru și la începutul secolului al XVII-lea. Cuprindea șapte sate dintre care azi sunt în județul Satu Mare numai Borlești, Poiana Codrului (care în se­colul al XVI-lea purta nume­le Siliște și Seliște), Crucișor și cele două sate cu numele de Bicău, astăzi unificate. Sa­tele Buzești și Sîrbi nu mai sunt astăzi pe cuprinsul jude­țului nostru. Gerăușa. A fost sediu vo­ievodal cuprinzînd zece sate : Gerăușa, Rătești, Hodișa, Socond, Soconz­el, Cuta, Stîna, Hurez, Bolda, pre­cum și așezarea Myso­­la, dispărută și neiden­tificată pînă azi. Gerăușa este voievodatul local sătmă­­rean cu cea mai lungă dura­tă de existență atestată de scripte, după stadiul de azi al cercetărilor istorice. El este amintit ca existînd și în anul 1634. Cîrmuitorii a­­cestui voievodat, destul de întins, au fost Lazăr de Ge­­răușa și Ștefan Voievod. Hodișa. Sediu voievodal si­tuat în Codru, pe pîrîul Ho­dișa, afluent al Crasnei. Aici și-a petrecut­­ o bună parte din viață Ștefan Vodă (Mîzgă), fost pretendent fără succes la tronul Moldovei. Angajat în serviciul împăratului burg, primește ca danie habi­­ta­tul Hodișa, în contul stipen­diului său, pe care îl reașea­ză și îl repopulează între anii­ 1577 și 1584, pentru că satul fusese distrus de că­tre turci între 1562—1566. In legătură cu el mai avem re­feriri și în anul 1592. Homorodu de Jos. Este a­­mintit separat prin activită­țile voievozilor Matei și Ilie de Homorod. Probabil că a constituit un voievodat in­dependent de cel din Homoro­du de Mijloc. Homorodu de Mijloc. Un voievodat local foarte cuprinzînd nouă sate­­ întins Ho­morodu de Mijloc, Homoro­du de Sus, Homorodu de Jos, Solduba, Medișa, Chilia, Ne­­copoi, Sîi și Măriuș. Aici sînt amintiți voievozii Gheorghe și Griguț. Medieșu Aurit. Situat în dreapta rîului Someș, a de­venit timpuriu întăritură a strămoșilor noștri peste care feudalii evului mediu au clă­dit o cetate medievală care a dăinuit pînă în timpurile noastre. Considerăm că tre­buie să fie socotit ca­­ un străvechi sediu voievodal pen­tru toate satele din jur din perioada anterioară încă o­­cupării castrului Medieș. Nu cunoaștem încă împrejurările încetării activității voievodal peste care s-a acestui su­prapus atotputernicia unei mari familii feudale asimila­te, coborîtoare din Ugocea. Cercetări arheologice ar pu­tea lămuri problema castru­lui și ar putea spori cunoștin­țele noastre în legătură cu voievodatul. Satu Mare. II amintim ca sediu al unui voievodat lo­cal încă din perioada anteri­oară cuceririi castrului Satu Mare. Și el făcea parte din voievodatul lui Apărătorii castrului Menumorut, au fost conduși în luptele de apărare de bunăseamă de către un vo­ievod local căci Menumorut nu este amintit să fi partici­pat personal ca și conducător al luptelor de aici. In afara celor amintite, au mai existat pe teritoriul ac­tualului nostru județ voievo­date la Ardusat, Beltiug, Bol­da de Jos, Giungi, Ghirișa, Negrești-Oaș, Șandra și al­tele. Recapitulînd datele din a­­cest succint material, con­statăm o bogată atestare do­cumentară a voievodatelor lo­cale sătmărene pe parcursul evului mediu dezvoltat. Exis­tau în jur de treizeci de vo­ievodate, peste patruzeci de nume de voievozi locali. In cuprinsul voievodatelor amin­tite ființau în jur de o sută de sate românești care exis­tă și astăzi. Numărul voievodatelor din fostul comitat Satu Mare a fost însă mult mai ca și al satelor românești mare, cu­prinse in ele. Intensa activitate voievo­dală ca și munca desfășurată de locuitorii satelor noastre pe tărîm social și economic este o dovadă a populării intense a teritoriului jude­țului nostru de-a lungul mi­leniului pe care îl sărbătorim. Hărnicia și truda acestei populații a hrănit pe feudalii nesățioși ai evului mediu. Din sudoarea acestei populații s-a ridicat, întărit și dezvoltat tîrgul Satu Mare. Dovadă ne stau multele obligații feudale și prestații impuse locuitori­lor din voievodate de către stăpînii domeniului și ce­tății Satu Mare în tot cursul evului mediu. Cercetările viitoare vor pu­tea stabili cu o mai mare certitudine numărul voievo­datelor, sediile lor, întinderea lor teritorială, satele cuprin­se în ele, ca și seria de vo­ievozi cîrmuitori pe fiecare voievodat. VICTOR DRAGOȘ SATU MARE file de istorie - Kmm fffyj Mani­fes­tări­le MILENIULUI SATMAREAN _ Astă-seară, in sala de concerte a­mărene (ora 20.00) are loc un concert coral Filarmonicii săi­„A. Cappella", de muzică românească și universală, susținut de corul „MADRIGAL" al Conservatorului „C. Porumbescu" din Bu­curești. Dirijor Marin Constantin, artist emerit. (Este valabil abonamentul nr. 2). _1 In­bolul Consiliului județean al sindicatelor, ora 14.00, deschiderea expoziției gazetelor satirice din unitățile economice sătmărene. „ Clubul Uzinei Unio, ora 10.00, continuarea lucrări­lor sesiunii de comunicări științifice pe tema: „Moderni­zarea și îmbunătățirea performanțelor utilajului minier“.­­ Casa de cultură a municipiului, ora 17.00, concurs „Cine știe, cîștigă" pe tema: „Fii ai Sătmarului". „Cărturari­­ ■­­< Sătmăreni — un simpozion de largă audiență In sala festivă a Liceului nr. 3 din Satu Mare s-au des­fășurat, sub auspiciile Comite­tului județean de cultură­­ și educație socialistă, lucrărie Simpozionului „Cărturari săt­măreni". A fost evocată viața și activitatea unor personali­tăți marcante din viața cultu­rală și științifică de pe melea­gurile sătmărene: Dr. Vasile Lucaciu, fruntaș memorandist, luptător pentru cauza desăvîr­­șirii unității naționale, Ioane Marcu, istoric, filolog și filo­zof, Dr. Vasile Scurtu, emi­nent profesor și om de cultu­ră al Sătmarului, Csik­y Bá­lint, neobosit cercetător al aspectelor vieții populare și a dialectului someșan, Grigore Maior, precursor al Școlii ar­delene, Barbu Pop, activist pe tărîmul învățămîntului și cul­turii, Petru Bran, întemeieto­rul catedrei de limbă română la Liceul crăiesc, Lajos Biro, explorator, ș. a. La lucrările simpozionului au participat prof. univ. Dr. Gheorghe Bulgăr, de la Uni­versitatea București, Nae An­­tonescu, profesor emerit, Dr. Vasile Bura, profesor, alte cadre didactice din liceele sătmărene și din țară. Concert de muzică de cameră ieri soară, în sala Filarmo­nicii de stat din Satu Mare a avut loc cel de-al doilea con­cert din cadrul „Zilelor mu­zicale sătmărene" — manifes­tație de prestigiu, închinată mileniului sătmărean. Concertul a fost susținut de orchestra de cameră a Filar­monicii de stat „George E­­nescu" din București. Iubito­rii de muzică preclasică au fost delectați cu cîteva lucrări binecunoscute ale genului. Este vorba îndeosebi de „Con­certo grosso op. 6 nr. 2" de Haendel și „O fraudă muzica­lă" de I. S. Bach. Repertoriul a mai cuprins lucrări de Corelli, și „Codex Coriani" de Doru Popovici. Spectaco­lul s-a bucurat de succes. mmeSJ»ar JLMMLiK* • 00 de m fa Й vVa^foi 5 HL* »■Arhitectura, ib­M • ..................................—1 Ш’ smr Щ tот• lAmu ж [UNK]т [UNK] [UNK]Я ж [UNK]т [UNK] щ Шттм [UNK] fate Ш [UNK] [UNK]т тй* te MiÜ| Iată, în sfîrșit, ln Satu Mare o expoziție de debut al genului — o premieră artistică, din ini­țiativa și sub egida ziarelor ju­dețene , expoziția de fotografii „Arhitectura orașului SATU MARE“. Iată strînse și puse alături strădaniile artisti­ce ale unor artiști profesioniști și amatori care în acest con­text și-au etalat deplina lor va­loare. Ochiul agil al fotoreporte­rilor, imaginația, speculația, sim­țul estetic pun în valoare fru­museți ce scapă ochiului pasager, care, surprins, le grăbit, con­stată doar cu prilejul acestei confruntări. Și iată că vizionînd această expoziție descoperi un alt oraș, parcă, îi simți mai pro­fund dimensiunile, frumusețile discrete, neostentative și gran­doarea. Jocuri de lumini și um­bre, de linii și unghiuri de per­spective își găsesc finalitatea in fotografii de certă valoare artis­tică. Alături de această va­loare artistică intrinsecă, însă, coexistă valoarea documentară. Fotografiile imortalizează fizio­nomia arhitecturală actuală a municipiului Satu Mare, sur­­prinzînd­ vechile construcții-mo­­numente alături de siluetele blocurilor moderne, de la dimen­siunile profilului lor monumen­tal la dantelăria de detaliu a ornamentației — documente is­torice și estetice complete. Se cuvine a aminti aici în pri­mul rînd, dintre numele expo­zanților, cele ale lui Martin Sar­ea, Andrei Nagy și Gheorghe Iancu. Nu putem încheia­ rîndurile fă­ră invitația sinceră, dar tentă, de a vizita expoziția insis­din holul Filarmonicii sătmărene. Este, certamente, un ciștig spi­ritual. OVIDIU SUCIU Memento Televiziune Miercuri 27 septembrie 9.00 — Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 — Moment folcloric. 9.15 — Film documentar. Stu­rionii se pescuiesc pe furtună. 9.25 — O viață pentru o idee­­ Nansen (II). 10.00 — Curs de limba rusă *— Secția a 20-a. 10.30 — Telecinemateca pentru tineret. Istoria unei capodopere „Parisul care doarme“. 12.00 — Reportajul săptămînii. „Trepte pe Cîmpul Frumos“. 12.20 — Te­lejurnal. 15.30 — Deschiderea e­­misiunii de după-amiază. Fotbal. F.C. Argeș — Arris Bonaweg (Luxemburg) — meci retur în „Cupa campionilor europeni“. Transmisiune directă de la Pi­tești. 17.15 — Publicitate. 17.30 — Curs de limba germană — sec­ția a 20-a. 18.00 — Moment fol­cloric cu Ion Cristea și Emil Gavriș. 18.10 — Caleidoscop cul­tural-artistic. 18.40 — Tragerea pronoexpres. 18.50 — Timp și anotimp în agricultură. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 — Telejurnal. — In cinstea aniversării Repu­blicii — cronica marii întreceri. 20.00 — Teleobiectiv. 20.20 — Telecinemateca — „Al 41-lea“. Ecranizare după povestirea lui B. Lavrenev. 22.10 — Ipostaze coregrafice pe muzică de Gounod, Massenet, Ceaikovski, Prokofiev, Delibes. 22.30 — 24 de ore. Cinema Miercuri 27 septembrie SATU MARE : Victoria — Ma­­ lementa­ rea speranță albă (film american, color, cinemascop); Popular — Femei în ofsaid (film cehoslovac); CĂREI: Popular — Olesia (film sovietic, color); 23 August: Fil­mul iugoslav „Poveste sîngeroa­­să"; TÂȘNAD: Romeo și Ju­­lieta (coproducție anglo-italia­­nă, color, cinemascop,­ seriile și II); HALMEU : Arna celor o­­ mie de zile (film englez, color, cinemascop, seriile I și II); NE­GREȘTI-OAȘ: Cele șapte lo­godnice ale caporalului Zbruev (film sovietic, color); SANISLAU: începutul (film sovietic, cinema­scop); BERVENI: Din nou despre dragoste (film sovietic, cinema­scop). R­ADIO Joi 28 septembrie 10.05 Cîntă, cîntă­torjule — cîn­­tece și jocuri populare. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pen­tru tineri ascultători). 10.45 Me­lodii de Sile Dinicu. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Orchestra Tijuana Mariachis. 11.15 Din țările socia­liste. 11.30 Corul Uzinelor meta­lurgice din Reșița și corul „Ar­monia" al clubului Chimia-Bră­­ila. 12.00 Discul zilei — Tony Christie. 12.15 Recital de operă Magda Ianculescu. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Muzică de prînz. 14.00 Compozitorul săptămînii: Nikolai Rimski-Korsakov. 14.35 Melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Lucrări corale de Benjamin Britten. 16.30 Știința la zi. 16.35 Grupul vocal­­folcloric „Miorița". 16.50 Publici­tate radio. 17.00 Antena tinere­tului în direct cu ascultătorii. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.35 Dansuri din operete. 20.45 Consemnări de Ion Pas. 20.50 Cîntă Ștefania Rareș. 21.00 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Biju­terii muzicale. 20.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la orele 2.00) 4.00— 5.00). Clișeul oferă o secvență de la сопсеп [UNK] susți­nut luni seara în sala Filarmonicii sătmărene de că­tre Orches­tra de cameră a Filarmonicii de stat „George E­­nescu“. Miercuri 27 septembrie 1978 Р [UNK]1СПЛТЕ UZINA UNIO Satu Mare angajeaZA DULGHERI - FIERARI-BETONIȘTI Angajarea se face cu respectarea Legii nr. 22 și a Legii nr. 12/1971. Salarizarea — conform H.C.M. 914/1969. Informații suplimentare se pot primi de la Serviciul personal, telefon 11802, interior 260. Școala profesională de mecanici agricoli CADEA, județul Bihor organizează concursul de admitere pentru anul școlar 1972/ 1973,, între 25—28 septembrie, la următoarele meserii: MECANICI UTILAJE CONSTRUCȚII ȘI TERASAMEN­­TE pentru îmbunătățiri funciare, cu secțiile română și maghiară; • MECANICI AGRICOLI. Durata școlarizării este de 2 ani. Probele de examen constau din matematică (scris și oral), fizică-mecanică și căldură (scris și oral). Se primesc absolvenți ai școlii generale de 8 și 10 clase, pînă la vîrsta de 18 ani. Actele necesare pentru înscriere: certificat de naștere în original sau copie; adeverința sau certificatul de absolvire a școlii generale) buletinul de analiza sîngelui și rezultatul exa­menului pulmonar) fișa copilului eliberată de circumscripția sanitară. Informații, la secretariatul școlii, între orele 8 15, tel. 8. Cooperativa „Arta Populară“ din Satu Mare oferă spre VÎNZARE, din utilajele disponibile, întreprinderilor de stat și cooperatiste: UN TRACTOR CU ȘENILE, tip „Dunărea“, DOUA REMORCI transport stuf, tip „Victoria“. Solicitanții se pot adresa la serviciul pro­ducției mecanic-șef al cooperativei, str. Horea nr. 6, Satu Mare, telefon 1.28.36. Uzina Unio Satu Mare recrutează absolvenți ai școlii generale de 8 ani în vîrsta de pînă la 18 ani împliniți pentru ucenicie la locul de muncă cu pregă­tire teoretică prin cursuri de calificare pentru meseria de lăcătuș. înscrierile se­ fac pînă la data de 30 sep­tembrie a.c., la biroul de informații al uzinei, între orele 13—15, pe baza următoarelor acte: Buletin de identitate Certificat de naștere în original și copie Certificat de absolvire a școlii generale Certificat medical. Întreprinderea economică județeană a cooperativelor de consum Satu Mare angajează de urgență 1 tehnician proiectant pentru rezistență, 1 tehnician proiectant pentru construcții. Salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 14186.

Next